Pe baza estimărilor furnizate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) și de Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată (ECMWF), luna iulie 2025 se anunță a fi una deosebit de călduroasă în România, cu temperaturi medii care vor depăși valorile normale pentru această perioadă. Vremea va fi marcată de un regim termic ridicat și precipitații deficitare, ceea ce poate accentua seceta în mai multe regiuni ale țării.

Temperaturi peste normele sezoniere

În prima săptămână a lunii (30 iunie – 7 iulie 2025), temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele obișnuite, cu abateri termice pozitive mai accentuate în sud-vestul țării. Maximele zilnice vor oscila între 28 și 36°C în zonele de câmpie, cu valori care pot atinge izolat 35°C în sudul Munteniei, Olteniei și Banatului. În regiunile vestice și centrale, temperaturile vor fi, de asemenea, peste normă, dar mai moderate, cu maxime între 25 și 32°C. În zonele montane, valorile vor fi mai scăzute, între 18 și 24°C.

În a doua săptămână (7 – 14 iulie 2025), masa de aer tropical va persista, menținând temperaturile ridicate în toată țara. Sud-vestul va rămâne cel mai afectat, cu maxime frecvent izolate de 35–36°C, iar disconfortul termic va fi accentuat din cauza umidității. În estul și nord-estul țării, temperaturile vor fi mai apropiate de normele climatice, dar tot peste medie, cu maxime între 27 și 33°C.

Precipitații deficitare

Regimul pluviometric va fi deficitar pe parcursul întregii luni. În primele două săptămâni, ploile vor fi rare, cu doar 4–7 zile ploioase la nivel național și cantități reduse, de maximum 20–30 mm. Regiunile sud-vestice, vestice și nord-vestice vor fi cele mai afectate de lipsa precipitațiilor, ceea ce va agrava seceta solului. În est și nord-est, există posibilitatea unor averse locale, dar acestea vor fi izolate și de scurtă durată.

Advertisement

Impact și recomandări

Lipsa ploilor și temperaturile ridicate vor pune presiune pe agricultură, resursele de apă și consumul de energie. Disconfortul termic va fi ridicat, mai ales în zonele urbane din sudul și vestul țării, unde indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități. Populația este sfătuită să evite expunerea prelungită la soare, să consume suficiente lichide și să fie atentă la avertizările meteorologice pentru posibile episoade de caniculă.

Tendințe generale

Luna iulie 2025 se încadrează într-un context climatic mai larg, în care România se confruntă cu veri din ce în ce mai calde din cauza schimbărilor climatice. Temperaturile medii lunare ar putea fi cu 1,5–3°C peste media multianuală (1991–2020), iar seceta persistentă ridică semne de îngrijorare pentru mediu și economie.

Această prognoză se bazează pe datele disponibile până la 20 iunie 2025 și poate suferi modificări în funcție de evoluția fenomenelor meteorologice. Pentru actualizări, consultați site-ul oficial al ANM (www.meteoromania.ro).

Advertisement

În ultimele săptămâni, Palatul Cotroceni a fost scena unor negocieri intense între liderii principalelor partide politice (PSD, PNL, USR, UDMR) și reprezentanții Administrației Prezidențiale, sub coordonarea președintelui Nicușor Dan. Obiectivul acestor discuții a fost elaborarea unui pachet de 91 de măsuri fiscale menite să corecteze deficitul bugetar excesiv al României, care a atras atenția Uniunii Europene. Aceste măsuri, care urmează să fie implementate de la 1 iulie 2025, vor aduce schimbări semnificative în sistemul de taxe și impozite, afectând atât cetățenii, cât și companiile. Deși lista completă nu a fost încă publicată oficial, informațiile disponibile conturează o reformă fiscală dură, cu majorări de taxe, eliminarea unor scutiri și reduceri de cheltuieli bugetare.

Contextul negocierilor

România se confruntă cu un deficit bugetar care a depășit 2,95% din PIB în primele patru luni ale anului 2025, conform Ministerului Finanțelor. Pentru a evita sancțiuni din partea Comisiei Europene și pentru a stabiliza finanțele publice, autoritățile au fost nevoite să adopte măsuri drastice. Negocierile de la Cotroceni au fost marcate de tensiuni, în special între președintele Nicușor Dan, care s-a opus majorării generale a TVA, și lideri precum Ilie Bolojan, care au susținut creșteri de taxe pentru a echilibra bugetul. Lipsa unui consens politic a întârziat finalizarea pachetului fiscal, dar surse indică faptul că măsurile vor fi anunțate oficial cel târziu săptămâna viitoare.

