Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 17°C | Anul XI Nr. 527

La zi

Semnificația istorică a zilei de 30 mai

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1252 – A decedat Ferdinand al III – lea supranumit și Ferdinand cel Sfânt (n. 30 iulie sau 5 august 1199 în Zamora), rege al Castiliei și din anul 1230 rege al Castiliei și al Leónului.

1431 – În timpul Războiului de O Sută de Ani, Ioana d’Arc, eroina națională a Franței, a fost acuzata de erezie si arsa pe rug in Piața Vieux-Marche din orașul Rouen, după ce a fost condamnată de un tribunal dominat de englezi.

1492 – A început construcția Bisericii cu hramul “Sfântul Gheorghe” de la Hârlău, unul dintre primele monumente moldovenești cu pictura exterioara, datînd din vremea lui Petru Rareș.

Advertisement

1536 – Regele Henric al VIII-lea al Angliei s-a căsătorit cu cea de-a treia soție, Jane Seymour.

1574 – Henric al III-lea devine rege al Franței;

1635 – Războiul de Treizeci de Ani – se semnează Pacea de la Praga.

1640 – A încetat din viata pictorul si desenatorul olandez, Peter Paul Rubens.

1778 – S-a stins din viață scriitorul si filosoful iluminist francez Voltaire ( n. 21 noiembrie 1694), pe numele sau adevărat François Marie Arouet.

Advertisement

1814 – Se semnează primul Tratat de la Paris, care a readus granițele Franței la întinderea lor din 1792. În aceeași zi, Napoleon I al Franței este exilat pe insula Elba.

1860 – Domnitorul Cuza instituie in Principatele Romane unite medalia militară “Pro Virtute Militari”.

1913 – A fost semnat Tratatul de la Londra prin care se consemnează încheierea primului război balcanic dintre Imperiul Otoman si Alianța Balcanica, prin înfrângerea turcilor. Albania devine independentă si Turcia este obligata sa facă cedări teritoriale importante in favoarea Greciei, Bulgariei si Muntenegrului.

1915 – Primul genocid al secolului XX. A fost dat ordinul general de deportare a armenilor din Imperiul Otoman spre deserturile din Siria si Irak. Sute de mii de oameni au murit in urma epidemiilor si epuizării fizice.

1918 – În Jurnalul Consiliului de Miniștri român se publică organizarea poliției din Basarabia, recent unificată cu România.

Advertisement

1935 – Orașul Quetta, capitala provinciei Belucistan (Pakistan), a fost distrusă de un cutremur, în care au murit peste 20.000 de oameni.

1942 – 1000 de bombardiere britanice atacă orașul german Köln, distrugându-l in 90 de minute.

1945 – În România, începe procesul ziariștilor acuzați că s-au pus “în slujba propagandei fasciste” și făcuți „criminali de război și vinovați de dezastrul țării”.

1955 – Marea Adunare Națională a Republicii Populare Romane ratifică Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală, între Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R.D.Germană, Polonia, România, Ungaria și URSS, semnat la Varșovia.

1966 – Fostul prim-ministru, congolez Evariste Kimba și mai mulți alți politicieni sunt executați public după un proces-spectacol, în capitala Kinshasha, la ordinul președintelui Joseph Mobutu , fiind acuzați de tentativa de lovitura de stat.

Advertisement

1971 – Naveta spațială americană „Mariner 9” este lansată într-o misiune pentru a aduna informații științifice despre Marte.

1982 – Spania devine prima țară care intră în Alianța nord-atlantica si al 16-lea membru al NATO, după admiterea Germaniei de Vest în 1955.

1990 – Cutremur de pământ în Vrancea (6,9 grade pe scara Richter). In 1990 in Vrancea au avut loc la data de 30/31 mai, 3 cutremure consecutive, la o adâncime de 89 km. Ele au creat pagube importante în România, Republica Moldova, Bulgaria și Ucraina. Primul cutremur, cu o magnitudine de 6,9 grade pe scara Richter , s-a produs la ora 10:40:06 (GMT), pe data de 30 mai.

1992 – Guvernul României a recunoscut Republica Bosnia si Herțegovina ca stat independent. Bosnia și Herțegovina este o țară în Europa de sud-est cu o populație de circa patru milioane de locuitori. Țara este patria a trei etnii constituente: bosniacii, sârbii și croații.

1992 – A avut loc, în România, al III-lea Congres al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi. Ion Rațiu a fost ales președinte al UMRL.

Advertisement

1998 – Pakistanul efectuează un test nuclear subteran în desertul Kharan cu un dispozitiv de plutoniu de 20kt.

