La zi
Warner Bros. Discovery readuce numele HBO Max, la doi ani după rebranding-ul în Max
La doi ani de la controversata decizie de a redenumi platforma de streaming HBO Max în simplu „Max”, Warner Bros. Discovery (WBD) a anunțat că revine asupra acestui pas. Începând din această vară, serviciul va purta din nou numele HBO Max, marcând o schimbare strategică menită să capitalizeze pe recunoașterea globală a brandului HBO.
Decizia inițială din 2023 de a elimina „HBO” din denumire a fost motivată de dorința WBD de a poziționa Max ca o platformă mai diversă, care să includă nu doar conținutul premium HBO, ci și programe pentru toate categoriile de public, precum emisiuni pentru copii și reality show-uri. Cu toate acestea, schimbarea a generat confuzie în rândul abonaților și critici din partea analiștilor, care au considerat că renunțarea la brandul HBO, sinonim cu producții de calitate, a fost o mișcare neinspirată.
„Ascultăm feedback-ul utilizatorilor noștri și recunoaștem valoarea imensă a mărcii HBO. Readucerea numelui HBO Max reflectă angajamentul nostru de a oferi conținut premium, care să răspundă așteptărilor publicului nostru”, a declarat un reprezentant al WBD.
Procesul de rebranding va începe în această vară și va include actualizări ale platformei, campanii de marketing și o tranziție treptată pentru utilizatori. WBD nu a precizat dacă această schimbare va implica și modificări ale catalogului de conținut sau ale strategiei de prețuri.
HBO Max rămâne una dintre cele mai populare platforme de streaming la nivel global, găzduind seriale de succes precum House of the Dragon, The White Lotus și Succession, alături de o bibliotecă vastă de filme și programe originale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Liliacul cu cap de ciocan (Hypsignathus monstrosus), cunoscut și sub denumirile de liliac cu buze mari sau liliac frugivor cu cap de ciocan, este o specie fascinantă din familia Pteropodidae, fiind cel mai mare liliac frugivor din Africa continentală. Trăind în pădurile tropicale, mangrovele, mlaștinile și pădurile riverane din Africa Centrală și de Vest, de la Senegal până în nordul Angolei, această creatură nocturnă impresionează prin caracteristicile sale unice și comportamentul său complex.
Caracteristici fizice și dimorfism sexual
Liliacul cu cap de ciocan este renumit pentru dimorfismul sexual pronunțat, unul dintre cele mai accentuate dintre toate speciile de lilieci. Masculii sunt aproape de două ori mai mari decât femelele, cântărind până la 420 de grame, în timp ce femelele ating aproximativ 234 de grame. Anvergura aripilor poate ajunge până la 1 metru, făcându-l un adevărat gigant al liliecilor africani. Masculii au un cap alungit, cu un bot mare, în formă de ciocan, și saci bucali care funcționează ca o cameră de rezonanță pentru vocalizările lor. Aceste adaptări, împreună cu un laringe de trei ori mai mare decât al femelelor, le permit să emită sunete puternice, asemănătoare unui claxon, pentru a atrage femelele. În contrast, femelele au un aspect mai tipic pentru liliecii frugivori, cu o față asemănătoare vulpii și o blană cenușiu-brună, mai deschisă pe abdomen.
Habitat și distribuție
Acești lilieci preferă habitatele umede, precum pădurile tropicale de câmpie, mangrovele și pădurile de palmieri, la altitudini de până la 1800 de metri. Deși sunt mai puțin frecvenți în peșteri sau medii antropice, pot fi observați cocoțați în baldachinul copacilor înalți, formând grupuri mici de până la 25 de indivizi în afara sezonului de reproducere. Specia este răspândită în țări precum Camerun, Guineea Ecuatorială, Gabon, Nigeria, Republica Democrată Congo, Etiopia și Kenya.
Comportament și reproducere
Liliacul cu cap de ciocan este cunoscut pentru sistemul său de împerechere de tip „lek”, un comportament rar printre vertebrate. De două ori pe an, în perioadele iunie-august și decembrie-ianuarie, masculii se adună în grupuri de 25-150 de indivizi în „arene de expoziție”, unde efectuează parade nupțiale impresionante. Aceștia emit sunete puternice și bat din aripi pentru a atrage femelele, care aleg cu grijă partenerii. Doar 6% dintre masculi reușesc să se împerecheze cu 79% dintre femele, demonstrând o selecție sexuală intensă. Femelele nasc de obicei un singur pui, atingând maturitatea sexuală la 6 luni, în timp ce masculii au nevoie de 18 luni.
Hrană și rol ecologic
Fiind frugivori, liliecii cu cap de ciocan se hrănesc în principal cu fructe precum smochine, banane, mango și guave, contribuind la polenizarea plantelor și dispersarea semințelor, un rol esențial pentru regenerarea pădurilor tropicale. În mod excepțional, există rapoarte rare care sugerează că masculii ar putea consuma ocazional carne, cum ar fi resturi de pasăre, dar aceste comportamente nu sunt confirmate pe scară largă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Simo Häyhä, supranumit „Moartea Albă” (în finlandeză Valkoinen Kuolema), a fost un lunetist finlandez legendar, considerat unul dintre cei mai eficienți trăgători de elită din istoria militară. Născut pe 17 decembrie 1905, în Rautjärvi, Finlanda, Häyhä a devenit o figură emblematică în timpul Războiului de Iarnă (1939-1940), purtat între Finlanda și Uniunea Sovietică.
Contextul Războiului de Iarnă
Războiul de Iarnă a izbucnit pe 30 noiembrie 1939, când Uniunea Sovietică a invadat Finlanda, încercând să ocupe teritorii strategice. Deși armata sovietică era mult mai numeroasă și mai bine echipată, finlandezii, avantajați de cunoașterea terenului și de condițiile dure de iarnă, au opus o rezistență feroce. În acest context, Simo Häyhä, un fermier și vânător modest, a devenit un simbol al rezistenței finlandeze.
Abilitățile și tactica lui Häyhä
Simo Häyhä, locotenent secund în Armata Finlandeză, era un lunetist excepțional datorită experienței sale ca vânător și a abilităților sale de supraviețuire în condiții extreme. La doar 1,60 metri înălțime, Häyhä era un om discret, dar extrem de eficient. El folosea o pușcă Mosin-Nagant M/28-30, fără lunetă, preferând să tragă cu ochiul liber pentru a evita reflexiile care i-ar fi putut dezvălui poziția. De asemenea, Häyhä se camufla perfect în zăpadă, purtând haine albe și folosind terenul în avantajul său.
Tacticile sale erau neobișnuite, dar eficiente: își construia poziții ascunse în zăpadă, uneori stând nemișcat ore întregi în frig extrem, cu temperaturi de până la -40°C. Pentru a preveni aburii respirației care l-ar fi putut trăda, ținea zăpadă în gură. Aceste metode, combinate cu precizia sa extraordinară, l-au făcut aproape invizibil pentru inamic.
În cele aproximativ 100 de zile de luptă, Häyhă a fost creditat cu peste 500 de inamici eliminați ca lunetist, un record neegalat în istorie. În plus, se estimează că a ucis alte câteva sute de soldați sovietici folosind o mitralieră Suomi KP/-31. Supranumele „Moartea Albă” i-a fost dat de soldații sovietici, care se temeau de prezența sa invizibilă și letală în pădurile înzăpezite ale Finlandei.
Rănirea și moștenirea
Pe 6 martie 1940, Häyhä a fost grav rănit în luptă, fiind lovit în față de un glonț exploziv. A intrat în comă și a fost evacuat, dar și-a revenit miraculos, deși a rămas cu cicatrici permanente. Rănirea sa a pus capăt participării sale în război, dar contribuția sa a rămas în memoria colectivă a finlandezilor.
După război, Häyhä a revenit la o viață liniștită, dedicându-se agriculturii și vânătorii. A trăit până la vârsta de 96 de ani, murind pe 1 aprilie 2002, în Hamina, Finlanda. Deși era un om modest, care evita să vorbească despre faptele sale, Häyhä a fost decorat cu numeroase distincții, inclusiv Crucea Mannerheim, cea mai înaltă onoare militară a Finlandei.
