La zi
Seva de smochin și proprietățile sale curative

Fapt Divers
Sturzul cântător – Simfonia naturii care vestește primăvara

Sturzul cântător
În inima pădurilor din Europa, acolo unde lumina soarelui se strecoară timid printre frunze, răsună un tril vesel și cristalin. Este cântecul sturzului cântător (Turdus philomelos), o pasăre mică, dar plină de viață, care încântă cu melodia sa complexă și armonioasă. Cu penajul său modest, de un căprui cald pe spate și cu pete cafenii pe pieptul albicios, sturzul cântător nu impresionează la prima vedere, dar glasul său este o adevărată simfonie a naturii.
Un artist al dimineților
Sturzul cântător este renumit pentru cântecul său bogat, care variază de la note fluierate, dulci, la triluri rapide și repetitive. Masculii sunt cei care cântă cel mai des, mai ales în timpul sezonului de împerechere, primăvara, pentru a atrage femelele și a-și marca teritoriul. Fiecare sturz are un repertoriu unic, combinând fraze melodioase cu imitații ale altor păsări sau chiar sunete din mediu. De la răsărit până la apus, dar mai ales în zorii zilei, pădurile prind viață datorită acestui mic virtuoz.
Habitat și răspândire
Sturzii cântători preferă pădurile de foioase, marginile acestora sau grădinile cu copaci înalți, unde pot găsi hrană și adăpost. Îi întâlnim în toată Europa, din Scandinavia până în sudul Spaniei, dar și în părți din Asia și nordul Africii. În România, sturzul cântător este o prezență obișnuită, mai ales în zonele împădurite din Carpați sau în parcurile mai sălbatice din orașe. Iarna, multe populații migrează spre sud, în zone mai calde, deși unii indivizi rămân în regiunile temperate dacă hrana este abundentă.
Hrana și comportamentul
Dieta sturzului cântător este variată: primăvara și vara se hrănește cu insecte, larve și păianjeni, iar toamna și iarna preferă fructele de pădure, merele căzute sau alte fructe moi. Este o pasăre agilă, care poate fi văzută săltând pe sol în căutarea hranei, cu capul ușor aplecat și urechea atentă la orice mișcare.
Sturzii sunt păsări solitare sau trăiesc în perechi în timpul sezonului de reproducere, dar iarna se pot aduna în grupuri mici pentru a căuta hrană. Cuiburile lor, bine ascunse în tufișuri sau ramuri joase, sunt adevărate opere de artă, construite din iarbă, crenguțe și noroi, cu un interior moale căptușit cu fibre fine.
Simbolism și importanță
În multe culturi europene, sturzul cântător este asociat cu speranța și renașterea, datorită cântecului său care vestește primăvara. În literatură, de la poezii clasice la basme, sturzul apare ca un mesager al naturii, un simbol al armoniei și al frumuseții simple. În plus, sturzii joacă un rol ecologic important, contribuind la dispersarea semințelor și la controlul populațiilor de insecte.
Amenințări și conservare
Deși sturzul cântător nu este o specie pe cale de dispariție, pierderea habitatului din cauza defrișărilor și schimbările climatice pot afecta populațiile locale. În zonele rurale, utilizarea pesticidelor reduce sursele de hrană, iar urbanizarea limitează spațiile în care sturzii pot cuibări. Protejarea pădurilor și crearea de grădini prietenoase cu păsările sunt măsuri care ajută la conservarea acestei specii.
Cum să atragi un sturz cântător în grădina ta
Dacă vrei să te bucuri de cântecul unui sturz cântător, plantează arbuști cu fructe, precum socul sau măceșul, și evită folosirea pesticidelor. O grădină cu colțuri sălbatice, cu tufișuri dese și copaci, este un refugiu ideal pentru acești cântăreți. Oferă-le și o sursă de apă, cum ar fi un vas mic, și vei avea șansa să-i observi de aproape.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
Concorde: Istoria și fenomenul dilatării supersonice