2020 – NASA și SpaceX au lansat cu succes naveta spațială Crew Dragon către Stația Spațială Internațională.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

TVA în HoReCa la 21%: Falimente și scumpiri

Published

on

Din 2026, TVA în HoReCa ar putea crește de la 11% la 21%, dacă încasările din august-octombrie 2025 nu satisfac guvernul. Majorarea, parte a măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar, urmează creșterii de la 9% la 11% din august 2025 (Legea nr. 141/2025).

  1. Scumpiri: Prețurile în restaurante și hoteluri ar putea crește cu 10-25%, reducând consumul și turismul.

  2. Falimente: Peste 4.000 de unități (10%) riscă închiderea, cu 40.000-50.000 de concedieri.

  3. Evaziune fiscală: TVA de 21% ar încuraja neemiterea bonurilor fiscale, afectând încasările statului.

  4. Turism: România ar deveni mai puțin competitivă față de țări cu TVA redus (Franța 10%, Germania 7%).

Reacții

HORA și FPIOR cer menținerea cotei de 11% și dialog cu guvernul. Digitalizarea e văzută ca soluție mai bună decât majorarea taxelor.

Creșterea TVA la 21% amenință HoReCa la falimente și scumpiri, afectând turismul și economia. Decizia finală din toamna 2025 va fi crucială.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Alertă la Sulina: Drone rusești în apropierea graniței pun armata română în gardă

Published

on

Incident din 4-5 septembrie 2025:

În seara zilei de 4 septembrie 2025, sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) au detectat un grup de drone aeriene la aproximativ 36 de mile marine nord-est de Sulina, în apropierea graniței cu Ucraina. Ca răspuns, două avioane de luptă Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, au fost trimise pentru a monitoriza zona. La scurt timp după stabilirea contactului radar, dronele și-au schimbat traiectoria spre nord, iar semnalul lor electronic a dispărut. Avioanele germane au continuat misiunea de supraveghere și apoi au revenit la bază. Nu s-a raportat nicio pătrundere confirmată în spațiul aerian românesc în acest caz specific.

  • Atacuri rusești în zonă: Dronele rusești vizează frecvent porturile ucrainene de la Dunăre, precum Ismail sau Reni, aflate în apropierea graniței cu România. Aceste atacuri au determinat emiterea frecventă de mesaje RO-Alert în județul Tulcea, inclusiv în Sulina, pentru a avertiza populația despre riscul căderii unor resturi din spațiul aerian.
  • Răspunsul României: Armata română monitorizează constant spațiul aerian cu avioane F-16 sau alte aeronave aliate (cum ar fi Eurofighter Typhoon germane sau F-18 spaniole) și emite alerte RO-Alert atunci când există riscuri. Începând cu 26 februarie 2025, România a adoptat o lege care permite armatei să doboare drone care pătrund ilegal în spațiul aerian național, dar în multe cazuri, dronele sunt doar monitorizate dacă nu reprezintă o amenințare directă.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Temperaturi negative în România încă din octombrie 2025

Published

on

Toamna anului 2025 pare să fie de scurtă durată în România, cedând rapid locul iernii. Deși începutul lunii octombrie promite zile blânde, cu soare și temperaturi tipice de toamnă, meteorologii avertizează că frigul se va instala mult mai devreme decât ne-am obișnuit, aducând temperaturi sub zero grade Celsius înainte de finalul lunii.

Sezonul de tranziție, plin de surprize

România traversează o perioadă de tranziție în care variațiile de temperatură pot fi surprinzătoare. Începutul lunii octombrie va fi marcat de zile plăcute, cu maxime între 13 și 15 grade Celsius și mult soare. Totuși, această atmosferă caldă nu va dura mult, frigul urmând să își facă simțită prezența mai rapid decât anticipăm.

Primul val de iarnă lovește Predealul

Conform prognozei Accuweather, primele temperaturi negative vor apărea pe 22 octombrie în Predeal, orașul situat la cea mai mare altitudine din România. Aici, termometrele vor indica -3 grade Celsius în timpul nopții, iar maxima zilei va ajunge doar la 8 grade. Această scădere bruscă marchează un contrast semnificativ față de zilele anterioare, când temperaturile se situau în jurul valorilor de 14-15 grade.

Frigul se instalează treptat

După 22 octombrie, temperaturile vor rămâne scăzute, cu minime apropiate de zero grade în mai multe nopți, în special pe 28 și 29 octombrie, când sunt așteptate valori între 1 și 3 grade Celsius. În ciuda soarelui de toamnă care încă mai încălzește zilele de la începutul lunii, finalul lui octombrie va aduce o atmosferă rece, specifică iernii, mai ales în zonele montane.

Advertisement

Pregătiți-vă pentru iarnă

Chiar dacă toamna mai oferă momente de confort, frigul se apropie rapid. În zonele de munte, luna octombrie 2025 va marca debutul iernii, iar românii ar trebui să fie pregătiți pentru o tranziție rapidă către sezonul rece.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading