La zi
SUA au suspendat participarea României în Programul Visa Waiver
Decizia controversată a Departamentului de Securitate Internă zguduie scena politică în plin scrutin electoral
Într-un anunț șocant, Departamentul de Securitate Internă al Statelor Unite (DHS) a decis suspendarea participării României în Programul Visa Waiver, care ar fi permis cetățenilor români să călătorească fără viză în SUA pentru șederi de până la 90 de zile, în scopuri turistice sau de afaceri. Decizia, comunicată oficial în dimineața zilei de 3 mai 2025, vine într-un moment extrem de sensibil, cu doar câteva zile înainte de scrutinul electoral din România, amplificând tensiunile politice și ridicând semne de întrebare cu privire la motivele din spatele acestei măsuri.
Contextul deciziei și reacțiile imediate
Potrivit comunicatului emis de DHS, suspendarea României din Programul Visa Waiver este rezultatul unei „reevaluări riguroase” a conformității țării cu criteriile stricte ale programului, care includ securitatea frontierelor, cooperarea în domeniul aplicării legii și ratele de refuz al vizelor. Cu toate acestea, lipsa detaliilor concrete privind motivele specifice ale deciziei a alimentat speculații și critici. Oficialii americani au subliniat că măsura nu reflectă o deteriorare a relațiilor bilaterale, ci este o chestiune de „alininere la standardele de securitate globale”.
În România, reacțiile nu au întârziat să apară. Premierul Marcel Ciolacu a catalogat decizia drept „o problemă tehnică temporară” și a promis că autoritățile de la București vor iniția discuții imediate cu partenerii americani pentru a clarifica situația și a restabili accesul României în program. „Relația strategică cu Statele Unite rămâne solidă, iar această decizie nu trebuie interpretată ca un semnal politic”, a declarat Ciolacu într-o conferință de presă. Totuși, tonul său rezervat a contrastat cu valul de nemulțumire exprimat de cetățeni și analiști, care văd în această suspendare un regres major pentru aspirațiile României de integrare deplină în spațiul occidental.
Impactul asupra cetățenilor români
Decizia DHS pune capăt, cel puțin temporar, speranțelor a milioane de români care așteptau cu nerăbdare eliminarea obligativității vizelor pentru călătoriile în SUA. Programul Visa Waiver, pentru care România a fost declarată eligibilă în ianuarie 2025, ar fi reprezentat un pas istoric, facilitând turismul, afacerile și schimburile culturale între cele două națiuni. Suspendarea înseamnă că cetățenii români vor fi nevoiți să revină la procesul anevoios de obținere a vizelor B-1/B-2, care implică programări la ambasadele SUA, taxe și interviuri riguroase.
„Este un duș rece pentru toți cei care sperau să călătorească mai ușor în America. După atâția ani de așteptare, să ni se ia acest privilegiu chiar înainte de a-l folosi este descurajant”, a declarat Ana Popescu, o antreprenoare din București care plănuia o călătorie de afaceri în SUA. Pe rețelele sociale, reacțiile sunt și mai virulente, mulți utilizatori acuzând atât autoritățile române, cât și pe cele americane de lipsă de transparență.
Speculații și context politic
Decizia DHS a stârnit controverse nu doar din cauza momentului ales, ci și datorită contextului politic complex din România. Anul 2025 a fost marcat de turbulențe majore pe scena politică românească, inclusiv anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și excluderea controversată a candidatului Călin Georgescu, un politician cu un discurs populist care a atras atenția internațională. Analiștii speculează că suspendarea României din Programul Visa Waiver ar putea fi legată de preocupările SUA privind stabilitatea politică și securitatea regională, mai ales în contextul războiului din Ucraina și al influenței crescânde a narativelor anti-occidentale în Europa de Est.
Pe plan internațional, măsura reflectă o abordare mai strictă a administrației Trump în privința politicilor de imigrație și securitate. De la revenirea sa la Casa Albă, președintele Donald Trump a promovat o serie de reforme menite să înăsprească controalele la frontieră și să limiteze accesul în SUA, inclusiv pentru țările aliate. Suspendarea României din Programul Visa Waiver ar putea fi un semnal adresat altor state din program, precum Polonia sau Croația, că standardele de conformitate vor fi aplicate fără compromisuri.
Ce urmează?
Autoritățile române au anunțat formarea unui grup de lucru interministerial care să analizeze cauzele deciziei și să negocieze cu DHS pentru reincluderea României în program. Între timp, Ministerul Afacerilor Externe a emis un comunicat prin care îndeamnă cetățenii să respecte procedurile actuale pentru obținerea vizelor și să evite speculațiile. „Colaborăm îndeaproape cu partenerii noștri americani pentru a găsi o soluție rapidă și durabilă”, se arată în comunicat.
Pe termen lung, impactul acestei decizii asupra relațiilor româno-americane rămâne incert. România, un aliat-cheie al SUA în NATO și un partener strategic în regiunea Mării Negre, a beneficiat de o cooperare strânsă cu Washingtonul în domenii precum apărarea și energia. Totuși, suspendarea din Programul Visa Waiver ar putea alimenta percepția că România este tratată ca un partener de rang secund, ceea ce ar putea influența dezbaterile electorale și atitudinea publicului față de alianța transatlantică.