Intrarea în serviciu și performanțele uimitoare
Avionul supersonic Concorde, o realizare comună a ingineriei britanice și franceze, a intrat în serviciu comercial pe 21 ianuarie 1976. Operat de British Airways și Air France, Concorde a fost primul și unul dintre puținele avioane de pasageri capabile să zboare la viteze supersonice, atingând Mach 2.04 (aproximativ 2.500 km/h). Zborurile sale conectau orașe precum Londra, Paris și New York, reducând timpul de traversare a Atlanticului la doar 3,5 ore, față de 7-8 ore pentru avioanele convenționale. Cu un design futurist și o capacitate de până la 128 de pasageri, Concorde a devenit un simbol al luxului și inovației tehnologice.
Dilatarea termică: Un efect al vitezei supersonice
Un fenomen fascinant al zborurilor Concorde era dilatarea fuselajului cauzată de viteza sa uriașă. La altitudini de croazieră de 15-18 km, frecarea cu aerul genera temperaturi de peste 120°C pe suprafața avionului. Această căldură extremă provoca expansiunea termică a materialelor, în special a aluminiului din care era construit fuselajul. În timpul zborului, Concorde se lungea cu aproape 20 de centimetri, un efect anticipat de ingineri și integrat în design prin toleranțe speciale. De exemplu, spațiile dintre panourile fuselajului erau proiectate pentru a permite această expansiune fără a compromite integritatea structurală. Pasagerii nu observau această schimbare, dar pentru echipajele tehnice era o dovadă a provocărilor unice ale zborului supersonic.
Ieșirea din serviciu
Concorde a fost retras din serviciu pe 24 octombrie 2003, după 27 de ani de operare. Decizia a fost influențată de mai mulți factori: costurile ridicate de întreținere, consumul mare de combustibil, restricțiile de zgomot din cauza bang-ului sonic și scăderea numărului de pasageri după accidentul tragic al zborului Air France 4590 din 2000. Deși a fost un pionier al aviației, Concorde a rămas un proiect comercial dificil, dar moștenirea sa tehnologică va continua să inspire industria aeronautică.
Moștenirea Concorde
Chiar și după retragere, Concorde rămâne un simbol al ambiției umane de a depăși limitele tehnologice și fizice. Capacitatea sa de a zbura la viteze supersonice și de a face față fenomenelor precum dilatarea termică demonstrează ingeniozitatea inginerilor care l-au creat. Astăzi, exemplare ale avionului pot fi văzute în muzee din întreaga lume, amintind de epoca în care cerul era cucerit cu o viteză uluitoare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
COVID-19 revine în județul Călărași: 116 cazuri în ultimele 14 zile. Creșteri semnificative în mai multe localități

Județul Călărași înregistrează din nou o creștere a numărului de cazuri de COVID-19. Conform datelor publicate de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Călărași, în ultimele 14 zile au fost raportate 116 cazuri noi, cu o rată medie de incidență de 0,39 cazuri la mia de locuitori.
Deși cifrele nu sunt alarmante la nivel județean, anumite localități mici înregistrează valori ridicate ale incidenței, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la o posibilă revenire a virusului în comunitate.
Localitățile cu cele mai mari incidențe
Sărulești devine epicentrul actual al infectărilor, cu 7 cazuri confirmate în ultimele două săptămâni și o rată de 2,28‰, de aproape șase ori mai mare decât media județeană.
Este urmată de:
- Lehliu – 4 cazuri, 1,66‰
- Orașul Lehliu-Gară – 8 cazuri, 1,29‰
- Dorobanțu – 3 cazuri, 1,20‰
- Gurbănești – 1 caz, dar o incidență ridicată (1,07‰) la o populație mică
Alte localități peste pragul de 1 la mie sunt: Ileana (1,02‰), Valea Argovei (0,92‰), Ciocănești (0,78‰), Dragalina (0,73‰), Lupșanu (0,71‰) și Ulmeni (0,66‰).
Aceste cifre arată că, deși nu sunt focare masive, virusul circulă activ în comunități mici, unde chiar și câteva cazuri ridică incidența semnificativ.
🏙️ Situația în marile orașe: Călărași și Oltenița
- Municipiul Călărași, cel mai mare oraș din județ, a raportat 34 de cazuri și o incidență de 0,49 la mie, peste media județeană.
- Municipiul Oltenița a înregistrat 10 cazuri, cu o incidență de 0,39‰, exact la media județeană.
Aceste date sugerează o transmitere comunitară scăzută dar prezentă în mediul urban.
🟢 Localități fără niciun caz raportat
Din cele 55 de localități monitorizate în județ, peste 30 nu au înregistrat niciun caz în ultimele 14 zile. Printre acestea se numără:
- Belciugatele, Chirnogi, Frumușani, Fundeni, Gălbinași, Independența, Jegălia, Luica, Mitreni, Nana, Sohatu, Spanțov, Șoldanu, Ulmu, Vasilați, Vlad Țepeș și altele.
Această realitate arată o distribuție geografică fragmentată a infectărilor, cu zone complet neafectate și altele cu rate peste 1 la mie.
Recomandări ale autorităților sanitare
Deși nu s-au impus (încă) măsuri restrictive la nivel județean, DSP Călărași recomandă vigilență crescută, mai ales în localitățile unde incidența depășește 1‰:
„Numărul total de cazuri este în creștere față de lunile anterioare. Monitorizăm cu atenție localitățile care se apropie sau depășesc pragul de alertă. Facem apel la populație să nu ignore simptomele și să se testeze imediat dacă apar suspiciuni,” a transmis instituția.
În județul Călărași, luna octombrie aduce o creștere ușoară dar clară a infectărilor cu virusul SARS-CoV-2. Cu o rată medie de incidență de 0,39 la mie, situația nu este îngrijorătoare la scară largă, dar evoluția din localități precum Sărulești, Lehliu-Gară și Dorobanțu impune monitorizare continuă și responsabilitate individuală.
Autoritățile avertizează că, în lipsa unei atitudini preventive din partea populației, riscul unui nou val, chiar dacă localizat, nu este exclus în următoarele săptămâni.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.