Știri
Semnificația istorică a zilei de 24 mai
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
– 843 d.Hr. – Are loc Consiliul de la Constantinopol, care pune capăt oficial iconoclasmului în Imperiul Bizantin. Acest eveniment restabilește cultul icoanelor, influențând profund ortodoxia est-europeană, inclusiv pe cea din Țările Române aflate în sfera bizantină.
– 1086 – În Anglia, regele William Cuceritorul ordonă completarea “Domesday Book”, un registru detaliat al posesiunilor funciare, finalizat în această zi conform unor surse. Este una dintre cele mai vechi evidențe fiscale și demografice din Europa.
– 1218 – Începe asediul orașului Damietta (Egipt) în cadrul Cruciadei a cincea. Evenimentul ilustrează conflictul religios dintre Europa și Orientul Mijlociu și are reverberații în întregul creștinism răsăritean, inclusiv în țările române.
– 1337 – Începe oficial Războiul de 100 de Ani între Anglia și Franța (data exactă este încă disputată, dar mai multe cronici indică sfârșitul lunii mai). Acest conflict de durată va influența echilibrul de putere din Europa și politicile externe ale statelor emergente.
– 1429 – Ioana d’Arc conduce trupele franceze spre eliberarea orașului Orléans, moment-cheie al Războiului de 100 de Ani. Campania sa începe oficial la finalul lunii mai, iar unele surse indică 24 mai ca dată a unui discurs important adresat armatei.
– 1595 – Mihai Viteazul, domnitor al Țării Românești, continuă campania sa antiotomană, iar la finalul lunii mai are loc mobilizarea forțelor către sudul Dunării. Nu există o bătălie clară pe 24 mai, dar surse istorice notează mișcări strategice în această perioadă.
– 1621 – După ce fostul domnitor moldovean Gaspar Graziani provoacă o revoltă antiotomană, otomanii lansează o campanie împotriva Moldovei. Conflictul se intensifică în această perioadă, iar 24 mai este o dată posibilă a unei confruntări secundare între garnizoane.
– 1659 – În Franța, se desfășoară negocierile pentru Pacea Pirineilor între Ludovic al XIV-lea și regele Spaniei, Filip al IV-lea. Această pace reconfigurează granițele Europei de Vest și influențează indirect politica statelor central-europene, inclusiv a celor românești aflate în zona de influență habsburgică și otomană.
1686 – Se încheie tratativele pentru formarea Ligii Sfinte, o coaliție între Imperiul Habsburgic, Polonia și Veneția, sub patronajul Papei Inocențiu al XI-lea, împotriva Imperiului Otoman. Această alianță va influența profund soarta Europei de Est, inclusiv a spațiului românesc, aflat sub presiune otomană.
1819 – Se naște Regina Victoria a Marii Britanii, a cărei domnie de peste 60 de ani va da numele unei întregi epoci – epoca victoriană, caracterizată prin industrializare, expansiune colonială și influență globală.
1844 – Samuel Morse transmite primul mesaj oficial prin telegraf, de la Washington la Baltimore, marcând începutul epocii moderne a comunicațiilor. Codul Morse va fi folosit inclusiv în sistemele feroviare și militare europene, inclusiv în România.
1875 – În România, se adoptă oficial leul ca monedă națională, conform sistemului decimal și etalonului aur. Legea este un pas major spre consolidarea economică și politică a statului român modern.
1877 – În contextul Războiului de Independență al României, trupele române trec Dunărea în zona Brăilei și încep campania împotriva Imperiului Otoman, în colaborare cu armata rusă. 24 mai este astfel legată de începutul acțiunilor militare directe ale României pentru cucerirea independenței.
1883 – Este inaugurat Podul Brooklyn din New York, o minune inginerească a timpului său. Evenimentul simbolizează progresul tehnologic din epoca modernă, reflectat și în lucrările de infrastructură din România acelei perioade (precum podul de la Cernavodă, proiectat de Anghel Saligny).
