La zi
Semnificația istorică a zilei de 19 iunie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1269 – Regele Ludovic al IX-lea al Franței ordona ca toți evreii găsiți în public fără semnul de identificare reprezentat de o stea galben, sa fie obligați la plata a zece livre de argint.
1764 – S-a născut la Montevideo, generalul Gervasio Artigas, fondatorul statului sud-american Uruguay.
1848 – La 19 iunie/ 1 iulie 1848, Guvernul provizoriu al Țării Românești este arestat în urma unui complot al forțelor reacționare, cu complicitatea coloneilor Ioan Odobescu (șef al Oștirii) și Ioan Solomon (comandantul regimentului 3 din garnizoana București).
1857 – La Paris, a fost încheiat un Tratat între Austria, Franța, Marea Britanie, Prusia, Rusia, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman, cu privire la frontiera dintre acesta din urmă și Rusia, prin care s-a hotărât ca Delta Dunării și Insula Șerpilor să fie repuse sub suveranitatea Porții Otomane, în loc de a fi alipite Moldovei.
1862 – Cu susținerea lui Lincoln, Congresul Statelor Unite ale Americii a adoptat o lege prin care interzicea sclavia în toate teritoriile federale.
1866 – A fost adoptată Legea asupra taxelor vamale a Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei, fiind și prima lor organizare vamală.
1870 – Statele Confederate din Sud sunt în mod oficial readmisie în Statele Unite ale Americii, iar Confederația rebela a sudiștilor încetează să mai existe, după înfrângerea acesteia in Războiul Civil purtat împotriva statelor antisclavagiste din Nord.
1899 – S-a născut în București, George Călinescu, critic, istoric literar, scriitor, publicist, academician român, personalitate enciclopedică a culturii și literaturii române, de orientare, după unii critici, clasicizantă, după alții doar italienizantă sau umanistă.
1900 – A murit Prințesa Josephine de Baden, mama regelui Carol I al României.
1906 – S-a deschis, în parcul din Dealul Filaretului (actual „Carol I”), din București „Expoziția generală română”, dedicată împlinirii a 40 de ani de la urcarea pe tron a regelui Carol I.
1913 – Bătălia de la Kilkis-Lahanas – Parte din al Doilea Război Balcanic.
1919 – A încetat din viaţă Petre P. Carp, unul dintre întemeietorii ”Junimii”, șeful Partidului Conservator (1907-1912), de mai multe ori ministru și prim-ministru, critic literar și traducător.
1930 – Canadianul Robin Beardmore a efectuat primul zbor cu un planor peste Canalul Mânecii.
1947 – S-a născut Salman Rushdie, romancier, poet, eseist britanic de origine indiană.
1953 – În Statele Unite au fost executați Julius și Ethel Rosenberg, după ce au fost găsiți vinovați de spionaj si furnizarea unor secrete legate de construirea bombei atomice, Uniunii Sovietice.
1956 – Actrița americana Marilyn Monroe s-a căsătorit cu scriitorul american Arthur Miller.
1961 – Kuweitul și-a declarat independența față de Marea Britanie.
1964 – Senatul Statelor Unite a aprobat Legea drepturilor civile – Civil Rights Act of 1964, a fost un act legislativ de o importanță deosebită pentru Statele Unite ale Americii, care a eliminat majoritatea formelor de discriminare împotriva afro-americanilor și femeilor, incluzând segregarea rasială.
1983 – A fost inaugurat podul rutier de la Agigea, cu o lungime totală de 300 m, circulația desfășurându-se pe patru benzi.
1991 – A luat sfârșit ocupația sovietică din Ungaria.
1992 – A început Bătălia de la Tighina (19 – 22 iunie 1992).
1992 – România și Republica Azerbaidjan au stabilit relații diplomatice la nivel de ambasadă.
2000 – Biroul Electoral al Municipiului București a anunțat câștigătorul turului doi al alegerilor locale pentru Primăria Bucureștiului în persoana candidatului PD, Traian Băsescu.
2001 – A fost realizat, pentru prima dată în România și în Europa Centrală și de Est, un transplant de inimă artificială de ultimă generație „Novacor”.
2001 – S-a redeschis, pentru public, Muzeul figurilor de ceară (muzeul Grevin din Paris), după șase luni de lucrări de restaurare, primele de la inaugurarea sa în 1882.