Pachetul fiscal 2025: 91 de măsuri negociate la Cotroceni pentru stabilizarea bugetului României

Cu un deficit bugetar de peste 2,95% din PIB în 2025, România se confruntă cu necesitatea unei reforme fiscale majore. Negocierile de la Palatul Cotroceni, conduse de președintele Nicușor Dan alături de liderii PSD, PNL, USR și UDMR, au dus la elaborarea unui set de 91 de măsuri fiscale, care vor intra în vigoare de la 1 iulie 2025. Aceste măsuri vizează creșteri de taxe, eliminarea scutirilor și reducerea cheltuielilor publice. Mai jos sunt prezentate toate cele 91 de măsuri, reformulate clar, dar păstrând sensul original.

Cele 91 de măsuri fiscale

1. Scăderea sporului pentru condiții vătămătoare de la 15% la 10%, cu un plafon maxim de 500 lei (în dezbatere).
2. Înlăturarea sporului pentru antenă acordat angajaților (acord unanim).
3. Suspendarea temporară a stimulentului pentru gestionarea fondurilor europene (acord unanim).
4. Alinierea salariului de bază între ministerele responsabile de fonduri europene, la nivelul MIPE (acord unanim).
5. Ajustarea rambursării cheltuielilor de personal pentru ADR la nivelul salariilor din MIPE sau alte instituții care gestionează fonduri europene (acord unanim).
6. Restricționarea sporului pentru implementarea proiectelor la maximum 10% din angajați, cu un plafon de 50% din salariul minim; impactul se evaluează pentru 10% sau 20% (acord unanim).
7. Limitarea sporului pentru proiecte la maximum 20% din angajați, cu un plafon de 50% din salariul minim; se analizează impactul (acord unanim).
8. Eliminarea sporurilor în cazul întârziilor la termenele proiectelor (acord unanim).
9. Reducerea sporurilor maxime de la 50% la 35% din salariul de bază (sub dezbatere).
10. Suprimarea sporului pentru complexitatea muncii (acord unanim).
11. Abolirea sporului pentru confidențialitate și date clasificate (acord unanim).
12. Renunțarea la al 13-lea salariu și plafonarea primelor de Crăciun și Paște la maximum 300 lei, inclusiv pentru instituțiile cu venituri proprii parțiale sau totale (acord unanim).
13. Eliminarea sporului pentru titlul de doctor pentru funcționarii publici și contractuali, păstrat doar pentru educație și sănătate (acord unanim).
14. Menținerea intactă a sporurilor pentru personalul medico-sanitar (acord unanim).
15. Diminuarea sporului pentru condiții speciale la ANSVSA de la 35% la 25%, aliniat cu sectorul medico-sanitar, și eliminarea sporului de inspecție și control de 12,5% (acord unanim).
16. Înlăturarea sporului CFP (acord unanim).
17. Desfășurarea cursurilor de formare doar la sediul instituțiilor sau online (acord unanim).
18. Suprimarea privilegiilor pentru magistrații activi sau pensionari, inclusiv pentru soți/soții sau copiii acestora (servicii medicale, medicamente, dispozitive medicale, spor de delegare de 2%) (acord unanim).
19. Eliminarea scutirilor de CASS pentru membrii familiilor polițiștilor și magistraților (sub dezbatere).
20. Abolirea indemnizației de 6 salarii la pensionare (în discuție).
21. Acordarea indemnizației de hrană doar pentru salarii brute de maximum 6.000 lei (aproape de acord; PSD și USR propun 6.000 lei net).
22. Restricționarea tichetelor de vacanță la 800 lei, fără contribuție proprie, doar pentru salarii brute sub 6.000 lei, utilizabile în extrasezon (acord unanim).
23. Spor pentru munca peste program și zilele de repaus în MAI și penitenciare (sub dezbatere).
24. Reevaluarea sporurilor din sistemul educațional și a normei didactice pentru o decizie finală (în discuție).
25. Stabilirea unei limite pentru sporurile cumulate la 20% sau 30% din salariul de bază; se propune o anvelopă de 25% la ordonator de credite sau 20% (sub dezbatere).
