La zi
O tornadă impresionantă s-a format ieri în județul Tulcea

La zi
Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, adus astăzi în România pentru a ispăși o condamnare de 6 ani

Astăzi, 24 iunie 2025, Ionuț Costea, cumnatul fostului secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, urmează să fie adus în România din Turcia, unde a fost recent depistat de autorități. Costea, fost președinte al Eximbank, a fost condamnat definitiv în mai 2023 la 6 ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită, în dosarul de corupție legat de reabilitarea tronsonului de cale ferată București-Constanța.
După condamnare, Costea a fugit din țară, fiind dat în urmărire internațională. În februarie 2025, acesta a fost localizat la Istanbul, iar autoritățile române și turce au demarat procedurile de extrădare. Ministerul Justiției a confirmat că transferul său în România reprezintă un succes al cooperării internaționale și al eforturilor de asigurare a executării pedepselor.
Ionuț Costea va fi predat autorităților române pentru a-și ispăși pedeapsa în sistemul penitenciar din România.
La zi
Propuneri de reformă în administrația locală

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a prezentat, în cadrul audierilor din comisiile parlamentare, două măsuri importante pentru eficientizarea administrației locale din România. Prima propunere vizează desființarea funcției de viceprimar în unitățile administrativ-teritoriale cu o populație mai mică de 1.500 de locuitori. Această inițiativă are ca scop optimizarea resurselor administrative în comunitățile mici, reducând cheltuielile și simplificând structura organizatorică.
Cea de-a doua propunere se referă la reformarea sistemului de acordare a sporului pentru fonduri europene. Ministrul a subliniat necesitatea implementării unui mecanism mai flexibil, care să fie bazat pe performanța individuală a funcționarilor implicați în gestionarea acestor fonduri. Scopul este de a crește eficiența și responsabilitatea în implementarea proiectelor finanțate de Uniunea Europeană, asigurând o mai bună absorbție a fondurilor și rezultate concrete pentru comunități.
Fapt Divers
Rafflesia: misterul florii gigantice care miroase a cadavru

Rafflesia, cunoscută drept planta cu cea mai mare floare din lume, este o minune a naturii care fascinează prin dimensiunile sale impresionante și caracteristicile unice. Această plantă parazită, descoperită pentru prima dată în pădurile tropicale din Sumatra în 1818 de Sir Thomas Stamford Raffles și Joseph Arnold, este endemică în principal în Asia de Sud-Est, în special în Indonezia, Malaezia, Thailanda, Filipine și Borneo. Genul Rafflesia cuprinde aproximativ 28 de specii, dintre care Rafflesia arnoldii este cea mai cunoscută datorită florii sale uriașe, care poate atinge un diametru de până la 1 metru și o greutate de peste 10 kilograme.
Caracteristici și biologie
Rafflesia este o plantă complet parazită, lipsită de frunze, tulpini sau rădăcini propriu-zise. Ea își extrage nutrienții și apa din vița-de-vie din genul Tetrastigma, pe care o infectează printr-un sistem de filamente asemănătoare ciupercilor, numite haustorii. Ciclul său de viață este lent și misterios: planta rămâne ascunsă în interiorul gazdei timp de ani, înainte ca un mugure să iasă la suprafață și să se dezvolte într-o floare gigantică, proces care poate dura până la nouă luni. Floarea, formată din cinci petale groase și cărnoase de un roșu-portocaliu cu pete albe, emană un miros puternic de carne putrezită, ceea ce i-a adus supranumele de „floare-cadavru”. Acest miros atrage muștele și gândacii, principalii săi polenizatori.
Habitat și conservare
Rafflesia crește exclusiv în pădurile tropicale umede, preferând zonele umbroase și solurile bogate în materie organică. Din păcate, habitatele sale sunt grav amenințate de defrișări, agricultură intensivă și schimbările climatice. Multe specii de Rafflesia sunt considerate pe cale de dispariție, iar conservarea lor este complicată de dificultatea reproducerii în captivitate și de dependența de gazde specifice. Organizații de conservare din Asia de Sud-Est depun eforturi pentru a proteja aceste ecosisteme fragile, dar pierderea habitatului rămâne o provocare majoră.
Semnificație culturală și științifică
Dincolo de aspectul său spectaculos, Rafflesia are o importanță culturală și științifică semnificativă. În comunitățile locale din Indonezia și Malaezia, floarea este adesea asociată cu legende și superstiții, fiind considerată un simbol al misterului naturii. Pentru oamenii de știință, Rafflesia reprezintă un subiect de studiu fascinant datorită adaptărilor sale unice și relației sale parazitare complexe. Cercetările recente explorează compușii chimici ai plantei, care ar putea avea aplicații medicinale, deși accesul limitat la specimene face aceste studii dificile.
Curiozități
-
Floarea Rafflesia poate emite căldură, ceea ce ajută la răspândirea mirosului său pentru a atrage polenizatori.
-
Ciclul de înflorire este extrem de scurt, floarea rezistând doar 5-7 zile înainte de a se descompune.
-
Datorită rarității și frumuseții sale, Rafflesia este o atracție turistică în regiunile unde crește, dar vizitarea habitatelor sale necesită ghizi experimentați.
Rafflesia rămâne un simbol al complexității și fragilității naturii, o plantă care uimește prin mărime, dar și prin povestea sa de supraviețuire într-un mediu tot mai amenințat. Protejarea sa necesită un efort global pentru conservarea pădurilor tropicale, singurele locuri unde această floare extraordinară poate continua să înflorească.