Știri
„Jaful secolului” din perioada interbelică a României
În perioada interbelică, România, proaspăt întregită după Marea Unire din 1918, era o țară plină de contraste: efervescență culturală, modernizare timidă, dar și sărăcie cronică în mediul rural, corupție și instabilitate politică. În acest context, un eveniment a rămas în memoria colectivă drept „Jaful secolului” – furtul spectaculos al tezaurului Băncii Naționale a României din filiala sa din Ploiești, petrecut în noaptea de 12 spre 13 septembrie 1922. Această poveste, demnă de un roman polițist, combină ingeniozitate, trădare și o anchetă care a ținut prima pagină a ziarelor timp de săptămâni.
În anii 1920, România interbelică se confrunta cu provocări economice majore. Reforma agrară din 1921, deși necesară, a tensionat relațiile sociale, iar Marea Criză Economică din 1929-1933 era încă la orizont. În acest climat, Banca Națională a României (BNR) era un simbol al stabilității financiare, iar filialele sale din marile orașe păstrau sume considerabile de bani și valori. Filiala din Ploiești, un oraș industrial în plină dezvoltare datorită zăcămintelor de petrol, era un punct strategic, dar și vulnerabil.
În noaptea fatidică, un grup de hoți a pătruns în sediul BNR Ploiești printr-un tunel săpat meticulos timp de săptămâni întregi. Tunelul, lung de peste 20 de metri, pornea dintr-o clădire învecinată, folosită drept paravan, și ajungea exact sub camera blindată a băncii. Spargerea a fost executată cu o precizie uluitoare: hoții au tăiat seiful cu unelte de ultimă generație pentru acea vreme, furând peste 2,5 milioane de lei (o sumă colosală, echivalentă astăzi cu câteva milioane de euro), bijuterii și obligațiuni. Furtul a fost descoperit dimineața, când angajații au găsit seiful gol și un haos de unelte abandonate.
Ancheta a scos la iveală că „Jaful secolului” nu a fost opera unor infractori obișnuiți, ci a unui grup bine organizat, condus de un personaj enigmatic, poreclit „Maestrul”. Se presupune că liderul era un fost inginer care lucrase la construcția clădirii BNR și cunoștea detaliile arhitecturale ale seifului. Alături de el, grupul includea un fost angajat al băncii, care a furnizat informații despre programul paznicilor, și câțiva infractori experimentați, specializați în spargeri. Planul a fost conceput cu o meticulozitate demnă de filmele de mai târziu: au închiriat o clădire alăturată sub pretextul deschiderii unei prăvălii, au săpat tunelul noaptea pentru a evita suspiciunile și au folosit un sistem rudimentar de ventilație pentru a lucra în subteran.
Descoperirea jafului a provocat un scandal național. Ziarele vremii, precum Universul sau Adevărul, au relatat pe larg despre „cea mai îndrăzneață lovitură din istoria României”. Poliția, sub presiunea opiniei publice și a BNR, a lansat o anchetă amplă, condusă de comisarul Nicolae Ionescu, un detectiv renumit pentru tenacitate. Inițial, lipsa urmelor evidente a făcut ca ancheta să bată pasul pe loc, dar un pont anonim a dus la arestarea unui membru al bandei, care a mărturisit sub presiune. Treptat, majoritatea hoților au fost prinși, dar „Maestrul” a rămas de negăsit, alimentând legendele că ar fi fugit în Franța sau Argentina cu o parte din pradă.
Recuperarea banilor a fost parțială – doar aproximativ 30% din sumă a fost returnată, restul fiind cheltuită sau ascunsă. Procesul hoților, care a avut loc în 1923, a fost un spectacol mediatic. Inculpații au fost condamnați la ani grei de închisoare, dar fascinația publicului pentru ingeniozitatea jafului a transformat cazul într-o legendă urbană.
„Jaful secolului” a scos în evidență vulnerabilitățile sistemului bancar al vremii, ducând la investiții în securitate și la modernizarea seifurilor BNR. Totodată, a reflectat o societate interbelică în care disperarea economică și tentația câștigului rapid împingeau unii indivizi spre gesturi extreme. Povestea a inspirat scriitori și jurnaliști, fiind comparată cu marile spargeri din Europa, precum furturile din băncile londoneze ale epocii.