Concluzie
Decizia Departamentului de Securitate Internă al SUA de a suspenda participarea României în Programul Visa Waiver reprezintă un moment de cotitură cu implicații profunde pentru cetățenii români și pentru relațiile bilaterale. Într-un context politic deja tensionat, această măsură ridică întrebări despre transparența și motivele din spatele acțiunilor Washingtonului, dar și despre capacitatea autorităților de la București de a gestiona criza. Pe măsură ce detaliile vor ieși la iveală, un lucru este clar: drumul României spre o integrare deplină în spațiul occidental tocmai a devenit mai complicat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În decembrie 1872, nava comercială Maria Celeste a fost descoperită plutind în derivă în Oceanul Atlantic, între Azore și coasta Portugaliei. La bord, totul părea neatins: încărcătura de alcool industrial era intactă, proviziile de hrană și apă erau suficiente, iar masa din cabina căpitanului era pregătită pentru cină. Cu toate acestea, cei zece membri ai echipajului, inclusiv căpitanul Benjamin Briggs, soția și fiica sa de doi ani, dispăruseră fără urmă. Niciun semn de luptă, nicio notă explicativă, doar o barcă de salvare lipsă.
Ipotezele au variat de-a lungul timpului: de la atacuri piraterești și revolte interne, până la teorii mai puțin plauzibile, precum răpiri extraterestre sau intervenția unor monștri marini. Una dintre explicațiile științifice sugerează că vaporii de alcool din cală ar fi putut provoca o explozie minoră sau o panică, determinând echipajul să abandoneze nava în grabă, doar pentru a pieri în ocean. Alții speculează că o furtună sau o eroare de navigație i-ar fi convins să părăsească vasul. Totuși, nicio teorie nu explică pe deplin de ce au lăsat în urmă o navă perfect funcțională.
Până astăzi, Maria Celeste rămâne simbolul misterelor maritime, o „fantoma pe valuri” care continuă să fascineze și să ridice întrebări fără răspuns.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Chiar dacă sezonul roșiilor nu este la apogeu, aceste legume savuroase, cultivate cu grijă în grădinile și solariile gospodăriilor noastre, sunt o comoară pentru sănătate. Recomandarea este să nu lași sezonul să treacă fără a face o cură cu suc de roșii, un adevărat elixir pentru organism. Preparat corect, sucul de roșii nu este doar delicios, ci și foarte bogat în nutrienți decât roșia în stare crudă, datorită procesului de fierbere care facilitează asimilarea antioxidanților.
De ce este sucul de roșii atât de valoros?
Sucul de roșii este un adevărat campion al sănătății, fiind o sursă excelentă de vitamine și minerale esențiale:
-
Vitamine: A, C, K, B1, B2, B5, B6 – esențiale pentru imunitate, sănătatea pielii și metabolism.
-
Minerale: Potasiu, magneziu, fosfor și fier – care susțin funcțiile cardiovasculare și musculare.
-
Antioxidanți: Licopenul, un antioxidant puternic, devine mai biodisponibil prin fierbere, protejând celulele împotriva efectelor nocive ale radicalilor liberi.
Aceste proprietăți transformă sucul de roșii într-un aliat de nădejde pentru întărirea sistemului imunitar, combaterea infecțiilor și revitalizarea organismului, oferind energie și o piele mai strălucitoare.
Beneficii majore pentru sănătate
1. Protecția inimii și a vaselor de sânge
Consumul regulat de suc de roșii contribuie la sănătatea cardiovasculară datorită capacității sale de a fluidiza sângele. O cană de suc de roșii pe zi poate ajuta la:
-
Prevenirea afecțiunilor precum insuficiența cardiacă sau cardiopatia ischemică.
-
Menținerea sănătății arterelor și venelor, datorită vitaminei B6, care reduce riscul de depuneri pe pereții vasculari.
-
Scăderea hipertensiunii arteriale, datorită conținutului de magneziu, sodiu și vitamine din complexul B, reducând astfel riscul de accident vascular cerebral sau infarct miocardic.
2. Combaterea colesterolului
Sucul de roșii este un remediu natural eficient în lupta împotriva colesterolului ridicat. Licopenul și alți compuși activi previn acumularea de colesterol pe pereții arterelor, protejând inima de riscul unui infarct.
3. Susținerea metabolismului și a pielii
Datorită bogăției de vitamine și minerale, sucul de roșii stimulează metabolismul, contribuind la o mai bună gestionare a energiei. Vitamina C și licopenul ajută la regenerarea pielii, oferindu-i un aspect sănătos și radiant.
Cum să consumi sucul de roșii pentru beneficii maxime
-
Preparare: Alege roșii proaspete, de preferat din surse locale sau organice. Fierbe-le ușor pentru a elibera licopenul, apoi pasează-le și strecoară-le pentru a obține un suc fin. Poți adăuga un praf de sare sau ierburi aromatice (busuioc, oregano) pentru gust, dar evită zahărul.
