Gândacul Picasso (Sphaerocoris annulus), o specie fascinantă de gândac scut din familia Pyrrhocoridae, este o adevărată operă de artă a naturii. Supranumit „Picasso” datorită modelelor sale colorate și simetrice de pe elitre, acest gândac pare să poarte o pictură abstractă pe spate, atrăgând atenția atât a entomologilor, cât și a iubitorilor de frumos.

O apariție spectaculoasă

Originar din Africa, în special din regiunile tropicale și subtropicale, gândacul Picasso se remarcă prin designul său unic. Elitrele sale sunt decorate cu pete circulare de un galben-verzui vibrant, conturate de linii negre precise, care amintesc de stilul artistic al lui Pablo Picasso. Aceste modele nu sunt doar estetice, ci au și un rol funcțional: ele servesc drept camuflaj sau semnal de avertizare pentru prădători, indicând că gândacul poate fi neplăcut la gust.

Caracteristici și comportament

• Dimensiune și formă: Gândacul Picasso este mic, cu o lungime de aproximativ 5-8 mm, și are forma tipică de scut, cu un corp turtit și elitre bine definite.
• Habitat: Preferă zonele calde, cu vegetație abundentă, unde se hrănește cu semințe și resturi vegetale. Este adesea întâlnit în savane sau grădini din Africa de Sud.
• Comportament: Spre deosebire de alte insecte, gândacul Picasso este mai degrabă solitar și nu formează colonii mari. Ziua, se ascunde sub frunze sau în crăpături pentru a evita prădătorii.

O lecție de la natură

Modelele de pe spatele gândacului Picasso nu sunt doar un spectacol vizual, ci și un exemplu al modului în care natura combină funcționalitatea cu estetica. Aceste desene intricate sunt rezultatul selecției naturale, care a favorizat supraviețuirea speciei prin adaptări vizuale uimitoare.

De ce „Picasso”?

Numele său comun, „gândacul Picasso”, reflectă asemănarea cu arta abstractă și cubistă a celebrului pictor. Fiecare individ are variații subtile în model, ceea ce face ca fiecare gândac să fie o „operă unică”. Entomologii apreciază această specie nu doar pentru frumusețea sa, ci și pentru rolul său în ecosistem, contribuind la descompunerea materiei organice.

Gândacul Picasso (Sphaerocoris annulus) este dovada vie că natura este un artist desăvârșit, transformând chiar și o mică insectă într-o capodoperă ambulantă.

Advertisement

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1431 – Prima mențiune documentara a Vrancei: ”Varancha”. Numele Vrancea este atestat printr-un document scris în latină, datat 2 iulie 1431, în transcrierea VARANCHA.

1494 – Spania a ratificat Tratatul de la Tordesillas, prin care și-au împărțit împreună cu Portugalia teritoriile nou descoperite din afara Europei.

1504 – A încetat din viață Ștefan cel Mare, domn al Moldovei.

Advertisement

1504 – A urcat pe tronul Moldovei Bogdan al III-lea.

1644 – Bătălia de la Marston Moor – forțele Parlamentului englez au obținut o victorie decisivă împotriva regaliștilor, în cadrul Războiului civil englez (1642-1646).

1778 – A încetat din viață scriitorul si filosoful elvețian-francez Jean Jacques Rousseau.

1838 – A apărut, la Braşov, sub conducerea lui George Bariţiu, revista culturală româneasca “Foaie pentru minte, inimă și literatură”, supliment literar al “Gazetei de Transilvania”.

1849: – A fost semnat la Seghedin (Szeged) ”Proiectul de pacificare” de către Lajos Kossuth, liderul revoluției maghiare, si de către Nicolae Bălcescu si Cezar Bolliac, reprezentanții emigrației române.

Advertisement

1853 – Armata rusă trece Dunărea si invadează Imperiul Otoman, la începutul războiului Crimeei.

1877 – S-a născut poetul și romancierul Hermann Hesse, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1946.

1881 – Președintele SUA James A. Garfield a fost rănit prin împușcare și a murit în urma rănirii în data de 19 septembrie.

1888 – Ion Luca Caragiale este numit director al Teatrului Național din București.

1897 – Omul de știință italian Guglielmo Marconi obține la Londra un brevet pentru inventarea radioului.

Advertisement

1900 – Primul zbor al unui Zeppelin are loc pe Lacul Constance lângă Friedrichshafen in Germania.

