Consumul excesiv de apă într-un interval scurt de timp poate duce la o afecțiune periculoasă cunoscută sub numele de hiponatremie sau intoxicație cu apă. Aceasta apare atunci când cantitatea mare de apă ingerată diluează excesiv nivelul de sodiu din sânge, provocând un dezechilibru electrolitic care afectează funcționarea normală a organismului, în special a creierului și a altor organe vitale. În continuare, îți explic detaliat ce se întâmplă, ce simptome apar, ce riscuri există și cum poate fi prevenită această problemă.

Ce se întâmplă în organism?

Când bei prea multă apă, rinichii, care sunt responsabili pentru eliminarea excesului de lichid, pot fi copleșiți. În mod normal, rinichii pot procesa aproximativ 0,8-1 litru de lichid pe oră, dar dacă ingeri mai mult decât pot elimina, apa se acumulează în organism. Acest exces de apă diluează concentrația de sodiu din sânge, un electrolit esențial pentru menținerea echilibrului fluidelor în celule. Când nivelul de sodiu scade sub 135 mmol/L (hiponatremie), celulele încep să absoarbă mai multă apă pentru a echilibra concentrațiile, ceea ce duce la umflarea lor.

Cel mai grav efect al acestui proces se observă la nivelul creierului. Creierul este închis într-un spațiu rigid (craniul), iar umflarea celulelor cerebrale (cunoscută și ca edem cerebral) crește presiunea intracraniană. Aceasta poate comprima țesuturile cerebrale, afectând funcțiile vitale și ducând la complicații severe. În plus, alte organe, cum ar fi plămânii sau mușchii, pot fi afectate de acest dezechilibru, dar creierul este cel mai vulnerabil din cauza spațiului limitat în care se află.

Simptomele intoxicației cu apă

Simptomele variază în funcție de severitatea hiponatremiei și de rapiditatea cu care se instalează. Ele pot include:

Advertisement

1. Simptome ușoare până la moderate:
   • Greață și vărsături.
   • Dureri de cap persistente.
   • Oboseală sau letargie.
   • Confuzie, dificultăți de concentrare sau dezorientare.
   • Crampe musculare sau slăbiciune, din cauza dezechilibrului electrolitic.
2. Simptome severe (în cazuri extreme):
   • Convulsii, cauzate de umflarea creierului care perturbă activitatea electrică normală.
   • Edem cerebral, care poate duce la dureri de cap intense, pierderea conștienței sau comă.
   • Dificultăți de respirație, dacă presiunea din craniu afectează centrii respiratori.
   • În cazuri rare, decesul, dacă hiponatremia nu este tratată rapid.

Cine este la risc?

Intoxicația cu apă este rară în condiții obișnuite, dar anumite grupuri sunt mai predispuse:

• Sportivii de anduranță (ex. maratoniști, triatloniști): Aceștia pot bea cantități mari de apă în timpul competițiilor lungi pentru a preveni deshidratarea, dar fără a înlocui sodiul pierdut prin transpirație.
• Persoanele cu afecțiuni renale: Rinichii afectați pot avea o capacitate redusă de a elimina excesul de apă.
• Pacienții care iau anumite medicamente: Unele medicamente (ex. diuretice, antidepresive) pot afecta echilibrul hidric sau producția de hormoni care reglează lichidele (cum ar fi hormonul antidiuretic).
• Persoanele cu tulburări psihiatrice: De exemplu, cei cu polidipsie psihogenă, o afecțiune în care o persoană bea compulsiv cantități mari de apă din motive psihologice.
• Participanții la provocări nesigure: „Anumite ‘provocări’ de pe rețelele sociale sau jocuri care presupun consumul rapid de rapid de apă (ex. litri întregi în câteva minute) pot fi extrem de periculoase.

Câtă apă este „prea multă”?

Nu există o cantitate universală care să fie considerată „prea multă”, deoarece depinde de factori precum greutatea corporală, nivelul de activitate, climatul și starea de sănătate. Totuși, consumul a peste 1-1,5 litri de apă pe oră, în special fără aport de electroliți, poate depăși capacitatea rinichilor de a elimina lichidul, ducând la risc de hiponatremie. De exemplu, cazuri documentate de intoxicație cu apă au apărut la persoane care au consumat 3-4 litri de apă într-un interval de 1-2 ore, fără a înlocui sodiul.

Complicații și riscuri

Dacă hiponatremia nu este tratată, consecințele pot fi fatale. Umflarea creierului poate duce la herniere cerebrală, o complicație în care o parte a creierului este comprimată în spații din craniu unde nu ar trebui să fie, afectând funcțiile vitale precum respirația sau bătăile inimii. De asemenea, dezechilibrul electrolitic poate afecta inima, ducând la aritmii, sau poate provoca insuficiență renală dacă rinichii sunt suprasolicitați cronic.

Prevenție

Pentru a evita intoxicația cu apă, este important să bei în mod echilibrat și să ții cont de semnalele corpului:

• Ascultă-ți setea: Setea este un indicator natural al nevoii de hidratare. Nu bea apă doar pentru că „așa trebuie” sau pentru a atinge o anumită cantitate zilnică.
• Completează electroliții: În cadrul activităților fizice intense sau în medii calde, bea băuturi izotonice care conțin sodiu și potasiu, mai ales dacă transpiri mult.
• Monitorizează consumul: Evită să bei cantități mari de apă într-un timp foarte scurt. De exemplu, evită să consumi mai mult de 1 litru pe oră, chiar și în condiții extreme.
• Consultă un medic: Dacă ai afecțiuni renale, iei medicamente care afectează echilibrul hidric sau observi simptome precum confuzie sau greață după ce ai băut multă apă, cere ajutor medical imediat.

Tratament

Dacă se suspectează intoxicația cu apă, tratamentul trebuie să fie rapid și supravegheat medical:

• Restricția de lichide: Pentru cazurile ușoare, reducerea consumului de apă și monitorizarea simptomelor poate fi suficientă.
• Corectarea nivelului de sodiu: În cazuri severe, medicii pot administra soluții saline intravenos pentru a crește concentrația de sodiu, dar acest lucru trebuie făcut cu grijă pentru a evita complicații.
• Tratament pentru edemul cerebral: În situații critice, pot fi necesare medicamente pentru reducerea umflăturii creierului sau alte intervenții de urgență.

Concluzie

Deși apa este esențială pentru viață, consumul excesiv într-un timp scurt poate avea consecințe grave, în special prin umflarea creierului și dezechilibrul electrolitic. Intoxicația cu apă este rară, dar poate fi prevenită prin hidratare moderată, adaptată nevoilor individuale, și prin înlocuirea electroliților în situații de efort intens. Dacă apar simptome precum greață, confuzie sau dureri de cap după un consum mare de apă, este crucial să cauți ajutor medical imediat. Hidratarea corectă înseamnă echilibru, nu exces.