Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 26°C | Anul X Nr. 521

La zi

Minieriada din 14 Iunie 1990: violența a îngenuncheat democrația

Published

on

Pe 14 iunie 1990, Bucureștiul a fost scena uneia dintre cele mai întunecate pagini ale istoriei postdecembriste a României: Mineriada. Evenimentele din acea zi s-au desfășurat într-un context politic tensionat, marcat de tranziția fragilă de la regimul comunist la o democrație incertă, sub conducerea Frontului Salvării Naționale (FSN) și a președintelui Ion Iliescu.

Contextul politic:
După revoluția din decembrie 1989, România se afla într-o stare de efervescență politică. FSN, format din foști membri ai nomenklaturii comuniste și condus de Ion Iliescu, a preluat puterea, promițând reforme democratice. Însă, rapid, au apărut nemulțumiri din partea societății civile, care acuza FSN că perpetuează practicile autoritare ale fostului regim. Piața Universității devenise, în primăvara lui 1990, epicentrul protestelor anticomuniste, cunoscute sub numele de „Golaniada”. Aici, studenți, intelectuali și cetățeni obișnuiți cereau o democrație autentică, alegeri libere și excluderea foștilor comuniști din conducere. Aceste manifestații pașnice, începute în aprilie 1990, au fost văzute ca o amenințare de către FSN, mai ales după victoria sa covârșitoare în alegerile din 20 mai 1990, considerate de opozanți ca fiind marcate de nereguli.

Conducerea de atunci:
Ion Iliescu, președinte interimar și apoi ales, era figura centrală a puterii. Alături de el, premierul Petre Roman și alți lideri ai FSN, precum Gelu Voican Voiculescu, jucau roluri importante. Conducerea FSN era compusă în mare parte din foști membri ai Partidului Comunist, ceea ce alimenta neîncrederea opozanților. Aceștia din urmă, organizați în partide precum PNȚCD și PNL, împreună cu societatea civilă, denunțau lipsa de transparență și tendințele autoritare ale FSN. În acest context, protestele din Piața Universității au fost percepute ca o provocare directă la adresa legitimității noii puteri.

Minieriada din 14 iunie:
Pe fondul acestor tensiuni, autoritățile au decis să pună capăt protestelor din Piața Universității. În noaptea de 13 spre 14 iunie, forțele de ordine au intervenit violent pentru a dispersa manifestanții, dar situația a escaladat rapid. În dimineața zilei de 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului, mobilizați de lideri sindicali apropiați FSN și susținuți logistic de autorități, au sosit în București. Aceștia au fost manipulați prin propagandă, fiind convinși că protestatarii sunt „huligani” sau „agenți străini” care destabilizează țara. Sub îndrumarea tacită a conducerii, minerii au dezlănțuit un val de violență: au atacat protestatarii din Piața Universității, au devastat sedii ale partidelor de opoziție (PNȚCD și PNL) și redacții ale ziarelor independente, precum „România Liberă”. Civili nevinovați, studenți și intelectuali au fost bătuți cu brutalitate, doar pentru că „aratau suspect” sau purtau barbă, asociată stereotipic cu protestatarii.

Advertisement

Rolul conducerii:
Deși Ion Iliescu a negat implicarea directă în organizarea venirii minerilor, discursul său public din acea perioadă, în care a mulțumit minerilor pentru „restabilirea ordinii”, a sugerat o complicitate a conducerii. Declarațiile sale, precum cea în care îi numea pe protestatari „golani” sau „elemente fasciste”, au alimentat climatul de ură. Anchetele ulterioare au indicat că transportul minerilor a fost coordonat cu sprijinul instituțiilor statului, iar lipsa de intervenție a forțelor de ordine în fața violențelor a ridicat întrebări despre responsabilitatea directă a liderilor FSN.

Urmări:
Minieriada din 14 iunie 1990 a lăsat urme adânci în societatea românească. Oficial, s-au raportat șase morți și sute de răniți, dar mărturiile sugerează un bilanț mult mai grav. Evenimentul a consolidat imaginea unui regim dispus să folosească forța pentru a înăbuși opoziția, afectând încrederea în democrația tânără a României. În plan internațional, imaginile cu violențele din București au atras critici dure, izolând România pe scena globală.

Minieriada rămâne un simbol al luptei pentru libertate și al costului plătit pentru o democrație autentică. Ea reflectă nu doar diviziunile societății românești de atunci, ci și provocările unei tranziții marcate de umbrele trecutului comunist și de ambițiile unei conduceri care a prioritizat controlul în detrimentul pluralismului.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Un parlamentar din Călărași a renunțat la toată indemnizația: „Oamenii au pierdut tot!”