2001 – Guvernul Năstase și-a asumat răspunderea, în Parlament, pentru legea investițiilor directe.
2002 – Premierul socialist ungar, Peter Medgyessy, a recunoscut, în fața Parlamentului, că a activat ca ofițer de contraspionaj la Ministerul Finanțelor, în perioada 1977-1982, în timpul regimului comunist.
2007 – Un camion încărcat cu explozibili a lovit o moschee șiită din centrul Bagdadului, omorând 87 de persoane si rânind multe altele.
2014 – Prințul Felipe, singurul fiu al regelui Juan Carlos I și fost Prinț de Asturia, a urcat pe tronul Spaniei sub numele de regele Felipe al VI-lea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Prima aterizare OZN atestată în România: Misterul din Valea Plopului, 1972
În toamna anului 1972, într-un colț liniștit al județului Prahova, România a fost martora unui eveniment care a captivat mințile cercetătorilor de fenomene paranormale și a marcat istoria ufologiei naționale. Cazul „Valea Plopului” este considerat prima aterizare a unui obiect zburător neidentificat (OZN) atestată și expertizată științific în țara noastră. Această poveste, încă înconjurată de un văl de mister și controverse, implică martori oculari, măsurători tehnice și amenințări inexplicabile, sugerând o posibilă vizită extraterestră într-o noapte de septembrie.
Contextul evenimentului
Totul a început într-una dintre nopțile dintre 2 și 6 septembrie 1972, în jurul orelor 24:00-01:00. Vasile Cărăbuș, un paznic de noapte la CAP Posești, se afla pe dealul Tăbăcioi, vegheând liniștea câmpurilor din comuna Posești. Sub cerul înstelat al Prahovei, el a observat un obiect luminos, descris ca „o stea cu coadă” de culoare galbenă, care traversa cerul cu o viteză neobișnuită. Obiectul a planat lin, fără zgomot, și a aterizat la aproximativ 2 kilometri distanță, pe dealul „La Odaia”, într-o livadă de pruni. Durata apariției a fost scurtă – doar câteva minute –, iar OZN-ul a dispărut rapid, lăsând în urmă doar tăcerea nopții.
Zvonurile despre această întâmplare s-au răspândit rapid prin satul Valea Plopului, atrăgând sute de curioși, inclusiv elevi aduși pentru „muncă agricolă”. Pe solul locului aterizării au fost descoperite urme ciudate: un cerc cu un diametru de circa 3 metri, presat în iarba și porumbul din zonă, cu semne de arsuri și vegetație afectată. Aceste urme, vizibile câteva săptămâni, au stârnit interesul localnicilor, care vorbeau despre o prezență extraterestră posibilă.
Investigarea cazului
Primul care a investigat serios fenomenul a fost profesorul Călin Turcu (1942-2006), un dascăl din Vălenii de Munte, aflat la doar 17 kilometri distanță de sat. Pe 29 noiembrie 1972, Turcu a vizitat locul și a realizat o primă recunoaștere, schițând dispunerea urmelor și fotografiind zona. Aflat inițial în căutarea unor dovezi raționale – poate un balon meteorologic sau o glumă –, Turcu a fost șocat de starea solului: vegetația din centrul cercului era uscată și moartă, iar urmele păreau prea precise pentru a fi naturale.
Entuziasmat, Turcu a trimis raportul său scriitorului Ion Hobana, fondatorul Cercului Științific OZN de la Casa de Cultură a Studenților din București. Hobana, unul dintre pionierii ufologiei românești, a mobilizat o echipă de specialiști. În zilele următoare, profesorul a însoțit grupul la Valea Plopului. Printre ei s-a numărat inginerul Justin Capră, care a folosit un contor Geiger-Müller și a detectat o creștere substanțială a radioactivității de tip gamma în zona centrală a presupusei aterizări – un nivel anormal pentru regiunea respectivă, care are un fond natural ridicat de radiații.
Pe 10 decembrie 1972, o echipă extinsă de 11 persoane – cercetători, fotografi și martori – a efectuat o investigație detaliată: au prelevat mostre de sol și vegetație, au realizat măsurători topografice, au înregistrat mărturii pe bandă magnetică și au obținut declarații scrise. Fotografiile arată un mamelon cu vegetație absentă sau firavă în anii următori, iar analizele solului au indicat anomalii chimice, cum ar fi urme de metale neobișnuite. Turcu a monitorizat zona timp de patru ani, observând că iarba nu mai creștea în locul respectiv, sugerând un impact de lungă durată.