Simo Häyhä rămâne un simbol al curajului, al rezistenței și al priceperii militare. Povestea sa ilustrează cum un om obișnuit, cu determinare și abilități excepționale, poate influența cursul unui război. Supranumele „Moartea Albă” nu reflectă doar eficiența sa ca lunetist, ci și aura de mister care l-a înconjurat, făcându-l o legendă vie în istoria militară mondială.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
781 – Are loc cea mai veche erupție înregistrată a vulcanului japonez Fuji .
904 – După trei zile de asediu, orașul bizantin Tessalonic cade în mâinile sarazinilor, care distrug orașul.
1227 – A început creștinarea cumanilor si brodnicilor, de pe teritoriul actual al Moldovei.
1396 – S-a născut Filip cel Bun, Duce de Burgundia.
1423 – Cu victoria în Bătălia de la Cravant împotriva Franței și a Scoției, Anglia a atins apogeul succesului său în Războiul de O Sută de Ani.
1431 – Prima atestare a orașului Piatra Neamț.
1492 – A intrat în vigoare Decretul Alhambra, în baza căruia evreii au fost expulzați din Spania catolica. Porunca a fost retrasă în mod oficial la 16 decembrie 1968, după Conciliul Vatican II.
1498 – În cea de-a treia călătorie, Cristofor Columb a devenit primul european care a descoperit insula Trinidad.
1655 – În timpul războiului ruso-polonez (1654-1667), armata rusă intră în capitala Marelui Ducat al Lituaniei, Vilnius, pe care o ocupa timp de șase ani.
1703 – Scriitorul englez Daniel Defoe a fost pus la stâlpul infamiei pentru infracțiunea de calomnie după publicarea unui pamflet politico – satiric, dar mulțimea adunată l-a bombardat cu flori.
1705 – A avut loc Bătălia de la Varșovia, în timpul Marelui Război Nordic.
1782 – Caragea Vodă a înființat cel dintâi pașaport: “Pasusul”, pentru călătoriile în alte țări.
1877 – Principele Carol I al României a primit telegrama care îl înștiința că rușii au suferit o înfrângere completă la Plevna in Bulgaria, în timpul Războiului ruso-turc de la 1877-1878.
1914 – A apărut ziarul “Ziua”, sub conducerea scriitorului român Ioan Slavici.
1919 – A doua renunțare la tron a Prințului Carol de România (revenit la 20 februarie 1920.
1932 – Partidul Național-Socialist al Muncitorilor din Germania (naziștii), câștigă peste 38% din voturi la alegerile din această țară.
1936 – Comitetul Olimpic Internațional anunță ca Jocurile Olimpice de vara din 1940 se vor desfășura la Tokyo. Jocurile au fost anulate din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial.
1944 – Scriitorul și aviatorul Antoine de Saint-Exupéry se lansează într-un zbor de recunoaștere deasupra Mării Mediterane; avionul său este doborât și Antoine de Saint-Exupéry este considerat de atunci dispărut.
1954 – Franța a recunoscut autonomia internă a coloniei sale Tunisia.
1954 – Prima ascensiune pe K2, de către o expediție italiană condusă de Ardito Desio.
1957 – A intrat în funcțiune la Măgurele, lângă București, primul reactor atomic românesc.
1959 – S-a înființat organizația separatistă bască ETA.
1971 – Misiunea Apollo 15 a aselenizat și a devenit prima misiune care a folosit un rover lunar.
1972 – Nicolae Ceaușescu a participat în Crimeea la întâlnirea conducătorilor de partid și de stat din unele țări socialiste.
1976 – Agenția spațială americană NASA publică faimoasa fotografie „Fața de pe Marte”, făcută de sonda spatiala Viking 1.
1979 – A fost emis Decretul nr. 284 din 31 iulie 1979 privind stabilirea sectoarelor Municipiului București.
1991 – Statele Unite și Uniunea Sovietică au semnat un acord istoric de reducere a stocurilor lor de focoase nucleare cu aproximativ o treime.
2006 – Raúl Castro devine Președintele Consiliului de Stat în timpul unei perioade temporare a transferării puterii, cauzată de starea de sănătate a lui Fidel Castro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Liliacul cu cap de ciocan: Misterul nocturn al pădurilor africane
Moartea Albă: Legenda lui Simo Häyhä, lunetistul de neoprit
Semnificația istorică a zilei de 31 iulie
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