26. Analiza sporului pentru risc epidemiologic la DSP (în discuție).
27. Eliminarea indemnizațiilor pentru membrii comitetelor interministeriale (sub dezbatere).
28. Limitarea indemnizațiilor pentru membrii consiliilor de administrație (sub dezbatere).
29. Reducerea cu 20% a posturilor ocupate în sectorul public (acord unanim).
30. Scăderea cu 10% a costurilor de personal în 2025 față de anvelopa salarială din 2024, prin reorganizări, program parțial, externalizări sau ajustări ale grilei salariale în administrațiile locale (sub dezbatere).
31. Diminuarea cu 20% a coeficientului maxim de salarizare în administrația publică locală (în discuție).
32. Reducerea cheltuielilor operaționale ale instituțiilor publice și companiilor de stat cu 1% din PIB (19 miliarde lei) anual, în 90 de zile de la formarea guvernului, prin restructurare, comasare sau desființare (sub dezbatere).
33. Propuneri pentru comasarea instituțiilor: USR sugerează fuziunea ANAF cu Vama și o instituție deconcentrată per minister pe județ; UDMR propune eliminarea direcțiilor regionale (ANAF, Protecția Consumatorului) (în negocieri).
34. Interzicerea cumulării pensiei cu salariul în sectorul public până la vârsta standard de pensionare (acord unanim).
35. Desființarea unor entități, precum ARICE, AOSR, Institutul Levantului, Institutul Revoluției, Academia de Științe Medicale, Academia de Științe Tehnice, Institutul Drepturilor Omului, Casa Unirea, ATOP (acord unanim).
36. Listarea la bursă a pachetelor minoritare ale unor companii de stat (acord unanim).
37. Valorificarea activelor și companiilor de stat (acord unanim).
38. Interzicerea serviciilor gratuite de salubritate; reducerea defalcării TVA sau a impozitului pe venit dacă gratuitatea continuă (acord unanim).
39. Schemă de sprijin energetic doar pentru consumatorii vulnerabili, cu card nominal (sub dezbatere).
40. Condiții pentru subvențiile agricole: minimum 2 ha și PFA/SRL/II pentru sume peste 5.000 euro (fără acord).
41. Reevaluarea transportului gratuit pentru studenți (sub dezbatere).
42. Oprirea temporară a schemelor de ajutor de stat și subvențiilor până la finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană (agricultură, economie, AFM, MFP) (acord unanim).
43. Crearea unei scheme de credit fiscal pentru cercetare-dezvoltare (sub dezbatere).
44. Implementarea modelului polonez pentru transferul de prețuri (acord unanim).
45. Eliminarea scutirilor fiscale pentru veniturile din reclame și închirieri ale școlilor și spitalelor private (acord unanim).
46. Suprimarea reducerii impozitului pe profit pentru menținerea sau majorarea capitalului propriu pozitiv (acord unanim).
47. Abolirea reducerii impozitului pe profit pentru casele de marcat (acord unanim).
48. Aplicarea cotei reduse de TVA de 9% doar pentru medicamentele de uz uman, 19% pentru cele veterinare (acord unanim).
49. Limitarea cotei reduse de TVA de 9% la apă și alimente, 19% pentru alte bunuri (sub dezbatere).
50. Păstrarea cotei reduse de TVA de 9% pentru apa destinată irigațiilor agricole (acord unanim).
51. Menținerea cotei reduse de TVA de 9% pentru îngrășăminte chimice și pesticide (acord unanim).
52. Cota redusă de TVA de 9% pentru serviciile de alimentare cu apă și canalizare (acord unanim).
53. Creșterea cotei de TVA la 19% (de la 9%) pentru cazarea în hoteluri și campinguri (acord unanim).
54. Majorarea cotei de TVA la 19% (de la 9%) pentru restaurante și catering, excluzând băuturile alcoolice și anumite băuturi nealcoolice (acord unanim).
55. TVA de 19% (de la 9%) pentru locuințele sociale și terenurile aferente (sub dezbatere).
56. Creșterea cotei de TVA la 19% (de la 9%) pentru panouri fotovoltaice, pompe de căldură și sisteme de încălzire eficiente (acord unanim).