Implicații și controverse
Cazul Valea Plopului nu a fost doar o observație vizuală, ci una cu dovezi fizice tangibile, ceea ce l-a făcut unic în contextul românesc al anilor ’70. Publicat în reviste precum „Viața Studențească” și în volumul „Cazuri OZN în România” (1992) al lui Turcu, evenimentul a transformat profesorul într-un ufolog pasionat. El a fondat Grupul RUFOR (Romanian UFO Researchers), a editat o revistă cu 27 de numere și a strâns o arhivă impresionantă de mii de documente, fotografii și filme despre OZN-uri în România.
Totuși, misterul a fost umbrit de umbre întunecate. În vara lui 1973, doi bărbați neidentificați i-au făcut o vizită lui Turcu, „sfătuindu-l” să nu mai investigheze zona – o amenințare care sugerează posibile interese oficiale sau secrete de stat. Reinvestigații ulterioare, precum cea din 1998 a jurnalistului Gabriel Tudor, nu au adus noutăți majore, dar au confirmat persistența urmelor și mărturiile.
Astăzi, cazul rămâne disputat: scepticii vorbesc despre un fenomen natural sau o farsă, în timp ce experții din Asociația pentru Studiul Fenomenelor Aerospațiale Neidentificate (ASFAN) îl consideră o dovadă solidă a unei vizite extraterestre. Indiferent de interpretare, el subliniază fascinația umană pentru necunoscut și importanța documentării științifice a unor astfel de evenimente.
Moștenirea lui Călin Turcu
Evenimentul din Valea Plopului i-a schimbat viața lui Turcu, transformându-l dintr-un profesor obișnuit într-un pionier al ufologiei românești. Până la moartea sa în 2006, el a susținut peste 100 de prelegeri, a publicat cărți și a visat la o bibliotecă publică de ufologie la Vălenii de Munte. Arhiva sa, cea mai voluminoasă din România pe această temă, este păstrată azi de ASFAN și continuă să inspire generații de cercetători.
Cazul „Valea Plopului” ne amintește că granițele dintre realitate și mister sunt fragile. Poate că, într-o noapte liniștită din Prahova, cerul s-a deschis pentru o clipă, dezvăluind o poveste cu extratereștri care încă ne intrigă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Coada de foc cu urechi roșii: O bijuterie a Australiei
Coada de foc cu urechi roșii (Stagonopleura oculata), cunoscută și sub numele de „red-eared firetail”, este o pasăre mică și fascinantă, originară din sud-vestul Australiei. Această specie din familia Estrildidae este renumită pentru penajul său elegant și comportamentul discret, fiind o adevărată comoară a biodiversității australiene.
Caracteristici fizice
Coada de foc cu urechi roșii are o lungime de aproximativ 11-12 cm și o greutate de doar 10-14 grame. Penajul său este predominant verde-oliv pe spate, cu o burtă albicioasă și un cioc negru, conic, tipic pentru păsările care se hrănesc cu semințe. Ceea ce o face cu adevărat specială este pata roșie vibrantă de pe obraji, care contrastează cu restul corpului și îi conferă un aspect distinct. Coada sa lungă și subțire, de un cărbune intens cu accente roșiatice, adaugă un plus de eleganță.
Habitat și distribuție
Această pasăre trăiește în pădurile dense, tufișurile și zonele umede din sud-vestul Australiei de Vest, în special în regiuni precum Parcul Național Stirling Range și zonele de coastă. Preferă habitatele cu vegetație bogată, unde poate găsi hrană și adăpost. Datorită distribuției sale limitate, coada de foc cu urechi roșii este considerată o specie vulnerabilă, fiind afectată de pierderea habitatului din cauza defrișărilor și schimbărilor climatice.
Comportament și dietă
Coada de foc cu urechi roșii este o pasăre timidă, care preferă să stea ascunsă în vegetația joasă. Se hrănește în principal cu semințe de ierburi și plante native, dar ocazional consumă și insecte mici, în special în perioada de reproducere. Este o specie monogamă, iar perechile își construiesc cuiburi intricate din ierburi și ramuri fine, ascunse în tufișuri. Masculul și femela împart responsabilitățile de clocire și îngrijire a puilor.
