La zi
SUA au suspendat participarea României în Programul Visa Waiver
Decizia controversată a Departamentului de Securitate Internă zguduie scena politică în plin scrutin electoral
Într-un anunț șocant, Departamentul de Securitate Internă al Statelor Unite (DHS) a decis suspendarea participării României în Programul Visa Waiver, care ar fi permis cetățenilor români să călătorească fără viză în SUA pentru șederi de până la 90 de zile, în scopuri turistice sau de afaceri. Decizia, comunicată oficial în dimineața zilei de 3 mai 2025, vine într-un moment extrem de sensibil, cu doar câteva zile înainte de scrutinul electoral din România, amplificând tensiunile politice și ridicând semne de întrebare cu privire la motivele din spatele acestei măsuri.
Contextul deciziei și reacțiile imediate
Potrivit comunicatului emis de DHS, suspendarea României din Programul Visa Waiver este rezultatul unei „reevaluări riguroase” a conformității țării cu criteriile stricte ale programului, care includ securitatea frontierelor, cooperarea în domeniul aplicării legii și ratele de refuz al vizelor. Cu toate acestea, lipsa detaliilor concrete privind motivele specifice ale deciziei a alimentat speculații și critici. Oficialii americani au subliniat că măsura nu reflectă o deteriorare a relațiilor bilaterale, ci este o chestiune de „alininere la standardele de securitate globale”.
În România, reacțiile nu au întârziat să apară. Premierul Marcel Ciolacu a catalogat decizia drept „o problemă tehnică temporară” și a promis că autoritățile de la București vor iniția discuții imediate cu partenerii americani pentru a clarifica situația și a restabili accesul României în program. „Relația strategică cu Statele Unite rămâne solidă, iar această decizie nu trebuie interpretată ca un semnal politic”, a declarat Ciolacu într-o conferință de presă. Totuși, tonul său rezervat a contrastat cu valul de nemulțumire exprimat de cetățeni și analiști, care văd în această suspendare un regres major pentru aspirațiile României de integrare deplină în spațiul occidental.
Impactul asupra cetățenilor români
Decizia DHS pune capăt, cel puțin temporar, speranțelor a milioane de români care așteptau cu nerăbdare eliminarea obligativității vizelor pentru călătoriile în SUA. Programul Visa Waiver, pentru care România a fost declarată eligibilă în ianuarie 2025, ar fi reprezentat un pas istoric, facilitând turismul, afacerile și schimburile culturale între cele două națiuni. Suspendarea înseamnă că cetățenii români vor fi nevoiți să revină la procesul anevoios de obținere a vizelor B-1/B-2, care implică programări la ambasadele SUA, taxe și interviuri riguroase.
„Este un duș rece pentru toți cei care sperau să călătorească mai ușor în America. După atâția ani de așteptare, să ni se ia acest privilegiu chiar înainte de a-l folosi este descurajant”, a declarat Ana Popescu, o antreprenoare din București care plănuia o călătorie de afaceri în SUA. Pe rețelele sociale, reacțiile sunt și mai virulente, mulți utilizatori acuzând atât autoritățile române, cât și pe cele americane de lipsă de transparență.
Speculații și context politic
Decizia DHS a stârnit controverse nu doar din cauza momentului ales, ci și datorită contextului politic complex din România. Anul 2025 a fost marcat de turbulențe majore pe scena politică românească, inclusiv anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și excluderea controversată a candidatului Călin Georgescu, un politician cu un discurs populist care a atras atenția internațională. Analiștii speculează că suspendarea României din Programul Visa Waiver ar putea fi legată de preocupările SUA privind stabilitatea politică și securitatea regională, mai ales în contextul războiului din Ucraina și al influenței crescânde a narativelor anti-occidentale în Europa de Est.
Pe plan internațional, măsura reflectă o abordare mai strictă a administrației Trump în privința politicilor de imigrație și securitate. De la revenirea sa la Casa Albă, președintele Donald Trump a promovat o serie de reforme menite să înăsprească controalele la frontieră și să limiteze accesul în SUA, inclusiv pentru țările aliate. Suspendarea României din Programul Visa Waiver ar putea fi un semnal adresat altor state din program, precum Polonia sau Croația, că standardele de conformitate vor fi aplicate fără compromisuri.
Ce urmează?