57. TVA de 19% (de la 9%) pentru accesul la bâlciuri (acord unanim).
58. Majorarea cotei de TVA la 19% (de la 9%) pentru evenimentele sportive (acord unanim).
59. Creșterea cotei de TVA la 9% (de la 5%) pentru manuale, cărți, ziare și reviste, excluzând conținutul video/muzical sau publicitar (acord unanim).
60. Majorarea cotei de TVA la 9% (de la 5%) pentru accesul la muzee, castele, monumente, grădini zoologice și botanice (acord unanim).
61. Creșterea cotei de TVA la 9% (de la 5%) pentru lemnul de foc (trunchiuri, butuci, ramuri) (acord unanim).
62. Ajustarea cotei de TVA la 9% (de la 5%) pentru energia termică în sezonul rece pentru anumite categorii (acord unanim).
63. Eliminarea scutirilor de CASS pentru rudele, urmașii sau membrii de familie ai beneficiarilor indemnizațiilor din Decretul-Lege nr. 118/1990 (persecutați politic), Legea nr. 341/2004 (Revoluția din 1989, revolta de la Brașov) și indemnizațiile pentru invalizi și veterani, păstrând beneficiile doar pentru văduvele de război (acord unanim).
64. Suprimarea exceptării de la CASS pentru ajutorul social din Legea nr. 416/2001 și veniturile persoanelor cu handicap din Legea nr. 448/2006 (acord unanim).
65. Desființarea ONJN și integrarea funcțiilor în ANAF (acord unanim).
66. Impozit de 10% pe câștigurile din jocuri de noroc până la 10.000 lei (acord unanim).
67. Taxă de 20% pe premiile din jocuri de noroc între 10.000 și 20.000 lei (acord unanim).
68. Impozit de 20% plus CASS pe câștigurile din jocuri de noroc reținute la sursă (acord unanim).
69. Interzicerea plăților în numerar pentru jocurile de noroc, doar cu cardul (acord unanim).
70. Creșterea taxei pe jocurile de noroc la 2% (acord unanim).
71. Obligativitatea autorizării de către primării pentru jocurile de noroc (acord unanim).
72. Majorarea rovinietei de la 28 euro la 50 euro (acord unanim, grupul de lucru pe transport).
73. Introducerea unei taxe pentru camioanele și transportul de marfă cu tonaj mare (acord unanim, grupul de lucru pe transport).
74. Taxă de solidaritate de 20% pe veniturile persoanelor fizice peste 10.000, 15.000 sau 17.300 lei, cu trecere la impozitare progresivă (fără acord).
75. Impozit de 1% pe tranzacțiile imobiliare pentru proprietăți deținute peste 5 ani, minim 3% pentru cele sub 5 ani, restul 10% din diferență (acord unanim).
76. Taxă de 0% pe moșteniri în primul an după deces, apoi 1% din valoare (acord unanim).
77. Aplicarea TVA ca taxă pe servicii pentru transportul intern și extern (acord unanim).
78. Cota forfetară de 30% pentru cheltuieli deductibile pe veniturile din Airbnb și Booking, cu impozit pe diferență (acord unanim).
79. Creșterea accizelor pentru motorină (acord unanim).
80. Majorarea accizelor pentru benzină (acord unanim).
81. Ajustarea accizelor pentru tutun (fără acord).
82. Creșterea accizelor pentru zahăr (acord unanim).
83. Introducerea unei taxe de operare pe coletele fără taxe vamale (acord unanim).
84. Impozitarea dividendelor din Pilonul II de pensii (acord unanim).
85. Taxarea veniturilor din platformele Facebook, Google și TikTok (acord unanim).
86. Abolirea impozitării câștigurilor de capital de 1% sau 3%, trecerea la impozit pe venit (acord unanim).
87. Impozit de 10% pe câștigurile de capital din bursă și criptomonede (acord unanim).
88. Impozit standard de 30% pe veniturile cluburilor și barurilor (acord unanim).
89. Taxă pe tranzacțiile bancare, fie per tranzacție, fie pe valoare (acord unanim).
90. Impozit standard de 30% pe veniturile din cluburi și baruri (acord unanim).
91. Introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare, calculată fie per tranzacție, fie în funcție de valoarea acesteia (acord unanim).

