Lidera USR Călărași, Amelia Giurcan, critică dur fosta conducere a societății Ecoaqua și acuză administrația locală de lipsă de responsabilitate în gestionarea proiectului POIM, cea mai mare finanțare europeană din istoria județului – peste 400 milioane de euro. Giurcan atrage atenția că pierderea banilor și obligația de a returna sume deja încasate vor afecta direct buzunarele cetățenilor.

Într-o postare publică, Amelia Giurcan a anunțat că, alături de colegul său de partid, consilierul local Costin Mirescu, a depus un proiect de hotărâre privind acordarea unei subvenții temporare la apă și canalizare pentru cetățenii din municipiul Călărași.

„Este o măsură temporară, dar necesară, care să reducă presiunea facturilor ce au tot crescut în ultimii ani”, a explicat lidera USR.

Giurcan acuză faptul că, în ultimii patru ani, tarifele la apă și canalizare au fost majorate constant, fără ca cetățenii să vadă investiții reale în rețele. Situația a fost agravată după ce Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a confirmat oficial pierderea finanțării prin POIM, un proiect estimat la peste 400 de milioane de euro.

Advertisement

„Mai mult, operatorul trebuie să returneze peste 61 milioane lei deja încasați. Cine plătește pentru asta? Tot noi, călărășenii, prin facturi umflate și servicii care bat pasul pe loc”, a subliniat Giurcan.

În postare, aceasta a acuzat fosta conducere a Ecoaqua de politizare și abuzuri, menționând angajări pe criterii de partid și folosirea companiei în campanii electorale.

„Ani de zile, Ecoaqua a fost ‘vaca de muls’ a administrației pesediste, prin instalarea la conducere a unui individ care a făcut tot ce i-a cerut partidul: angajări pe bandă rulantă, campanie electorală pe banii companiei și multe alte abuzuri”, a transmis Giurcan.

Deși nu se așteaptă ca proiectul să fie adoptat de majoritatea PSD din Consiliul Local, lidera USR consideră că demersul este unul de responsabilitate publică: „Avem datoria să îl depunem și să îl susținem, pentru că este o obligație morală a autorităților să reducă tarifele la apă–canal și să protejeze cetățenii, nu să îi transforme în sponsori ai incompetenței.”

Advertisement

În tumultul celui de-al Doilea Război Mondial, o poveste incredibilă iese la iveală din apele agitate ale istoriei: cea a lui Sam, un motan alb-negru care a sfidat moartea de trei ori, supraviețuind scufundării a trei nave legendare – cuirasatul german Bismarck, distrugătorul britanic HMS Cossack și portavionul HMS Ark Royal. Cunoscut ca „Nescufundabilul Sam”, acest feline curajos a devenit un simbol al rezilienței și al norocului în mijlocul haosului războiului naval.

Începuturile pe Bismarck

Povestea lui Sam începe în mai 1941, când, sub numele de Oscar, era pisica de bord a cuirasatului german Bismarck, nava-amiral a marinei naziste. Lansat în prima sa misiune, Operațiunea Rheinübung, Bismarck era un colos de 50.000 de tone, proiectat să domine Atlanticul. Pe 18 mai 1941, nava a pornit din Gotenhafen (azi Gdynia, Polonia) pentru a intercepta convoaiele aliate. Însă, pe 27 mai, după o bătălie feroce cu flota britanică, Bismarck a fost scufundat. Din cei peste 2.200 de membri ai echipajului, doar 115 au supraviețuit. Printre ei, plutind pe o scândură în apele înghețate ale Atlanticului, era Oscar. Găsit de marinarii distrugătorului britanic HMS Cossack, motanul a fost salvat și adoptat, primind un nou cămin pe o navă inamică. Aici, britanicii l-au numit „Oscar”, după semnalul internațional pentru „om peste bord”.