Autoritățile române au anunțat formarea unui grup de lucru interministerial care să analizeze cauzele deciziei și să negocieze cu DHS pentru reincluderea României în program. Între timp, Ministerul Afacerilor Externe a emis un comunicat prin care îndeamnă cetățenii să respecte procedurile actuale pentru obținerea vizelor și să evite speculațiile. „Colaborăm îndeaproape cu partenerii noștri americani pentru a găsi o soluție rapidă și durabilă”, se arată în comunicat.
Pe termen lung, impactul acestei decizii asupra relațiilor româno-americane rămâne incert. România, un aliat-cheie al SUA în NATO și un partener strategic în regiunea Mării Negre, a beneficiat de o cooperare strânsă cu Washingtonul în domenii precum apărarea și energia. Totuși, suspendarea din Programul Visa Waiver ar putea alimenta percepția că România este tratată ca un partener de rang secund, ceea ce ar putea influența dezbaterile electorale și atitudinea publicului față de alianța transatlantică.
Concluzie
Decizia Departamentului de Securitate Internă al SUA de a suspenda participarea României în Programul Visa Waiver reprezintă un moment de cotitură cu implicații profunde pentru cetățenii români și pentru relațiile bilaterale. Într-un context politic deja tensionat, această măsură ridică întrebări despre transparența și motivele din spatele acțiunilor Washingtonului, dar și despre capacitatea autorităților de la București de a gestiona criza. Pe măsură ce detaliile vor ieși la iveală, un lucru este clar: drumul României spre o integrare deplină în spațiul occidental tocmai a devenit mai complicat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că va iniția, în luna ianuarie, imediat după sărbători, un referendum intern în cadrul corpului magistraților, având ca temă modul în care funcționează Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Potrivit mesajului publicat de șeful statului, magistrații vor fi invitați să răspundă la o singură întrebare: dacă CSM acționează în interes public sau dacă servește interesele unui grup din interiorul sistemului judiciar.
Președintele precizează că rezultatul consultării va influența direct parcursul discuțiilor legislative. În situația în care majoritatea magistraților vor considera că CSM acționează în interes public, dialogul legislativ va continua. În schimb, dacă opinia dominantă va fi că instituția nu mai reprezintă interesul public, Nicușor Dan afirmă că va solicita plecarea de urgență a actualului Consiliu Superior al Magistraturii.
Șeful statului își motivează decizia prin numărul mare de mesaje primite din partea magistraților – peste 2.000 de pagini de sesizări –, în care sunt semnalate probleme considerate grave privind funcționarea sistemului de justiție. Concluzia oferită de președinte este că o parte dintre aceste sesizări indică existența unor practici care ar favoriza interese de grup, inclusiv în ceea ce privește activitatea CSM, conducerea instanțelor și modul de exercitare a independenței profesionale.
În perioada următoare, Nicușor Dan anunță că atenția se va concentra pe modificări legislative punctuale, precum procedurile de promovare, introducerea unor criterii obiective mai clare, reglementarea delegărilor și detașărilor, astfel încât spațiul de decizie discreționară să fie redus semnificativ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Situația proiectelor depuse la Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR), în actualul exercițiu financiar 2021–2027, arată cât de activă a fost fiecare administrație locală din județul Călărași în atragerea fondurilor europene.
Pe scurt, unele primării au depus multe proiecte și au atras sume importante, în timp ce altele nu apar deloc, cel puțin până în acest moment, în evidențele ADR.
Câte proiecte și câți bani sunt, în total
La nivelul județului Călărași au fost înregistrate 110 proiecte, cu o valoare totală de 1,769 miliarde de lei (aproximativ 350 de milioane de euro).
Din această sumă, 1,539 miliarde de lei reprezintă fonduri nerambursabile, adică bani europeni care nu trebuie returnați.
Consiliul Județean, cele mai mari finanțări
Consiliul Județean Călărași a depus 5 proiecte, dar cu valori foarte mari. În total, acestea ajung la 691,9 milioane de lei, din care 615,3 milioane de lei sunt bani nerambursabili.
Practic, vorbim despre cele mai costisitoare proiecte din județ, cu impact la nivel regional sau județean.
