La zi
Semnificația istorică a zilei de 20 iunie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
451 – A avut loc Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice sau Bătălia de la Chalons, pe teritoriul actualei Franțe, și a fost ultima bătălie a antichității, precum și una dintre cele mai sângeroase bătălii din istorie. O coaliție sub comanda generalului roman Flavius Aetius și a regelui vizigot Theodoric I a învins o armată condusă de regele hun Attila, marcând sfârșitul dominației militare hunice în Europa.
1605 – A decedat țarul rus Fiodor al II- lea Borisovici Godounov.
1837 – Regina Victoria I a Regatului Unit urmează la tron unchiului ei regele William al IV- lea.
1840 – Samuel Morse a obținut brevetul pentru inventarea telegrafului electromagnetic, un aparat cu ajutorul căruia putea transmite la distanta un mesaj. Și-a prezentat invenția la Universitatea din New York la 24 ianuarie 1838.
1862 – A fost asasinat primul ministru al Principatelor Unite, Barbu Catargiu.
1867 – Președintele american Andrew Johnson anunță cumpărarea teritoriului Alaska de la Rusia. La negocierile privind cumpărarea acestui teritoriu a participat Consulul american la Sankt Petersburg în Rusia, romanul George Pomut, care a avut meritul de a obține de la rusi Alaska la modestul preț de 7,2 milioane de dolari. Cu această ocazie, Pomut a participat și la încheierea tratatului americano-rus.
1891 – A decedat la Paris, Mihail Kogalniceanu, om politic, scriitor și istoric, gazetar, “creierul” Unirii Principatelor Romanești.
1894 – Bacteriologul Alexandre Yersin descoperă bacilul pestei si identifica drept vectori ai răspândirii epidemiei provocate de acesta – șobolanii. În 1895, fondează o filială a Institutului Pasteur la Nha Trang, în Vietnamul pe atunci colonie franceză pentru a fabrica seruri antipestoase.Va pune de asemenea la punct un vaccin.
1900 – Membrii societății secrete chineze Yihetuan, supranumita “Boxerii”, se răscoală contra prezentei străine în China, invadând misiunile catolice, omorând preoții și pe ambasadorul Germaniei, von Ketteler.
1940 – A fost inaugurat, la București, Institutul de Antropologie, întemeiat prin strădaniile doctorului Josef Francisc Rainer (astăzi Institutul de Antropologie “Francisc Rainer” al Academiei Romane).
1944 – Se creează, pe baza unei platforme comune, Blocul Național Democrat (BNM) din România, alcătuit din partidele Comunist, Social-Democrat, Național-Țărănesc și Național-Liberal.
1954 – S-a inaugurat podul cu tablier metalic peste Dunăre la Giurgiu, numit Podul Prieteniei, pe atunci cel mai mare pod combinat (de cale ferata si rutier) din Europa, construit in doi ani si jumătate, in colaborare cu alte tari vecine. La 14 iunie 2013 a fost inaugurat podul Calafat-Vidin. Până în acel moment, pe porțiunea de 470 de kilometri din Dunăre care formează granița bulgaro-română era în funcțiune numai podul dintre Giurgiu și Ruse.
1960 – S-a desfășurat Congresul al III-lea al PMR, care a consacrat controlul total al lui Gheorghiu Dej asupra partidului.
1963 – Reprezentanți ai SUA si URSS au semnat un acord de instalare a “liniei fierbinți” telefonice intre Washington si Moscova. Ea a devenit operațională din luna august a anului 1963.
1990 – A avut loc ședința solemnă a învestirii noului președinte al României. Ion Iliescu a rostit jurământul de credință și a anunțat că îl desemnează în funcția de premier pe Petre Roman.
1991 – Berlin-capitala Germaniei reunificate. După căderea Zidului Berlinului în 1989 și reunificarea Germaniei, în 1990, Bundestagul (Parlamentul) german a decis să dea din nou Berlinului statutul de capitală a țării.
1991 – S-a înființat Partidul România Mare, condus de Corneliu Vadim Tudor.
1994 – România a ratificat la Strasbourg, Convenţia asupra Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale a Consiliului Europei, împreună cu protocoalele adiționale.
1995 – A murit, la Paris, scriitorul Emil Cioran, eseist si filosof, unul dintre cei mai originali oameni de cultură contemporani. (opere: “Pe culmile disperării”, “Lacrimi și sfinți”, “La Tentation d’exister”, “De l’inconvénient d’être né”).