1883 – Tot în această zi, în România, este finalizată construcția Castelului Peleș din Sinaia, reședința regală de vară. Castelul devine un simbol al monarhiei române și al modernizării instituționale și culturale.
1903 – În România, se înființează Societatea Scriitorilor Români, cu scopul de a proteja și promova drepturile autorilor și patrimoniul literar național. Din această societate se va forma, mai târziu, Uniunea Scriitorilor din România.
1915 – Italia semnează tratatul secret de la Londra și se alătură Antantei în Primul Război Mondial, ceea ce influențează poziția și deciziile diplomatice ale României, care va intra în război un an mai târziu, în 1916.
1944 – În România, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, au loc bombardamente masive aliate asupra rafinăriilor din zona Ploiești, ca parte a operațiunii Tidal Wave. Zona devine un punct strategic important în conflict.
1956 – Se desfășoară prima ediție a concursului Eurovision, cu participarea a doar 7 țări. România va participa pentru prima dată abia în 1994, dar evenimentul devine o platformă importantă pentru cultura europeană contemporană.
1979 – În România comunistă, are loc Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Român, în cadrul căruia Nicolae Ceaușescu își consolidează cultul personalității. Este una dintre ultimele etape înainte de începerea crizei economice din anii ’80.
1991 – În Bulgaria și Macedonia de Nord se sărbătorește pentru prima dată oficial Ziua Sfinților Chiril și Metodiu, creatori ai alfabetului chirilic. Evenimentul este legat și de minoritățile slave din România, dar și de influențele culturale comune în Balcani.
2000 – România și Bulgaria semnează acordul pentru construirea podului Calafat-Vidin. Deși construcția va începe abia în 2007, evenimentul din 24 mai marchează o etapă importantă pentru cooperarea transfrontalieră româno-bulgară.
2014 – În Ucraina se organizează alegeri prezidențiale anticipate, după protestele Euromaidan și căderea guvernului Ianukovici. Evenimentul are impact asupra întregii regiuni, inclusiv asupra relațiilor dintre România și Ucraina.
2021 – România marchează pentru prima dată, prin lege, Ziua Limbii Bulgare, o recunoaștere oficială a comunității bulgare din țară. Este un gest de respect și incluziune față de minoritățile etnice din România.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Claude Oscar Monet s-a născut la 14 noiembrie 1840 în Paris, dar copilăria și-a petrecut-o la Le Havre, pe coasta normandă, unde marea și cerul schimbător i-au trezit pentru totdeauna dragostea de lumină. Tatăl său, negustor prosper, dorea ca fiul să-i urmeze în comerț, însă tânărul Claude desena caricaturi pe care le vindea marinarilor și trecătorilor. La 15 ani era deja cunoscut în oraș ca un caricaturist priceput.
Totul s-a schimbat când l-a întâlnit pe Eugène Boudin, pictor care lucra în aer liber. Boudin l-a convins să iasă din atelier și să picteze natura așa cum o vede cu adevărat, cu lumina ei vie și schimbătoare. „Nu picta ce știi că este acolo, pictează ce vezi”, îi spunea maestrul. Aceste cuvinte aveau să devină crezul întregii sale vieți.
În 1859 pleacă la Paris. Refuză să urmeze cursurile Școlii de Belle-Arte și intră în atelierul lui Charles Gleyre, unde îi cunoaște pe viitorii săi prieteni și tovarăși de luptă: Pierre-Auguste Renoir, Alfred Sisley și Frédéric Bazille. Împreună încep să picteze în pădurea Fontainebleau și pe malul Senei, sfidând regulile rigide ale picturii academice.
Primul mare scandal îl provoacă în 1866 cu tabloul „Camille” sau „Femeia în rochie verde”, portretul viitoarei sale soții, Camille Doncieux. Pictura este acceptată la Salonul oficial și primește laude, dar succesul durează puțin. Anii următori sunt grei: sărăcie, refuzuri repetate la Salon, moartea prematură a tatălui care îi tăiase orice sprijin financiar.