Astăzi, „Jaful secolului” rămâne o pagină fascinantă din istoria interbelică a României, un amestec de curaj, ingeniozitate și tragedie. Este o poveste care ne amintește că, în spatele progresului și a idealismului „României Mari”, existau umbrele unei societăți în căutarea identității și stabilității.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
917 – În bătălia de la Acheloos, țarul Simeon I al Bulgariei înfrânge decisiv o armată bizantină.
1000 – Sfântul Ștefan întemeiază statul maghiar. Ziua este sărbătorită ca zi națională în Ungaria.
1469 – Bătălia de la Lipnic, pe Nistru: Ștefan cel Mare a învins oastea tătară.
1741 – Exploratorul danez Jonas Vitus Behring, aflat in serviciul Rusiei, a descoperit Alaska.
1749 – A început domnia fanariotă a lui Constantin Racoviţă în Moldova.
1779 – S-a născut chimistul și mineralogul Jöns Jakob Berzelius, unul dintre creatorii chimiei moderne (m. 7 august 1848).
1839 – A fost înființată, de către studenții români aflați la studii la Paris, “Societatea pentru învățătură poporului român”, care a contribuit la dezvoltarea conștiinței naționale românești.
1833 – S-a născut Benjamin Harrison, a fost cel de-al douăzeci și treilea președinte al Statelor Unite ale Americii pentru un singur mandat între 1889 și 1893.
1864 – S-a născut Ionel I.C.Brătianu, președinte al Partidului Național Liberal, de mai multe ori ministru și prim-ministru (m. 1927), membru de onoare al Academiei Române; (m. 24 noiembrie 1927).
1866 – Președintele Andrew Johnson declară oficial Războiului Civil American încheiat.
1870 – S-a născut fiica regelui Carol I şi a Elisabetei, Maria, singurul copil al familiei regale; a încetat din viață de scarlatină la vârsta de 3 ani.
1872 – A încetat din viață scriitorul Dimitrie Bolintineanu, participant la revoluția de la 1848.
1873 – S-a născut medicul internist și balneolog Anibal Theohari; a pus bazele balneologiei moderne în țara noastră.
1902 – A avut loc primul meci de fotbal în România, la Timișoara, între echipele orașelor Timișoara și Lugoj.
1914 – Primul Război Mondial: Forțele germane ocupă Bruxellesul.
1917 – A murit Johann Friedrich Wilhelm Adolf von Baeyer, chimist german, laureat al Premiului Nobel.
1940 – Lev Troţki (Lev Davidovici Bronstein), figură proeminentă a revoluției din 1905 – 1907 și din 1917, creatorul Armatei Roșii și tovarăș al lui Lenin în revoluția bolșevică din Rusia.
1941 – Al Doilea Război Mondial: Începe asediul german asupra orașului Leningrad.
1944 – Al Doilea Război Mondial: Începe Bătălia pentru România cu o ofensivă majoră a Uniunii Sovietice.
1945 – S-a născut Cristian Gaţu, unul dintre cei mai mari handbaliști români … si o poveste.
1950 – S-a stins din viață, la Sighet, Constantin I. C. (Dinu) Brătianu. (n. 1866).
1968 – Invazia Cehoslovaciei – Forțe militare ale Tratatului de la Varşovia (cu exceptia Romaniei, respectiv Uniunea Sovietică, RDG, Polonia, Ungaria și Bulgaria) au invadat Cehoslovacia, punând capăt perioadei de liberalizare a regimului comunist din această țară, cunoscută sub numele de “Primăvara de la Praga”.
1968 – Pe poarta uzinei de la Colibași (Pitești) a ieșit primul autoturism românesc, Dacia 1100.
1970 – A avut loc vizita lui Nicolae Ceaușescu în URSS unde participă la Moscova la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor membre ale Tratatului de la Varșovia.
1977 – NASA a lansat sonda Voyager 2.
1981 – Intră în vigoare acordul de încetare a atacurilor irakiene împotriva Iranului. Conflictul s-a soldat cu 300.000 de morți în rândul irakienilor.
1991 – Parlamentul eston și-a proclamat independența de stat a Estoniei, independență care a fost recunoscută de URSS la 6.09.1991. Statul independent Estonia a fost cotropit de URSS la 6.08.1940 si transformat în republica sovietică.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Scene revoltătoare surprinse la Grădina Zoologică din Călărași! Animalele exotice sunt nevoite să împartă mâncarea cu șobolanii, care au invadat cuștile în căutare de hrană.
Imaginile transmise de cititorii noștri arată o realitate greu de ignorat: în cușca urșilor, cinci șobolani, slăbiți de foame, se luptă pentru o bucată de pâine, cel mai probabil mucegăită, destinată animalelor.
În loc să fie un loc de protecție și îngrijire pentru animale, Zoo Călărași pare să fi devenit raiul rozătoarelor, care se hrănesc cot la cot cu speciile exotice. Situația ridică serioase semne de întrebare cu privire la condițiile de igienă, siguranță și bunăstarea animalelor.
Ce spun oamenii:
„Am dus copilul să vadă animalele și am rămas șocați! În cușca ursului erau șobolani care mâncau din mâncarea lui. Este grav!”, a povestit un vizitator.
Astfel de imagini pun sub semnul întrebării managementul instituției și lipsa unor măsuri clare pentru combaterea dăunătorilor. În condițiile în care grădinile zoologice ar trebui să fie un exemplu de grijă și respect pentru animale, realitatea de la Călărași ne arată exact contrariul.
Întrebarea rămâne: cât de siguri mai sunt vizitatorii și ce se întâmplă cu sănătatea animalelor ținute în captivitate, dacă hrana lor este disputată de șobolani?
Am cerut un punct de vedere conducerii Zoo Călărași.
Revenim!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Stație de încărcare electrică „în mijlocul câmpului”, de un an și jumătate. Localnicii: „E pentru trotinete și tractoare!”
O adevărată „minune” stă de aproape doi ani pe marginea drumului spre comuna Luica: o stație de încărcare pentru mașini electrice, amplasată direct în câmp, fără podișcă, fără acces și – cel mai probabil – fără curent.
Dragoș Ionuț Ivan, cel care a fotografiat instalația și a postat imaginile pe Facebook, spune că de fiecare dată când trecea pe acolo rămânea uimit de „ciudățenia” rămasă nefolosită. „Nu e recentă, e acolo de vreun an jumate, poate chiar mai mult. Mă gândeam că, dacă nu o pozez, o fac ăștia mâine și gata, dispare minunea. Dar nu cred, o să mai stea așa mult și bine…”, scrie acesta.
Postarea a adunat zeci de comentarii ironice. „Perfectă pentru trotinete și trocareci”, a spus un localnic. Altul a glumit că stația ar fi „pentru tractoare”, iar un alt comentator a remarcat: „Cred că a fost gândită doar pentru Jeep-uri 4×16”.
Internauții au continuat să facă haz de necaz: „Dacă n-are nici curent, de ce să-i mai facă podișcă?”, „Poate e pentru elicoptere”, sau „O să ajungă pe masa puradeilor dacă are fier și cupru”.
Stația, cu panouri verzi și semne de parcare, arată ca un decor de film abandonat. „Tind să cred că-i doar un prop pentru studiouri cinematografice”, a comentat un utilizator.
Deocamdată, nimeni nu știe cine a montat-o și de ce nu funcționează, însă pentru șoferii din zonă ea a devenit deja un reper și un motiv de glume: prima stație de încărcare electrică „pentru căruțe și trotinete” din Călărași.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
„Delfinul” – Spaima sovieticilor din Marea Neagră: Secretele primului submarin militar al României
Cinteza gouldiană: Curcubeul zburător al Australiei
Rețele Electrice România lansează o licitație de până la 465 milioane lei pentru lucrări în rețelele de distribuție din zona Dobrogea
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