1996 – Orașul Berlin a devenit oficial, unul din sediile ONU, găzduind două instituții ale organizației: Voluntarii ONU si Secretariatul Convenției-Cadru asupra schimbărilor climatice.
1997 – A fost inaugurat în fosta închisoare de la Sighetu Marmației, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței („Memorialului Sighet”).
1999 – N.A.T.O. pune capăt oficial bombardamentelor asupra la Serbiei, după ce a verificat daca toate trupele sârbe s-au retras din provincia Kosovo, locuita majoritar de albanezi.
2001 – S-au deschis oficial lucrările la autostrada București – Constanța.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
După ani în care i-a întâmpinat pe turiști cu pereți scorojiti și improvizații, Gara Costinești Tabără începe, în sfârșit, să arate a gară adevărată. La mai bine de un an de la semnarea contractului, lucrările de reconstrucție au intrat într-o fază vizibilă, iar șantierul a prins contur: ziduri ridicate, structură clară și utilaje la lucru.
Proiectul, evaluat la peste 15 milioane de lei, promite să schimbe radical prima impresie pe care o au tinerii și turiștii care coboară din tren în stațiunea distracției non-stop. Vechea clădire a fost demolată, iar în locul ei se ridică o gară complet nouă, cu facilități moderne, spații funcționale și acces adaptat inclusiv pentru persoanele cu dizabilități.
În acest moment, structura clădirii este aproape completă: pereții din cărămidă sunt ridicați, iar șantierul este plin de materiale și echipamente. Urmează etapele-cheie – acoperișul, finisajele interioare și dotările tehnice. În paralel, se lucrează la zona peroanelor și la accesul către liniile de tren, pentru a crește siguranța călătorilor.
Stațiunea distracției cere o gară „de festival”
Costineștiul rămâne magnet pentru tineri, cluburi pline și plaje aglomerate. Iar o gară modernă era o lipsă strigătoare la cer. Autoritățile mizează pe faptul că noua construcție va completa experiența stațiunii și va elimina haosul de la sosirile din sezonul estival.
Contract semnat în 2024, lucrări încă în derulare
Contractul a fost semnat în 2024, în valoare de 15.285.568,12 lei, fiind atribuit asocierii de firme Construct I.N.G., I.S.P.C.F., Arcada Company, Spiact Craiova și Pro Ami’s Consulting SRL. Investiția face parte din proiectul național de modernizare a 47 de stații de cale ferată, lotul Costinești Tabără.
Ce promite proiectul, pe hârtie
Documentația prevede:
- demolarea vechii clădiri și construirea uneia noi;
- instalații moderne de încălzire, ventilație și electricitate;
- peroane refăcute complet;
- sisteme de supraveghere video;
- rampe și elemente de siguranță pentru toți călătorii.
Până la finalizarea lucrărilor, turiștii pot urmări „making of-ul” unei gări care se vrea modernă, dar care, deocamdată, rămâne un șantier cu promisiuni mari. Rămâne de văzut dacă acestea vor fi respectate la timp.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Lovitură în agricultură, la Oltenița. Un fermier vinde usturoi cu până la 100 de lei kilogramul și primește comenzi din afara țării
O întâmplare aparent banală s-a transformat, în timp, într-o afacere agricolă de succes pentru un fermier din Oltenița, județul Călărași. Gheorghe cultivă de mai bine de opt ani un soi rar de usturoi – cunoscut sub numele de „usturoi Elefant” – care ajunge să fie vândut cu prețuri cuprinse între 80 și 100 de lei pe kilogram, atât pe piața internă, cât și în afara României.
Povestea a început după ce bărbatul a cumpărat, întâmplător, câteva căpățâni de usturoi de la un trecător și le-a plantat în grădina proprie. Rezultatul a fost neașteptat: un soi cu căței foarte mari, aromă mai blândă și gust ușor dulceag, diferit de usturoiul clasic și mult mai ușor de tolerat.
Astăzi, Gheorghe cultivă usturoiul Elefant atât în solar, cât și pe terenurile din jurul casei. Producția anuală ajunge la 300–400 de kilograme, iar unele căpățâni ating greutăți impresionante, de până la 800 de grame. Aceste caracteristici îl fac ușor de recunoscut și extrem de căutat pe piață.
Cererea a depășit rapid granițele județului și chiar ale țării. Fermierul livrează deja către clienți din Israel, iar în acest an a primit solicitări inclusiv din Germania. În România, marfa se vinde constant, iar stocurile se epuizează rapid.
