La zi
Viața și moartea femeilor islamice
Ce este lapidarea?
Lapidarea este o formă de pedeapsă capitală în care o persoană este ucisă prin aruncarea cu pietre de către un grup de oameni. Această practică are rădăcini istorice în anumite tradiții religioase și culturale, fiind asociată în special cu unele interpretări ale legii islamice (Sharia), dar și cu practici din alte tradiții antice, inclusiv în iudaism și creștinismul timpuriu. În contextul islamic, lapidarea este aplicată, în teorie, pentru infracțiuni grave, cum ar fi adulterul sau alte încălcări ale codurilor morale, conform unor interpretări stricte ale textelor religioase, în special hadith-urilor. Procesul implică adesea îngroparea victimei până la gât (pentru femei) sau până la talie (pentru bărbați), urmată de aruncarea cu pietre până la deces.
Se mai practică lapidarea în prezent?
Da, lapidarea se mai practică în 2025, dar cazurile sunt rare și concentrate în anumite regiuni sau țări unde se aplică interpretări stricte ale legii Sharia. Pe baza informațiilor disponibile, situația este următoarea:
- Iran: Lapidarea rămâne legală conform Codului Penal Islamic pentru infracțiuni precum adulterul. Totuși, aplicarea sa a devenit mai rară în ultimii ani din cauza criticilor internaționale și a presiunilor organizațiilor pentru drepturile omului, cum ar fi Amnesty International. Când are loc, lapidarea este adesea înlocuită cu alte forme de execuție, cum ar fi spânzurarea, dar cazuri izolate pot apărea, mai ales în zone mai puțin vizibile public.
- Afganistan: De la revenirea talibanilor la putere în 2021, au fost raportate cazuri sporadice de lapidare în zonele controlate de aceștia, în special pentru acuzații de adulter sau alte “infracțiuni morale”. Aceste execuții sunt adesea extrajudiciare și nu sunt întotdeauna documentate oficial.
- Alte țări: În țări precum Arabia Saudită, Pakistan sau Somalia, lapidarea este teoretic permisă în anumite coduri legale bazate pe Sharia, dar aplicarea sa efectivă este extrem de rară. De exemplu, în Arabia Saudită, execuțiile publice sunt mai frecvent realizate prin decapitare, iar în Pakistan, pedepse alternative tind să înlocuiască lapidarea. În regiuni din Somalia controlate de grupări islamiste, cum ar fi Al-Shabaab, lapidarea poate avea loc, dar astfel de cazuri sunt izolate.
Context și controverse
Lapidarea este extrem de controversată și considerată de organizațiile internaționale pentru drepturile omului o pedeapsă crudă, inumană și degradantă, încălcând tratatele internaționale, cum ar fi Declarația Universală a Drepturilor Omului. Criticii subliniază că această practică afectează disproporționat femeile și este adesea aplicată în baza unor procese judiciare netransparente, cu dovezi insuficiente sau mărturii forțate. În multe cazuri, victimele nu au acces la apărare legală adecvată.
Pe de altă parte, în comunitățile conservatoare care susțin lapidarea, aceasta este văzută ca o pedeapsă divină, justificată de texte religioase. Totuși, chiar și în țările islamice, există dezbateri interne privind reformarea sistemelor judiciare și eliminarea pedepselor arhaice, pe fondul modernizării și influenței globale.
Cum se desfășoară lapidarea?
Lapidarea, ca formă de pedeapsă capitală, este un proces brutal și strict reglementat în sistemele judiciare care o aplică, bazându-se pe interpretări ale legii Sharia sau pe tradiții istorice. Desfășurarea sa variază în funcție de țară, context cultural și autoritățile responsabile, dar există anumite elemente comune în practicile documentate, în special în țări precum Iranul sau zonele controlate de grupări islamiste, cum ar fi talibanii în Afganistan. Mai jos este o descriere generală a modului în care se desfășoară lapidarea, bazată pe informații reale:
- Decizia judiciară:
- Lapidarea este de obicei ordonată de un tribunal religios sau de o autoritate care aplică legea Sharia, în urma unui proces pentru infracțiuni precum adulterul, considerat o încălcare gravă a codului moral.
- În multe cazuri, condamnarea se bazează pe mărturii (de exemplu, patru martori oculari în cazul adulterului, conform unor interpretări ale Sharia) sau pe o mărturisire a acuzatului, care poate fi obținută sub presiune.
- Pregătirea execuției:
- Locul execuției: Lapidarea are loc de obicei într-un spațiu public sau semi-public, cum ar fi o piață sau o curte, pentru a servi drept exemplu pentru comunitate, deși în unele cazuri moderne se încearcă limitarea accesului publicului din cauza criticilor internaționale.