Primăriile cele mai active
Dacă ne uităm strict la numărul de proiecte depuse, pe primele locuri sunt municipiile:
-
Oltenița – 16 proiecte
-
Călărași – 12 proiecte
Urmează alte localități, cu activitate constantă:
-
Ulmeni – 5 proiecte
-
Lehliu-Gară, Unirea, Spanțov, Chiselet și Alexandru Odobescu – câte 4 proiecte fiecare
Cine a atras cei mai mulți bani
Clasamentul se schimbă atunci când criteriul este valoarea fondurilor nerambursabile:
-
Municipiul Călărași – aproximativ 220 milioane de lei
-
Municipiul Oltenița – aproximativ 150 milioane de lei
Sume importante au ajuns și în localități mai mici:
-
Nana – 52,3 milioane de lei
-
Lehliu-Gară – 43,2 milioane de lei
-
Căscioarele – 42,0 milioane de lei
Localități fără proiecte depuse (până acum)
Potrivit documentelor analizate, următoarele localități nu apar cu proiecte depuse în această etapă a perioadei 2021–2027:
Belciugatele, Dragoș Vodă, Fundeni, Grădiștea, Gurbănești, Ileana, Luica, Lupșanu, Modelu, Mânăstirea, Perișoru, Sărulești, Valea Argovei și Șoldanu.
Această absență nu înseamnă automat lipsă totală de interes, ci doar faptul că, până la acest moment, aceste UAT-uri nu figurează în centralizarea ADR. Unele pot avea proiecte în pregătire sau pot aplica în etape viitoare ale exercițiului financiar.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Evacuare în 3 luni: Pensionarii magistrați, militari și polițiști, ar putea fi dați afară din locuințele de serviciu!
Foștii judecători, procurori, militari, polițiști, polițiști de penitenciare și angajați ai serviciilor de informații nu vor mai avea dreptul să locuiască în locuințe de serviciu după pensionare sau eliberare din funcție. Aceasta este principala prevedere a unui proiect de lege elaborat de Ministerul Justiției și lansat recent în dezbatere publică.
Dacă va intra în vigoare, noua lege va elimina definitiv toate excepțiile existente, care permiteau în prezent păstrarea acestor imobile în anumite condiții – cum ar fi venituri reduse sau contracte încheiate înainte de date-limită specifice.
Pierderea automată a dreptului de folosință Proiectul stabilește clar că dreptul de a locui în locuința de serviciu încetează automat la data ieșirii din activitate, indiferent de motiv (pensionare sau eliberare din funcție) și de momentul semnării contractului de închiriere.
Contractele se extind și asupra familiei Măsura afectează nu doar titularul, ci și soțul/soția sau urmașii care locuiesc în imobil. Chiar dacă aceștia ocupă locuința la momentul adoptării legii, vor trebui să o elibereze în maximum 3 luni de la intrarea în vigoare a noilor reguli.
Eliminarea excepțiilor actuale Legea modifică mai multe acte normative din domeniile justiției, apărării, ordinii publice, securității naționale și administrației penitenciarelor. Actualele prevederi care permiteau pensionarilor sau urmașilor să rămână în locuințe sunt eliminate complet.
Câte locuințe sunt ocupate de persoane inactive? Potrivit expunerii de motive, aproximativ 200 de locuințe de serviciu sunt folosite în prezent de pensionari sau urmași:
- Ministerul Justiției și instanțe: 211 locuințe totale, 53 ocupate de pensionari.
- Ministerul Public: 23 locuințe, 7 ocupate de procurori pensionari.
- Administrația Națională a Penitenciarelor: 178 locuințe, 88 ocupate de pensionari sau urmași.
- Ministerul Apărării Naționale: 662 locuințe, 45 ocupate de pensionari sau urmași.
- Ministerul Afacerilor Interne: 380 locuințe, 6 ocupate de pensionari.
- SRI: 33 locuințe (date incomplete privind ocuparea).
- STS: 8 locuințe, 3 ocupate de cadre în rezervă.
În multe cazuri, chiria plătită este semnificativ mai mică decât cea de pe piața liberă.
Motivul schimbării
Ministerul Justiției argumentează că locuințele de serviciu sunt menite să fie un sprijin temporar pentru personalul activ care nu deține o proprietate în localitatea de serviciu. Legislația actuală, considerată neclară, a transformat acest beneficiu temporar într-unul permanent, generând inechități. Scopul noii reglementări este redistribuirea fondului locativ către angajații în funcție și prevenirea utilizării îndelungate după pensionare.
Proiectul urmează să fie avizat la nivel guvernamental, adoptat de Executiv și apoi votat în Parlament. Adoptarea ar putea avea loc rapid, în contextul discuțiilor despre reforma pensiilor speciale și a sistemului judiciar.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Elixir natural pentru slăbit și imunitate puternică: Rețeta cu hrean, lămâie și miere
Samoilă Mârza – Țăranul cu bicicletă care a devenit unicul fotograf al Marii Uniri
Micuța bijuterie a pădurilor tropicale: Ciocănitoarea gri și buff
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