Reproducere
Sezonul de reproducere al acestei specii are loc primăvara și vara (septembrie-februarie), când resursele alimentare sunt abundente. Femela depune între 4 și 6 ouă albe, pe care le clocesc ambii părinți timp de aproximativ 14 zile. Puii părăsesc cuibul după circa 3 săptămâni, dar rămân dependenți de părinți pentru hrană încă o perioadă.
Conservare
Deși nu este clasificată ca fiind pe cale de dispariție, coada de foc cu urechi roșii este protejată în Australia datorită habitatului său restrâns și a amenințărilor cauzate de activitățile umane. Programele de conservare includ protejarea zonelor de pădure și monitorizarea populațiilor pentru a asigura supraviețuirea acestei specii.
Curiozități
-
Numele „coada de foc” provine de la nuanțele roșiatice din coada păsării, care par să „ardă” în lumina soarelui.
-
Pata roșie de pe obraji este mai intensă la masculi, fiind un element important în atragerea partenerelor.
-
Aceste păsări sunt extrem de agile, putând să sară rapid prin vegetație pentru a evita prădătorii.
Coada de foc cu urechi roșii este un simbol al frumuseții și fragilității naturii australiene. Observarea ac
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
Un apel la 112 pentru muzică dată prea tare s-a transformat, duminică, în localitatea Unirea, într-un conflict violent. Intervenția polițiștilor a degenerat, iar oamenii prezenți susțin că au fost puși la pământ, loviți cu pumnii și picioarele și chiar amenințați cu armele, deși nu ar fi existat motive pentru o asemenea reacție în forță.
În exclusivitate pentru Călărași Press, doi dintre participanți, Cristian Buga și Cristi Merișanu, au relatat momentele de panică și violență prin care au trecut.
Potrivit acestora, totul a pornit de la o petrecere organizată pentru sărbătorirea victoriei echipei de fotbal din comună. O patrulă de poliție a venit în urma unei sesizări privind tulburarea ordinii publice. Petrecăreții afirmă că au acceptat sancțiunile, dar că intervenția ar fi degenerat rapid.
„Polițistul a ridicat tonul și a spus că urmează să fim sancționați. Am acceptat, dar la scurt timp a pretins că este în pericol și a chemat întăriri. Când antrenorul de fotbal a încercat să discute cu el, agentul i-a deschis portiera mașinii și l-a lovit direct în față, spărgându-i nasul”, a declarat Cătălin Buga.
Martorii susțin că, la scurt timp, la fața locului au sosit mai multe echipaje de poliție și jandarmi, care ar fi acționat „mai rău ca în filme”. Oamenii acuză că au fost trântiți la pământ, bruscați, înjurați și chiar amenințați cu arma.
„M-a aruncat pe jos și mi-a pus pistolul la cap. Stăteam la masă și beam cafeaua. Nu am ripostat, nimeni nu a ripostat. Se vede pe filmări”, a povestit Cristi Merișanu.
Cătălin Buga spune că inclusiv tatăl său a fost rănit în timpul intervenției, suferind o lovitură serioasă la cap: „A avut un hematom mare, aproape de tâmplă. I s-a pus viața în pericol.”
În urma incidentului, mai multe persoane au fost conduse la poliție, unele fiind reținute pentru 24 de ore. Victimele declară că vor depune plângeri penale împotriva agenților implicați.
„Nu e normal ca un polițist să vină la o intervenție și să trateze totul personal. Noi avem drepturi și ne așteptăm să fim protejați, nu agresați”, au spus participanții.
În loc de lege și ordine, oamenii din Unirea spun că au primit pumni, picioare și înjurături. Intervenția arată nu doar lipsă de profesionalism, ci și o atitudine de forță brută care nu-și are locul într-o comunitate ce așteaptă protecție, nu teroare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Misterul din Valea Plopului: Au aterizat extratereștrii în România, 1972?
Recomandare de carte – „Trupul sufletului” – de Ludmila Ulitkaia
Coada de foc cu urechi roșii: Pasărea care ne spune o poveste în pădurile Australiei
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
VIDEO. PMC / Noua creșă din Cartier Tineri, inaugurată la Călărași