- Pregătirea condamnatului: Condamnatul este adesea legat sau imobilizat pentru a preveni mișcarea. În tradiția strictă, bărbații sunt îngropați în pământ până la talie, iar femeile până la gât, pentru a le limita capacitatea de a se apăra. În unele cazuri, condamnatul este înfășurat într-un cearșaf sau material textil.
- Pietrele: Se folosesc pietre de dimensiuni medii, selectate astfel încât să provoace durere și răni grave, dar să nu ucidă instantaneu, prelungind suferința. Utilizarea pietrelor prea mari sau prea mici este uneori interzisă, conform regulilor tradiționale.
- Procesul lapidării:
- Un grup de persoane, adesea membri ai comunității sau executori desemnați, aruncă pietre asupra condamnatului. În unele cazuri, participarea este obligatorie pentru martorii acuzării sau pentru membrii comunității, pentru a sublinia responsabilitatea colectivă.
- Procesul continuă până când condamnatul își pierde cunoștința și moare, ceea ce poate dura de la câteva minute la peste o oră, în funcție de circumstanțe.
- În anumite tradiții, dacă victima reușește să scape din groapă (în cazul bărbaților, mai frecvent), pedeapsa poate fi oprită, dar acest lucru este extrem de rar.
- Rolul autorităților și al comunității:
- Execuția este supravegheată de autorități religioase sau judiciare pentru a asigura conformitatea cu regulile. În unele cazuri, mulțimea este încurajată să participe, consolidând caracterul public al pedepsei.
- În practica modernă, în țări precum Iranul, autoritățile pot limita publicitatea execuției din cauza presiunilor internaționale, dar procesul rămâne în mare parte neschimbat.
Concluzie
Lapidarea, deși rară, continuă să fie practicată în mod izolat în țări precum Iranul și Afganistanul, în special în contexte unde interpretările stricte ale Sharia sunt aplicate. Cu toate acestea, frecvența sa a scăzut semnificativ datorită presiunilor internaționale și schimbărilor sociale. Practica rămâne un subiect sensibil, reflectând tensiunile dintre tradiție, religie și standardele moderne ale drepturilor omului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
„Lovitură de stat la CCR” – Deputatul USR anunță cerere de demitere a judecătorilor care blochează reforma pensiilor magistraților
Deputatul USR Alexandru Dimitriu anunță că luni va depune la Curtea Constituțională o cerere oficială de încetare a mandatelor celor patru judecători numiți la propunerea PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Motivul invocat: cei patru au boicotat în mod repetat și intenționat ultimele două ședințe ale CCR (28 și 29 decembrie 2025), împiedicând întrunirea cvorumului necesar adoptării deciziei privind constituționalitatea legii reformei pensiilor de serviciu ale magistraților.
„Mandatul de judecător CCR este activ, nu opțional și nici politic. Legea 47/1992 prevede clar: judecătorii sunt obligați să participe la ședințe, să delibereze și să voteze da sau nu. Absența repetată și deliberată reprezintă o încălcare gravă a obligațiilor de serviciu”, a declarat Dimitriu într-un videoclip postat pe Facebook.
Deputatul USR merge și mai departe, calificând acțiunea celor patru drept „similară cu o lovitură de stat”. El susține că scopul boicotului este blocarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, menținerea privilegiilor actuale și protejarea anumitor interese politice și penale ale PSD.
„Au nevoie de o Curte paralizată ca să nu deranjeze corupții și să nu le fie anulate pedepsele. Este o tranzacție clară: pensiile speciale intacte în schimbul protecției politicienilor lor”, a acuzat Dimitriu.
Ce spune legea
Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR prevede la art. 64 obligația judecătorilor de a participa activ la deliberări și de a-și exprima votul (abținerea fiind interzisă). La art. 67 se arată că mandatul încetează în caz de „încălcare gravă a obligațiilor prevăzute la art. 64”. Încetarea mandatului se constată fie de președintele CCR, fie prin decizia plenului, cu votul majorității judecătorilor.
Cererea lui Alexandru Dimitriu urmează să fie înregistrată luni, 30 decembrie 2025, și ar putea genera un nou val de controverse majore în jurul funcționării Curții Constituționale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
CCR blochează din nou reforma pensiilor magistraților: Ședința amânată pentru 16 ianuarie din lipsă de cvorum – absenți cei 4 judecători numiți de PSD
Curtea Constituțională a României (CCR) a înregistrat un nou blocaj major în privința legii reformei pensiilor de serviciu ale magistraților. Ședința programată luni, 29 decembrie 2025, nu a putut avea loc din cauza lipsei cvorumului – doar 5 din cei 9 judecători s-au prezentat. Cei patru judecători numiți la propunerea PSD (Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc) au lipsit, așa cum au făcut și duminică, 28 decembrie, când au părăsit deliberările după cereri de amânare.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a declarat că: „Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în ședința care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formație completă, el s-a diminuat pe parcursul ședinței. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc.”
Ea a adăugat că a întrerupt propriul concediu pentru a participa și a respins speculațiile privind un posibil studiu de impact ca motiv de amânare: „Studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, reglementat de legea 24/2000. […] Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. […] studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră.”
Următorul termen a fost fixat pentru vineri, 16 ianuarie 2026, ora 10:00 – a treia amânare consecutivă după cele din 10 și 28 decembrie.
Contextul reformei și miza legii
Legea contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) prevede modificări majore în sistemul pensiilor magistraților (judecători și procurori), asumat de Guvernul condus de Ilie Bolojan:
- Creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani (cu o perioadă de tranziție de 15 ani, începând din 2026 – câte un an pe an, până în 2042).
- Schimbarea formulei de calcul – pensia va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani.
- Plafonarea cuantumului la maximum 70% din ultima indemnizație netă (față de actualul sistem care permite pensii apropiate sau chiar egale cu ultimul salariu).
Drepturile deja aflate în plată nu sunt afectate retroactiv, dar noile prevederi ar reduce semnificativ pensiile viitoare.
ICCJ susține că legea discriminează magistrații față de alte categorii cu pensii de serviciu, încalcă independența justiției și standardele CEDO/CJUE. Reforma este legată de jaloane PNRR – România riscă pierderea a sute de milioane de euro dacă nu se implementează la timp.
Blocajul actual (cu absențe repetate) împiedică orice decizie înainte de 1 ianuarie 2026, data preconizată pentru intrarea în vigoare a unor măsuri. Situația a generat reacții puternice din partea guvernamentală și a opiniei publice, fiind văzută ca o tergiversare intenționată. Reforma rămâne în aer, iar decizia CCR ar putea veni abia la jumătatea lunii ianuarie 2026.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
După ani în care i-a întâmpinat pe turiști cu pereți scorojiti și improvizații, Gara Costinești Tabără începe, în sfârșit, să arate a gară adevărată. La mai bine de un an de la semnarea contractului, lucrările de reconstrucție au intrat într-o fază vizibilă, iar șantierul a prins contur: ziduri ridicate, structură clară și utilaje la lucru.
Proiectul, evaluat la peste 15 milioane de lei, promite să schimbe radical prima impresie pe care o au tinerii și turiștii care coboară din tren în stațiunea distracției non-stop. Vechea clădire a fost demolată, iar în locul ei se ridică o gară complet nouă, cu facilități moderne, spații funcționale și acces adaptat inclusiv pentru persoanele cu dizabilități.
În acest moment, structura clădirii este aproape completă: pereții din cărămidă sunt ridicați, iar șantierul este plin de materiale și echipamente. Urmează etapele-cheie – acoperișul, finisajele interioare și dotările tehnice. În paralel, se lucrează la zona peroanelor și la accesul către liniile de tren, pentru a crește siguranța călătorilor.
Stațiunea distracției cere o gară „de festival”
Costineștiul rămâne magnet pentru tineri, cluburi pline și plaje aglomerate. Iar o gară modernă era o lipsă strigătoare la cer. Autoritățile mizează pe faptul că noua construcție va completa experiența stațiunii și va elimina haosul de la sosirile din sezonul estival.
Contract semnat în 2024, lucrări încă în derulare
Contractul a fost semnat în 2024, în valoare de 15.285.568,12 lei, fiind atribuit asocierii de firme Construct I.N.G., I.S.P.C.F., Arcada Company, Spiact Craiova și Pro Ami’s Consulting SRL. Investiția face parte din proiectul național de modernizare a 47 de stații de cale ferată, lotul Costinești Tabără.
Ce promite proiectul, pe hârtie
Documentația prevede:
- demolarea vechii clădiri și construirea uneia noi;
- instalații moderne de încălzire, ventilație și electricitate;
- peroane refăcute complet;
- sisteme de supraveghere video;
- rampe și elemente de siguranță pentru toți călătorii.
Până la finalizarea lucrărilor, turiștii pot urmări „making of-ul” unei gări care se vrea modernă, dar care, deocamdată, rămâne un șantier cu promisiuni mari. Rămâne de văzut dacă acestea vor fi respectate la timp.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Magazinele PPC Energie din judeţele Călărași, Constanța, Ialomița și Tulcea vor fi închise în perioada 1-4 ianuarie 2026
„Lovitură de stat la CCR” – Deputatul USR anunță cerere de demitere a judecătorilor care blochează reforma pensiilor magistraților
Serviciile de pașapoarte, permise și înmatriculări ar putea fi mutate în Palatul Prefectural. Ce spune prefectul Laurențiu State
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