Surse: Informațiile se bazează pe datele furnizate și surse publice precum stiripesurse.ro, digi24.ro, profit.ro, fanatik.ro, adevarul.ro (20 iunie 2025).

Aceste măsuri vor avea un impact semnificativ asupra consumatorilor finali, în special asupra persoanelor fizice și a firmelor mici. Creșterea TVA va duce la scumpirea bunurilor și serviciilor esențiale, de la alimente și medicamente la energie termică și lemn de foc. Impozitarea suplimentară a veniturilor mari și a influencerilor vizează reducerea evaziunii fiscale, dar ar putea genera nemulțumiri în rândul contribuabililor vizați. Eliminarea scutirilor de CASS pentru categorii vulnerabile, precum persoanele cu handicap sau urmașii foștilor deținuți politici, a stârnit deja critici din partea sindicatelor și a societății civile.

Advertisement

Gândacii asasin, membri ai familiei Reduviidae, sunt un grup fascinant de insecte, cu peste 7.000 de specii răspândite pe aproape toate continentele, exceptând Antarctica. Acești prădători ai lumii insectelor sunt cunoscuți pentru adaptările lor remarcabile, comportamentele complexe și rolul ambiguu în ecosisteme și sănătatea umană. Iată o explorare mai profundă a lumii lor:

Caracteristici fizice și adaptări

• Aspect: Gândacii asasin variază în dimensiune, de la 4 mm la peste 40 mm. Au un corp alungit, cu antene lungi și subțiri, picioare adaptate pentru prindere și un rostru curbat, folosit pentru a înțepa prada. Unele specii au culori vii (roșu, galben) pentru avertizare, în timp ce altele sunt criptice, imitând mediul înconjurător.
• Rostru letal: Rostru, o structură asemănătoare unui ac, este arma principală. Gândacul injectează o salivă cu enzime proteolitice care paralizează prada și îi lichefiază organele interne. Procesul durează doar câteva minute, după care gândacul „suge” conținutul victimei.
• Camuflaj și mimetism: Unele specii, cum ar fi Acanthaspis petax, își acoperă corpul cu cadavrele victimelor sau resturi organice pentru a se ascunde de prădători și pradă. Altele imită aspectul viespilor sau al frunzelor pentru a păcăli inamicii.

Comportament și vânătoare

• Strategii diverse: Gândacii asasin sunt fie prădători activi, fie „stau la pândă”. De exemplu, Zelus renardii aleargă după pradă, în timp ce Triatoma infestans așteaptă în ascunzișuri. Unele specii folosesc „momeală”: secretă substanțe care atrag alte insecte, cum ar fi furnicile.
• Pradă variată: Dieta lor include de la păianjeni, furnici și termite până la alte gândaci sau chiar vertebrate mici. Unele specii sunt canibale, vânându-se între ele dacă hrana este rară.
• Reproducere: Femelele depun ouă în grupuri, adesea pe suprafețe ascunse. Unele specii, precum Rhinocoris, manifestă grijă parentală, păzind ouăle până la eclozare.

Distribuție și habitat

• Gândacii asasin sunt cosmopoliți, dar cei mai diverși sunt în zonele tropicale și subtropicale. În America de Sud, Africa și Asia se găsesc cele mai multe specii.
• Preferă habitate variate: păduri, savane, deșerturi, dar și medii antropice (case, grajduri). Speciile hematofage (care se hrănesc cu sânge) trăiesc adesea în apropierea mamiferelor, inclusiv a omului.

Rolul în sănătatea umană

• Boala Chagas: Specii precum Triatoma și Rhodnius prolixus sunt vectori ai parazitului Trypanosoma cruzi, care provoacă boala Chagas. Aceasta afectează milioane de oameni, în special în America Latină, ducând la probleme cardiace și digestive cronice. Mușcăturile sunt nedureroase, iar parazitul este transmis prin fecalele insectei, care intră în rană sau mucoase.
• Control biologic: Pe de altă parte, gândacii asasin sunt aliați în agricultura. Specii precum Zelus și Pristhesancus sunt folosite pentru a controla dăunătorii agricoli, reducând nevoia de pesticide.

Curiozități

• „Sărutul morții”: Gândacii asasin hematofagi sunt numiți uneori „kissing bugs” în engleză, deoarece mușcă adesea oamenii în jurul gurii sau ochilor în timp ce dorm.
• Super-adeziv: Unele specii secretă o substanță lipicioasă pentru a imobiliza prada, inspirând cercetări în domeniul biomimeticii pentru adezivi ecologici.
• Vânătoare nocturnă: Multe specii sunt active noaptea, folosindu-și ochii mari și antenele sensibile pentru a detecta mișcarea în întuneric.