Aventura pe HMS Cossack

Pe HMS Cossack, Oscar a devenit rapid mascota echipajului, însoțind convoaiele prin Marea Mediterană și Atlanticul de Nord. Distrugătorul britanic era cunoscut pentru curajul său, dar soarta i-a fost potrivnică. Pe 24 octombrie 1941, în timp ce escorta convoiul HG-75 din Gibraltar spre Liverpool, Cossack a fost lovit de o torpilă lansată de submarinul german U-563. Explozia a ucis 159 de marinari, iar nava, grav avariată, s-a scufundat trei zile mai târziu, pe 27 octombrie, la vest de Gibraltar. În mod miraculos, Oscar a supraviețuit din nou, fiind găsit agățat de o bucată de epavă. Echipajul l-a poreclit „Nescufundabilul Sam”, un nume care reflecta tenacitatea sa extraordinară.

Ultima navă: HMS Ark Royal

După această dramă, Sam a fost transferat pe portavionul HMS Ark Royal, o navă care, ironic, jucase un rol crucial în scufundarea lui Bismarck. Aici, motanul și-a continuat „cariera” navală, dar norocul său a fost pus din nou la încercare. Pe 14 noiembrie 1941, în timp ce se întorcea din Malta, Ark Royal a fost torpilată de submarinul german U-81. Deși echipajul a încercat să salveze nava, aceasta s-a scufundat la 30 de mile est de Gibraltar. Sam a fost găsit, din nou, agățat de o scândură plutitoare, descris de supraviețuitori ca fiind „furios, dar nevătămat”. Transferat pe distrugătorul HMS Lightning, motanul a supraviețuit și acestui naufragiu.

Advertisement

Retragerea și moștenirea

Scufundarea lui Ark Royal a marcat sfârșitul carierei navale a lui Sam. Considerat prea valoros (sau prea ghinionist pentru nave), motanul a fost transferat la birourile guvernatorului din Gibraltar, apoi trimis în Regatul Unit, unde și-a petrecut restul vieții într-o casă a marinarilor din Belfast. Sam a murit în 1955, lăsând în urmă o poveste care a captivat imaginația multora. Portretul său, realizat de artista Georgina Shaw Baker, este expus în colecția Muzeului Național Maritim din Greenwich, iar legenda sa continuă să inspire.

Totuși, povestea lui Sam nu este lipsită de controverse. Unii istorici consideră că detaliile vieții sale ar putea fi o „poveste marinărească”, din cauza lipsei unor dovezi concrete care să lege motanul de toate cele trei nave. De exemplu, salvarea sa de pe Bismarck este pusă la îndoială, deoarece navele britanice aveau ordine stricte să nu oprească din cauza amenințării submarinelor germane. În plus, există fotografii cu doi motani diferiți identificați ca fiind „Oscar” sau „Sam”. Cu toate acestea, relatările din presă din 1941, inclusiv un reportaj Reuters și articole din ziare nord-irlandeze, susțin că un motan numit Oscar a fost salvat de pe Ark Royal și asociat cu Bismarck.

De la 1 septembrie, românii vor resimți un val de scumpiri care lovește în mai multe domenii esențiale. Persoanele fără venituri, aflate până acum în întreținerea unui membru de familie asigurat, nu mai beneficiază automat de asigurare de sănătate. Pentru a rămâne în sistem, acestea vor trebui să plătească anual 2.430 de lei – suma putând fi achitată integral sau în două tranșe, prima de 25% (607 lei) și restul până în mai 2026.

Șoferii sunt, la rândul lor, afectați. Rovinieta pentru autoturisme se scumpește: taxa pentru 10 zile urcă de la 3,3 la 6 euro, iar cea pentru un an de la 28 la 50 de euro. Neplata poate atrage amenzi între 500 și 1.000 de lei. Tot de la 1 septembrie, cresc și taxele de pod – la Fetești, trecerea ajunge la 19 lei pentru autoturisme, iar la Giurgeni la 16 lei.

Nici transportul public din Capitală nu scapă de scumpiri. Din 4 septembrie, o călătorie integrată STB–Metrourex va costa 7 lei, în loc de 5 lei, iar pachetul de 10 călătorii ajunge la 59 de lei. Abonamentele lunare urcă la 160 de lei, față de 140 anterior.

Astfel, toamna începe cu un nou val de cheltuieli obligatorii pentru români, care vor resimți direct impactul acestor majorări în bugetul lunar.

Advertisement