Published

on

Când alții suferă, nu e timp de calcule sau declarații goale. Este nevoie de implicare. Deputatul Mihai Gheorghe a anunțat public că își donează întreaga indemnizație parlamentară pentru a-i sprijini pe românii din Suceava și Neamț, greu încercați de inundațiile din ultimele zile.

„Să vezi cum apele îți iau casa, animalele, tot ce ai muncit o viață… e o durere pe care nu o poți înțelege decât dacă o trăiești. De aceea, am ales să fac ce ține de mine. Donez întreaga mea indemnizație și îndemn pe oricine poate să dea o mână de ajutor”, a transmis parlamentarul.

Mihai Claudiu Gheorghe a deschis și un punct de colectare local, pentru cei din județul Călărași care doresc să sprijine cu produse esențiale: alimente, apă, pături, haine sau obiecte de igienă personală.

Adresa: strada București nr. 50, Călărași – sediul unde pot fi aduse donațiile.

Advertisement

„Știu că mulți oameni simpli din județul nostru ar face oricând un bine, chiar și când nu au prea mult. Tocmai de aceea cred în forța noastră, ca români. Dacă fiecare face un gest mic, putem schimba multe. E despre inimă, nu despre bani”, a mai spus deputatul.

Acesta s-a alăturat colegilor parlamentari care au decis să contribuie cu sume importante pentru refacerea vieților celor afectați.

Un gest simplu, dar care poate însemna enorm pentru cineva. Iar în fața unei tragedii, omenia nu se votează – se arată.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

TVA 2025: Crește la 21% și 11% – Impact major pentru România!

Published

on

Începând cu data de 1 august 2025, România va implementa noi cote de taxă pe valoarea adăugată (TVA), ca parte a unui pachet de măsuri fiscal-bugetare menite să consolideze finanțele publice și să contribuie la reducerea deficitului bugetar. Aceste modificări aduc schimbări semnificative în structura actuală a cotelor de TVA, cu impact asupra consumatorilor, mediului de afaceri și diverselor sectoare economice.

Cota standard de TVA. va crește de la 19% la 21%, aplicându-se majorității bunurilor și serviciilor din economie. Această majorare va afecta prețurile pentru o gamă largă de produse și servicii, inclusiv cele care nu beneficiază de cote reduse, cum ar fi băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat (de exemplu, sucurile din categoria cod NC 2202) și suplimentele alimentare, care vor trece direct la această cotă standard.

În același timp, cotele reduse de TVA de 5% și 9% vor fi unificate într-o singură cotă redusă de 11%. Aceasta se va aplica pentru o serie de bunuri și servicii considerate esențiale sau de interes public, precum alimentele (inclusiv produsele de panificație și lactate), medicamentele, cărțile, ziarele, revistele, lemnele de foc, apa utilizată în irigații agricole, precum și serviciile de cazare și restaurant (cu excepția băuturilor alcoolice și a anumitor băuturi nealcoolice). Această uniformizare simplifică structura cotelor reduse, dar implică o creștere a taxării pentru produsele și serviciile care beneficiau anterior de cota de 5%.

O excepție notabilă este menținerea temporară a cotei de 9% pentru livrarea de locuințe cu o suprafață utilă de maximum 120 de metri pătrați și o valoare de până la 600.000 de lei (fără TVA). Această cotă se va aplica până la data de 1 august 2026, dar doar pentru tranzacțiile în care avansul a fost plătit până la 31 iulie 2025. După această dată, locuințele respective vor trece la cota standard de 21%, ceea ce ar putea influența semnificativ costurile pentru achizițiile imobiliare.

Advertisement

Aceste ajustări ale cotelor de TVA reflectă eforturile autorităților de a echilibra bugetul național, dar pot genera și un impact asupra inflației și puterii de cumpărare a consumatorilor. În plus, mediul de afaceri va trebui să se adapteze rapid la noile cote, inclusiv prin actualizarea sistemelor de facturare și recalcularea prețurilor. Pentru consumatori, schimbările vor fi resimțite în special în domenii precum alimentația, sectorul imobiliar și serviciile de ospitalitate, unde creșterile de prețuri ar putea fi mai vizibile.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Oprire temporară a apei potabile pe strada Nicolae Bălcescu din Călărași

Published

on

Ecoaqua Călărași informează că, în urma unei avarii apărute la rețeaua de alimentare cu apă, furnizarea apei potabile va fi întreruptă temporar pe strada Nicolae Bălcescu, pe tronsonul cuprins între străzile Sloboziei și I.H. Rădulescu.

Intervenția echipelor de reparații va dura aproximativ două ore.

Ecoaqua își cere scuze pentru disconfortul creat și dă asigurări că lucrările vor fi finalizate în cel mai scurt timp posibil.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading