Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 12°C | Anul XI Nr. 531

Cultură

Recomandare de carte – „Codul lui Da Vinci” de Dan Brown

Published

on

„Codul lui Da Vinci” este un roman captivant, care împletește misterul, conspirațiile și istoria într-o poveste alertă, ce ține cititorul cu sufletul la gură. Scris de Dan Brown și publicat în 2003, acest thriller a devenit un fenomen global, stârnind atât fascinație, cât și controverse datorită temelor sale îndrăznețe și a speculațiilor istorico-religioase.

Povestea îl urmărește pe Robert Langdon, un profesor de simbologie de la Harvard, care este chemat la Paris pentru a investiga o crimă ciudată petrecută la Muzeul Luvru. Victima, un curator, lasă în urma sa o serie de indicii criptice, care conduc la secrete străvechi legate de Sfântul Graal și de o societate secretă, Prioria din Sion. Alături de Sophie Neveu, o criptografă talentată, Langdon pornește într-o cursă contracronometru pentru a descifra codurile, în timp ce este urmărit de poliție și de forțe mai întunecate.

Romanul explorează teme precum simbolismul religios, rolul femeii în creștinism și conflictul dintre știință și credință. Brown folosește un amestec de fapte istorice și ficțiune pentru a construi o narațiune care provoacă cititorul să pună la îndoială adevăruri acceptate, deși uneori exagerează sau simplifică detalii istorice pentru efect dramatic.

„Codul lui Da Vinci” a avut un impact cultural imens, inspirând filme, dezbateri și o fascinație reînnoită pentru simbolistică și istorie. Cartea a deschis calea pentru alte romane de tip „thriller istoric” și a consolidat statutul lui Dan Brown ca maestru al acestui gen. Cu toate acestea, cititorii ar trebui să abordeze romanul ca pe o operă de divertisment, mai degrabă decât ca pe o sursă de informații istorice.

Advertisement

Este o lectură antrenantă, perfectă pentru cei care iubesc misterele intelectuale și poveștile cu mize mari. Deși nu excelează prin profunzimea personajelor sau acuratețea istorică, romanul compensează prin energia sa narativă și capacitatea de a captiva. Este o călătorie palpitantă, care te face să te întrebi: ce anume din ceea ce credem este adevărat?

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Cultură

„Exponatul lunii octombrie” la Muzeul Dunării de Jos Călărași: un clopoțel medieval din bronz, descoperit la Păcuiul lui Soare

Published

on

Muzeul Dunării de Jos Călărași, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă în luna octombrie, în cadrul proiectului „Exponatul lunii”, un artefact de excepție din epoca medievală timpurie – un clopoțel pandantiv din bronz, descoperit în anul 1991 de reputatul arheolog și istoric Petre Diaconu, în timpul cercetărilor arheologice de la Păcuiul lui Soare.

Piesa, cu o formă de ou închis și un mâner în formă de butoiaș decorat cu spirale și intarsii în tehnica Niello, impresionează prin finețea execuției și simbolismul său. Niello, o metodă de gravare folosită încă din Antichitate, presupune umplerea gravurilor în metal cu un amestec de sulfuri de argint, cupru și plumb, pentru a crea un contrast între luciul bronzului și liniile negre ale desenului.

Conform specialiștilor muzeului, clopoțelul provine dintr-un atelier kievean, realizat într-o perioadă în care Kievul rivaliza cultural și artistic cu Constantinopolul. În tradițiile precreștine, sunetul acestor clopoței era considerat protector, având rolul de a alunga spiritele rele. După creștinarea Rusiei (988), ei au fost integrați în sfera artei și simbolismului creștin, devenind amulete purtate la gât sau atașate de vestimentație.

Exponatul poate fi admirat la Secția Arheologie a Muzeului Dunării de Jos, aflată la demisolul Consiliului Județean Călărași, în cadrul expoziției permanente „Evoluția comunităților umane la Dunărea de Jos”.

Advertisement

📍 Text și informații furnizate de Muzeul Dunării de Jos Călărași
👩‍🏫 Muzeograf: Sorina Nedelcu

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Teatru, Film și Divertisment

„Roofman: Hoțul de pe acoperiș” – povestea spărgătorului evadat, la Cinema Călărași

Published

on

📅 Perioada difuzare:
10 – 16.10.2025, ora 20:00 (Luni nu se difuzează)

 Channing Tatum revine pe marile ecrane în „Roofman: Hoțul de pe acoperiș”, un thriller captivant difuzat la Cinema Călărași.

 Inspirat din fapte reale, filmul prezintă povestea evadatului Jeffrey Manchester și încercările sale de a se ascunde de autorități. Cu suspans, dramă și o distribuție de top, pelicula promite să țină spectatorii cu sufletul la gură.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Teatru, Film și Divertisment

„TRON: Ares” – spectacol SF în 3D la Cinema Călărași

Published

on

📅 Perioada difuzare:
10 – 16.10.2025, ora 17:00 (Luni nu se difuzează)

 Una dintre cele mai așteptate producții SF ale anului, „TRON: Ares”, ajunge pe ecranele Cinema Călărași.

Povestea unui program avansat, Ares, trimis din lumea digitală în lumea reală, marchează prima întâlnire a oamenilor cu ființe create pe baza inteligenței artificiale. Un film spectaculos, cu efecte vizuale impresionante.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading