Connect with us

La zi

Minieriada din 14 Iunie 1990: violența a îngenuncheat democrația

Pe 14 iunie 1990, Bucureștiul a fost scena uneia dintre cele mai întunecate pagini ale istoriei postdecembriste a României: Mineriada. Evenimentele din acea zi s-au desfășurat într-un context politic tensionat, marcat de tranziția fragilă de la regimul comunist la o democrație incertă, sub conducerea Frontului Salvării Naționale (FSN) și a președintelui Ion Iliescu.

Contextul politic:
După revoluția din decembrie 1989, România se afla într-o stare de efervescență politică. FSN, format din foști membri ai nomenklaturii comuniste și condus de Ion Iliescu, a preluat puterea, promițând reforme democratice. Însă, rapid, au apărut nemulțumiri din partea societății civile, care acuza FSN că perpetuează practicile autoritare ale fostului regim. Piața Universității devenise, în primăvara lui 1990, epicentrul protestelor anticomuniste, cunoscute sub numele de „Golaniada”. Aici, studenți, intelectuali și cetățeni obișnuiți cereau o democrație autentică, alegeri libere și excluderea foștilor comuniști din conducere. Aceste manifestații pașnice, începute în aprilie 1990, au fost văzute ca o amenințare de către FSN, mai ales după victoria sa covârșitoare în alegerile din 20 mai 1990, considerate de opozanți ca fiind marcate de nereguli.

Conducerea de atunci:
Ion Iliescu, președinte interimar și apoi ales, era figura centrală a puterii. Alături de el, premierul Petre Roman și alți lideri ai FSN, precum Gelu Voican Voiculescu, jucau roluri importante. Conducerea FSN era compusă în mare parte din foști membri ai Partidului Comunist, ceea ce alimenta neîncrederea opozanților. Aceștia din urmă, organizați în partide precum PNȚCD și PNL, împreună cu societatea civilă, denunțau lipsa de transparență și tendințele autoritare ale FSN. În acest context, protestele din Piața Universității au fost percepute ca o provocare directă la adresa legitimității noii puteri.

Minieriada din 14 iunie:
Pe fondul acestor tensiuni, autoritățile au decis să pună capăt protestelor din Piața Universității. În noaptea de 13 spre 14 iunie, forțele de ordine au intervenit violent pentru a dispersa manifestanții, dar situația a escaladat rapid. În dimineața zilei de 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului, mobilizați de lideri sindicali apropiați FSN și susținuți logistic de autorități, au sosit în București. Aceștia au fost manipulați prin propagandă, fiind convinși că protestatarii sunt „huligani” sau „agenți străini” care destabilizează țara. Sub îndrumarea tacită a conducerii, minerii au dezlănțuit un val de violență: au atacat protestatarii din Piața Universității, au devastat sedii ale partidelor de opoziție (PNȚCD și PNL) și redacții ale ziarelor independente, precum „România Liberă”. Civili nevinovați, studenți și intelectuali au fost bătuți cu brutalitate, doar pentru că „aratau suspect” sau purtau barbă, asociată stereotipic cu protestatarii.

Advertisement

Rolul conducerii:
Deși Ion Iliescu a negat implicarea directă în organizarea venirii minerilor, discursul său public din acea perioadă, în care a mulțumit minerilor pentru „restabilirea ordinii”, a sugerat o complicitate a conducerii. Declarațiile sale, precum cea în care îi numea pe protestatari „golani” sau „elemente fasciste”, au alimentat climatul de ură. Anchetele ulterioare au indicat că transportul minerilor a fost coordonat cu sprijinul instituțiilor statului, iar lipsa de intervenție a forțelor de ordine în fața violențelor a ridicat întrebări despre responsabilitatea directă a liderilor FSN.

Urmări:
Minieriada din 14 iunie 1990 a lăsat urme adânci în societatea românească. Oficial, s-au raportat șase morți și sute de răniți, dar mărturiile sugerează un bilanț mult mai grav. Evenimentul a consolidat imaginea unui regim dispus să folosească forța pentru a înăbuși opoziția, afectând încrederea în democrația tânără a României. În plan internațional, imaginile cu violențele din București au atras critici dure, izolând România pe scena globală.

Minieriada rămâne un simbol al luptei pentru libertate și al costului plătit pentru o democrație autentică. Ea reflectă nu doar diviziunile societății românești de atunci, ci și provocările unei tranziții marcate de umbrele trecutului comunist și de ambițiile unei conduceri care a prioritizat controlul în detrimentul pluralismului.

Advertisement

La zi

Șeful Ocolului Silvic din Argeș, sfâșiat de urs în timpul vânătorii!

Un incident grav a avut loc recent în județul Argeș, unde șeful unui Ocol Silvic a fost atacat de un urs în timpul unei partide de vânătoare. Bărbatul, a cărui identitate nu a fost făcută publică, a fost grav rănit, suferind multiple leziuni provocate de animalul sălbatic. Incidentul s-a petrecut într-o zonă împădurită din Argeș, cunoscută pentru prezența urșilor.