1914 – A încetat din viață Emil Gârleanu, scriitor roman („Din lumea celor care nu cuvântă“). (n. 5 ianuarie 1878).

1923 – Accidentul feroviar de la Vintileanca, soldat cu zeci de morți și răniți. Accidentul feroviar de la Vintileanca a avut loc pe data de 2 iulie 1923, când un tren accelerat care venea de la București și se îndrepta spre Iași s-a ciocnit, în stația Vintileanca, în jurul orelor 11:00, cu un tren de marfă, provocând moartea a 66 de oameni și rănirea a 105 persoane, conform rapoartelor finale ale autorităților. La data accidentului, presa dădea cifre și mai mari.

1924 – A luat ființă Asociația Internațională a Presei Sportive.

1926 – S-a născut la Lisa, județul Brașov, scriitorul și publicistul Octavian Paler; (m. 7 mai 2007, București).

Advertisement

1934 – Noaptea cuțitelor lungi se termină cu moartea lui Ernst Röhm.

1937 – Piloții americani Amalia Earhart si Fred Noonan, care au încercat sa zboare in jurul lumii, au fost dați dispăruți deasupra Oceanului Pacific.

1940 – Incidentul armat de la Giurgiulești din 1940, parte a Retragerii Armatei României din Basarabia și Bucovina în 1940.

1941 – Operațiunea München, Parte a luptelor de pe Frontul de răsărit al celui de-al Doilea Război Mondial.

1941 – A murit George Valentin Bibescu, pilot român, nepot al domnitorul Gheorghe Bibescu.

Advertisement

1961 – S-a sinucis scriitorul american Ernest Hemingway, laureat al Premiului Nobel pentru literatură; (n. 21 iul 1899).

1964 – Președintele american Lyndon B. Johnson a promulgat Legea Drepturilor Civile, prin care se interzicea segregarea în școli, locuri publice și la angajare.

1966 – Primul test nuclear francez în atolul Mururoa din Pacific.

2000 – S-a deschis pentru trafic Podul Øresund, cel mai lung pod rutier și feroviar din Europa, care conectează Suedia și Danemarca.

2008 – Ostatica Ingrid Betancourt a fost eliberată de gherilele Forțele Armate Revoluționare din Columbia. A fost răpită în timpul campaniei sale electorale și ținută ostatică timp de șase ani de Forțele Armate Revoluționare din Columbia.

Advertisement

Vremea devine tot mai fierbinte la Călărași, în contextul unui cod portocaliu de caniculă emis de meteorologi pentru intervalul 26–28 iunie, cu extindere a valului de căldură și instabilitate atmosferică accentuată până la finalul săptămânii.

Astăzi, marți, 1 iulie, mercurul din termometre a urcat  până la 30°C, iar cerul a fost parțial noros pe tot parcursul zilei. Umiditatea scăzută (25%) și indicele UV de 9 – foarte ridicat – determină un disconfort termic accentuat în orele prânzului. Vântul suflă slab, dinspre nord-nord-est, cu 11 km/h, iar șansele de precipitații rămân nule.

Cum va evolua vremea în zilele următoare:

• Miercuri, 2 iulie: Cer senin și temperatură maximă de 31°C. Noaptea, minima rămâne la 16°C, cu vânt slab dinspre NNV.
• Joi, 3 iulie: Termometrul atinge 34°C, iar cerul rămâne însorit. Vânt slab și doar 5% șanse de ploaie.
• Vineri, 4 iulie: Zi de foc – maxima ajunge la 37°C, fără nori sau precipitații. Minima nocturnă: 20°C.
• Sâmbătă, 5 iulie: Ușoară scădere a temperaturii, până la 35°C, cu cer senin și vânt ușor dinspre ENE.
• Duminică, 6 iulie: Din nou, maxime de 37°C și atmosferă sufocantă, fără șanse de ploaie.

Pericol de suprasolicitare termică

Pe fondul acestor temperaturi extreme și a lipsei precipitațiilor, autoritățile recomandă evitarea expunerii la soare în intervalul orar 11:00–17:00, hidratare intensă și protejarea persoanelor vulnerabile – copii, vârstnici și persoane cu afecțiuni cronice.

Advertisement

Soarele răsare astăzi la 05:30 și apune la ora 20:58, iar indicele UV foarte ridicat rămâne un factor de risc pentru arsuri solare. Până la finalul săptămânii, vremea va rămâne stabilă, caniculară și cu umiditate foarte scăzută.