„Nu sunt un fermier mare. Am o casă la țară, aproximativ 1.000 de metri pătrați, un solar de 120 de metri și două bucăți de pământ pe care cultiv acest usturoi”, spune Gheorghe. Vânzarea se face direct de la poarta gospodăriei sau prin anunțuri online, iar cumpărătorii nu întârzie să apară.
Exemplul său arată că o idee simplă, combinată cu perseverență și un produs de nișă, poate transforma agricultura de mici dimensiuni într-o afacere profitabilă, chiar și într-o piață dominată de producători mari.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Meteo și Mediu
România, sub cod de vreme rea. 48 de ore de viscol extrem: drumuri periculoase, turiști blocați și copaci smulși de vânt
România a traversat, în ultimele 48 de ore, unul dintre cele mai dure episoade de iarnă din acest sezon. Ninsorile viscolite, temperaturile scăzute, rafalele violente de vânt și ceața densă au afectat numeroase regiuni ale țării, în special zonele montane. În contextul avertizărilor meteo severe, autoritățile au convocat un comitet ministerial pentru situații de urgență, în încercarea de a limita efectele fenomenelor extreme. Riscul de accidente rutiere a crescut semnificativ, iar în mai multe localități arborii au fost doborâți de vântul puternic.
Turiști izolați la Bâlea Lac
Duminică, 28 decembrie 2025, mai mulți turiști au rămas blocați la cabanele din zona Bâlea Lac, după ce accesul rutier a fost complet restricționat. Transfăgărășanul este închis din cauza stratului consistent de zăpadă, iar deplasarea s-a făcut exclusiv cu telecabina. La orele prânzului, viscolul intens și riscul major de avalanșă au făcut imposibilă coborârea din zona montană, turiștii fiind nevoiți să rămână peste noapte.
Copaci doborâți la Sinaia
Furtuna a provocat pagube și în stațiunea Sinaia, unde rafalele de vânt au smuls mai mulți arbori de pe străzile Mănăstirii și Zamora. Un copac s-a prăbușit peste un autoturism în care se aflau trei persoane, care au scăpat fără răni. Situații similare au fost raportate și în alte localități, echipele de intervenție acționând pentru degajarea drumurilor și îndepărtarea pericolelor.
„Vorbim despre mai mulți copaci căzuți pe strada Zamora, pe garduri și fire de curent electric, dar și despre cinci copaci prăbușiți pe strada Mănăstirii. Unul dintre aceștia a căzut peste un autoturism cu trei ocupanți, care, din fericire, nu au fost răniți”, au transmis reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență Prahova.
Drumuri tot mai periculoase
Schimbarea bruscă a vremii a amplificat riscul de accidente rutiere. Autoritățile recomandă șoferilor prudență maximă, adaptarea vitezei și păstrarea unei distanțe de siguranță. Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova a anunțat că, sâmbătă, 27 decembrie 2025, pe DN 67C, între Novaci și Rânca, viscolul a redus drastic vizibilitatea, crescând pericolul pe acest sector de drum.
Valea Prahovei, sub rafale de peste 120 km/h
Tot sâmbătă, stațiunile de pe Valea Prahovei au fost lovite de rafale violente de vânt, care au depășit 120 km/h. Mai mulți copaci și stâlpi au fost doborâți, iar circulația a fost afectată în mai multe zone.
Coduri meteo severe, aproape în toată țara
Potrivit Administrația Națională de Meteorologie, vremea rămâne extrem de instabilă. Aproape întreg teritoriul României se află sub avertizări cod galben, portocaliu și roșu de ninsori viscolite și vânt puternic.
Meteorologii au emis un cod galben de ninsori viscolite, valabil în intervalul 28 decembrie 2025, ora 10:00 – 29 decembrie 2025, ora 10:00, pentru Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea și zonele montane, unde vizibilitatea poate scădea sub 100 de metri.
Un cod portocaliu vizează cea mai mare parte a Moldovei și nordul și centrul Carpaților Orientali, cu rafale de 70–90 km/h și viscol puternic. De asemenea, a intrat în vigoare un cod roșu pentru Carpații Meridionali și de Curbură, la altitudini de peste 1.700 de metri, unde vântul depășește 120 km/h, iar vizibilitatea este aproape zero.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Șantier în plin sezon al promisiunilor: așa arată acum noua Gară Costinești
Lovitură în agricultură, la Oltenița. Un fermier vinde usturoi cu până la 100 de lei kilogramul și primește comenzi din afara țării
Cât costă mâncarea de bază în România, comparativ cu alte state: unde este mai ieftin și unde prețurile sar în aer
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