Potrivit informațiilor, atacul a avut loc în timp ce șeful Ocolului Silvic participa la o acțiune autorizată de vânătoare. Ursul, aparent surprins sau provocat, a atacat violent, cauzând răni severe. Echipele de intervenție au fost alertate imediat, iar bărbatul a fost transportat de urgență la Spitalul Județean din Pitești, unde se află în stare gravă, sub supraveghere medicală.

Autoritățile au emis un mesaj RO-ALERT pentru a avertiza populația din zonă cu privire la pericolul reprezentat de urs, iar jandarmii și reprezentanții Ocolului Silvic au demarat o anchetă pentru a stabili circumstanțele exacte ale incidentului. Localnicii au fost sfătuiți să evite zonele împădurite și să raporteze orice apariție a animalelor sălbatice.

Acest caz readuce în atenție conflictul tot mai frecvent dintre om și fauna sălbatică, în contextul în care populația de urși din România a crescut semnificativ în ultimii ani, ducând la astfel de incidente tragice.

Advertisement

Continue Reading

Fapt Divers

Vulpea zburătoare: gigantul din Asia de u-Est

Cel mai mare liliac din lume este vulpea zburătoare cu coroană aurie (Acerodon jubatus), denumită și liliac de fructe gigant, o specie fascinantă care trăiește în pădurile tropicale luxuriante din Asia de Sud-Est, în special în insulele Filipinelor. Cu o anvergură impresionantă a aripilor de până la 1,7 metri și o greutate ce poate atinge 1,2 kilograme, acest mamifer zburător este un adevărat gigant al cerului nocturn. Spre deosebire de liliecii obișnuiți, care folosesc ecolocația pentru a naviga, vulpile zburătoare se bazează pe simțurile lor ascuțite, în special pe vedere și miros, pentru a localiza fructele dulci, cum ar fi smochinele, care reprezintă hrana lor principală.

Aceste creaturi joacă un rol ecologic vital în regiunile din Asia de Sud, contribuind la polenizarea plantelor și la dispersarea semințelor, ajutând astfel la regenerarea și conservarea pădurilor tropicale. Vulpile zburătoare trăiesc în colonii mari, adesea formate din sute sau chiar mii de indivizi, care se odihnesc în timpul zilei, suspendate în copacii înalți, creând un spectacol vizual uimitor. Din păcate, habitatul lor este amenințat de defrișările masive și de vânătoarea excesivă, ceea ce face ca această specie să fie considerată vulnerabilă.

Eforturile de conservare sunt esențiale pentru protejarea vulpilor zburătoare și a ecosistemelor fragile din Asia de Sud-Est, unde aceste mamifere unice continuă să fie o parte integrantă a biodiversității. Prin conștientizarea importanței lor, putem contribui la salvarea celui mai mare liliac al planetei și la păstrarea echilibrului natural al regiunii.

Continue Reading

Fapt Divers

Sultan Kösen, cel mai înalt om din lume

Sultan Kösen, născut pe 10 decembrie 1982 în Mardin, Turcia, este recunoscut de Guinness World Records drept cel mai înalt om din lume, măsurând 2,51 metri. Înălțimea sa extraordinară este cauzată de o afecțiune medicală rară, gigantismul, declanșată de o tumoare la glanda hipofiză, care a dus la o producție excesivă de hormon de creștere. În 2010, Sultan a fost supus unei intervenții chirurgicale în Statele Unite, urmată de un tratament care a oprit creșterea sa, îmbunătățindu-i semnificativ calitatea vieții.

De origine kurdă, Sultan trăiește o viață cât se poate de obișnuită în ciuda provocărilor aduse de statura sa. Locuiește cu familia sa, care are o înălțime normală, și lucrează cu jumătate de normă ca fermier. Înălțimea sa aduce avantaje, precum capacitatea de a vedea la distanță sau de a ajuta la sarcini casnice, cum ar fi schimbarea becurilor sau agățarea perdelelor. Totuși, întâmpină dificultăți majore: găsirea hainelor și a pantofilor potriviți (poartă mărimea 61 la încălțăminte) este o provocare, precum deplasarea în mașini obișnuite sau utilizarea lifturilor și a avioanelor, unde poate călători doar la clasa business sau întâi.

Sultan a transformat provocările în oportunități, devenind ambasador al Guinness World Records și participând la evenimente internaționale, inclusiv emisiuni TV precum „Chefi la cuțite” în România, în 2023. A călătorit în peste 100 de țări și a întâlnit personalități remarcabile, precum Chandra Bahadur Dangi, cel mai scund om din lume, în 2014, sau Jyoti Amge, cea mai scundă femeie, în 2018 și 2023. În 2013, s-a căsătorit cu Merve Dibo, o siriancă de 1,75 metri, dar cuplul a divorțat în 2021. Visul său rămâne să își găsească din nou dragostea și să întemeieze o familie.

Cu o poveste de viață marcată de optimism și reziliență, Sultan Kösen inspiră prin felul în care își acceptă unicitatea și depășește obstacolele, fiind un exemplu de curaj și determinare.

Advertisement

Continue Reading