Războiul franco-prusac din 1870 îl alungă în Olanda și apoi în Anglia. La Londra descoperă operele lui Turner, a cărui lumină dizolvată în ceață îl va influența profund. Întoarsă în Franța, se stabilește la Argenteuil, pe Sena. Aici, împreună cu Renoir, Sisley și Manet, pun bazele mișcării care va fi numită mai târziu impresionism.
În 1874 are loc prima expoziție a grupului la fotograful Nadar din Paris. Criticul Louis Leroy, batjocorind tabloul lui Monet „Impresie, răsărit de soare”, folosește cuvântul „impresioniști” ca insultă. Numele rămâne și devine steagul sub care va triumfa o întreagă revoluție artistică.
Camille îi dăruiește doi fii, Jean și Michel, dar sănătatea ei se degradează rapid. Moare în 1879, la doar 32 de ani. Monet o pictează pe patul de moarte – una dintre cele mai sfâșietoare mărturii ale dragostei sale.
În 1883 descoperă Giverny, un sat la 80 km de Paris. Cumpără o casă cu grădină și, cu timpul, o transformă într-un paradis de flori și apă. Aici va picta cele mai cunoscute serii ale sale: nuferi, podul japonez, grădina în toate anotimpurile și la toate orele zilei. Pentru el, un tablou nu era niciodată terminat – era doar o clipă de lumină prinsă pe pânză.
După 1890 începe să lucreze în serie: aceleași subiecte pictate în condiții diferite de lumină și atmosferă – grămezi de fân, catedrala din Rouen, plopii de pe Epte. Criticii care altădată râdeau încep să înțeleagă. În 1891 are prima expoziție personală de succes. Banii vin în sfârșit.
Se recăsătorește cu Alice Hoschedé, văduva unui prieten care îi crescuse copiii în anii grei. Împreună formează o familie numeroasă și fericită la Giverny. Dar nenorocirile nu se opresc: în 1911 moare Alice, iar în 1912 află că suferă de cataractă dublă. Vederea îi scade dramatic. Culorile devin mai închise, tușele mai groase, mai dramatice. Refuză operația mult timp, de teamă să nu-și piardă percepția culorilor. Abia în 1923 acceptă intervenția, dar vederea nu-și mai revine complet.
Chiar și aproape orb, continuă să picteze marile panouri cu nuferi destinate Muzeului Orangerie. „Vreau să pictez aerul în care se află podul, casa, râul”, spunea. În ultimii ani lucra cu o furie disperată, ștergând și recompunând pânzele până când asistenții aproape că îl opreau cu forța.
La 5 decembrie 1926, la 86 de ani, Claude Monet moare la Giverny, înconjurat de familie și de grădină. Lângă patul său atârna ultimul tablou la care lucrase – un colț de iaz cu nuferi, pictat în roșu aprins și violet, culorile pe care le vedea în mintea sa când ochii nu-l mai ajutau.
A lăsat în urmă peste două mii de tablouri și o lume transformată: a învățat omenirea să vadă lumina care se schimbă în fiecare clipă și să o iubească așa cum era – efemeră, vie, imposibil de prins pentru totdeauna. Dar el a încercat. Și aproape că a reușit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ITM Călărași, bilanț dur în noiembrie: amenzi de peste 167.000 lei și zeci de nereguli descoperite la angajatori din județ
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Călărași a încheiat luna noiembrie cu o serie amplă de controale în domeniile cele mai expuse riscurilor de muncă nedeclarată și accidentelor de muncă. Verificările au vizat transporturile rutiere, saloanele de înfrumusețare, extracțiile de agregate, agricultura, comerțul, taxiurile, publicitatea, domeniul auto, construcțiile, industria alimentară, barurile și restaurantele, dar și unități din sectorul zootehnic.
În total, inspectorii au realizat 165 de controale, dintre care 100 în domeniul relațiilor de muncă și 65 în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM).
Nereguli grave la relațiile de muncă: amenzi de 130.000 lei, dintre care 100.000 lei pentru muncă nedeclarată
În zona relațiilor de muncă, inspectorii au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor ajungând la 130.000 lei. Cea mai mare parte – 100.000 lei – a fost aplicată angajatorilor care foloseau persoane fără forme legale de angajare.
Printre cele mai dese abateri constatate:
- contracte individuale de muncă neîncheiate în formă scrisă;
- neînregistrarea în Revisal a suspendării contractelor;
- lipsa informării salariaților asupra Regulamentului Intern;
- neplata drepturilor salariale și a concediilor de odihnă neefectuate la încetarea activității;
- neevidențierea orelor de noapte și neacordarea sporului legal de 25%;
- necomunicarea adeverințelor de vechime la încetarea contractelor;
- neinițierea negocierilor pentru contractul colectiv de muncă;
- nepredarea unui exemplar al contractului către angajat.
Au fost dispuse 103 măsuri cu termene clare de remediere.
SSM: depozite fără etichete de sarcină, lipsă echipamente de protecție și evaluări incomplete ale riscurilor
În domeniul securității și sănătății în muncă, ITM Călărași a aplicat 21 de sancțiuni, dintre care 9 amenzi în valoare totală de 37.000 lei și 12 avertismente.
Inspectorii au descoperit probleme serioase, precum:
- rafturi de depozitare fără inscriptionarea greutății maxime admise;
- fișe de instruire incomplete;
- lipsa echipamentelor individuale de protecție;
- lipsa evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;
- personal neinstruit pentru acordarea primului ajutor;
- neverificarea prizelor de pământ și a instalațiilor de împământare.
Au fost dispuse 52 de măsuri pentru remedierea urgentă a acestor neconformități.
ITM Călărași: controalele vor continua
Inspectoratul de Muncă anunță că verificările vor continua și în perioada următoare, cu scopul declarat de a reduce munca nedeclarată și de a asigura condiții de muncă sigure în toate domeniile economice din județ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ȘOC pe piața muncii din Călărași! Șomajul sare din nou, iar peste 4.300 de oameni caută loc de muncă
Rata șomajului continuă să lovească județul Călărași, iar datele oficiale pentru luna octombrie 2025 arată un tablou sumbru: 4374 de persoane nu au un loc de muncă. Mai mult, aproape jumătate sunt femei (2162), iar rata șomajului a ajuns la 5,97%, în creștere față de luna anterioară.
Cei mai loviți? Tinerii și grupa 40-49 de ani, unde cifrele sunt alarmante.
🔥 Cine sunt șomerii din Călărași?
Din totalul de peste 4.300 de șomeri:
-
427 sunt tineri sub 25 de ani – generația care ar trebui să pună bazele viitorului.
-
Doar 240 au între 25 și 29 de ani.
-
835 sunt în grupa 30-39 ani.
-
1068, cei mai mulți, provin din segmentul 40-49 de ani – oameni aflați în plină maturitate profesională.
-
809 sunt între 50 și 55 de ani.
-
995 au peste 55 de ani.
Ruralul domină categoric: 3299 provin din mediul rural, în timp ce doar 1075 locuiesc în urban.
📌 Câte indemnizații se plătesc?
Doar 427 de persoane primesc indemnizație de șomaj.
3947 – adică o majoritate covârșitoare – trăiesc fără nicio formă de sprijin financiar.
⚠️ Cel mai grav: lipsa studiilor
Cifrele AJOFP arată clar dezastrul educațional:
-
43,85% dintre șomeri au doar studii primare sau sunt fără studii.
-
35,05% au studii gimnaziale.
-
Doar 11% au terminat liceul.
-
Iar absolvenții de facultate sunt aproape inexistenți: 1,10%.
Cu alte cuvinte, peste 4 din 5 șomeri au un nivel scăzut de educație, ceea ce explică dificultatea integrării lor pe piața muncii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Dispozitive indispensabile pentru ascuțirea lanțului de drujbă
Seniorii de la Căminul „Sf. Antim Ivireanul” au împodobit bradul, într-un moment încărcat de emoție și spiritul sărbătorilor
UPDATE – Probleme grave la trecerile peste Argeș din Mitreni, Clătești și Crivăț. Localnicii: „E debitul forțat care rupe tot!”
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