-
Doza recomandată: Consumă 200-250 ml de suc de roșii pe zi, de preferat dimineața sau între mese, pentru a maximiza absorbția nutrienților.
-
Combinații sănătoase: Pentru un plus de beneficii, combină sucul de roșii cu un strop de suc de lămâie (pentru vitamina C) sau cu țelină (pentru un efect detoxifiant).
Atenționări
-
Alergii: Dacă ai sensibilitate la roșii sau alte legume din familia Solanaceae, consultă un medic înainte de a începe o cură.
-
Sodiu: Dacă urmezi o dietă săracă în sodiu, evită adăugarea de sare în suc.
-
Echilibru: Consumă sucul de roșii cu moderație, deoarece excesul poate cauza disconfort gastric sau dezechilibre electrolitice din cauza potasiului.
De ce să profiți acum?
Chiar dacă sezonul roșiilor nu este la apogeu, roșiile cultivate de gospodarii noștri sunt încă disponibile și pline de nutrienți. O cură de suc de roșii nu doar că îți va revitaliza organismul, dar îți va oferi și o modalitate simplă de a susține sănătatea inimii, a pielii și a metabolismului. Începe astăzi și bucură-te de beneficiile acestui superaliment!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ku Klux Klan (KKK), cunoscut și sub numele de Klan, este una dintre cele mai notorii organizații de extremă dreapta din Statele Unite, caracterizată drept un grup terorist de susținere a supremației albe. Fondată în 1865, în Pulaski, Tennessee, de șase veterani confederați ai Războiului Civil American, KKK a devenit un simbol al rasismului, violenței și intoleranței, țintind în special afro-americanii, evreii, catolicii și alte minorități. Istoria sa este marcată de trei perioade distincte, fiecare cu obiective și metode specifice, dar toate unite de o ideologie bazată pe ură rasială și religioasă.
Prima eră (1865–1871): Origini și teroare în Reconstrucție
KKK a fost inițial creat ca un club social de către foști soldați confederați, care au ales numele inspirându-se din cuvântul grecesc „kyklos” (cerc), adăugând „Klan” pentru aliterație. Sub conducerea primului „mare vrăjitor” (grand wizard), generalul confederat Nathan Bedford Forrest, organizația s-a transformat rapid într-un grup paramilitar. În timpul Reconstrucției, o perioadă în care sudul SUA era reorganizat pentru a integra afro-americanii eliberați, KKK a folosit violența pentru a intimida și suprima drepturile civile ale acestora. Membrii, purtând măști și robe, atacau noaptea, folosind linșaje, incendieri, bătăi și alte forme de teroare pentru a împiedica afro-americanii și susținătorii republicani albi să voteze sau să-și exercite drepturile.
Această primă incarnare a KKK a fost responsabilă pentru numeroase crime, inclusiv uciderea a mii de afro-americani și a susținătorilor lor albi. În 1870–1871, Congresul SUA a adoptat Legile Ku Klux Klan, care au permis președintelui Ulysses S. Grant să suspende habeas corpus și să folosească forța federală pentru a suprima activitățile Klanului. Aceste măsuri, împreună cu ordinele lui Forrest de dizolvare a organizației, au dus la declinul primei ere a KKK, deși grupuri locale au continuat să opereze izolat.
A doua eră (1915–1944): Renașterea și expansiunea națională
În 1915, KKK a fost reînființat de William Joseph Simmons pe Stone Mountain, Georgia, inspirat de filmul „The Birth of a Nation” al lui D.W. Griffith, care glorifica Klanul ca protector al valorilor albe sudiste. Această a doua iterație a introdus simboluri devenite iconice, precum robele albe și arderile de cruci, care nu existau în prima eră. KKK s-a extins dincolo de sud, ajungând în state precum Indiana și Colorado, și a adoptat o agendă mai largă, îndreptată nu doar împotriva afro-americanilor, ci și împotriva catolicilor, evreilor, imigranților și comuniștilor.
În anii 1920, sub conducerea unor recrutori precum Edward Young Clarke, KKK a atins apogeul, cu peste 4 milioane de membri la nivel național. Organizația a devenit o forță politică, influențând alegeri și având membri în funcții publice, inclusiv guvernatori și senatori. În state precum Indiana, Klanul controla ambele partide politice și a avut un impact semnificativ în alegerile din 1924. Cu toate acestea, scandalurile interne, corupția și opoziția publică au dus la declinul său rapid spre sfârșitul anilor 1920. Până în 1944, a doua eră a KKK s-a stins, deși ideologia sa a rămas latentă.
A treia eră (după 1950): Declin și fragmentare
KKK a cunoscut o nouă resurgență în anii 1950–1960, ca reacție la mișcarea pentru drepturile civile. Această a treia eră a fost marcată de atacuri violente, inclusiv bombardarea bisericilor afro-americane, precum cel din Birmingham, Alabama, din 1963, care a ucis patru fetițe. Deși mai fragmentată, organizația a continuat să folosească teroarea pentru a se opune integrării rasiale.
În ultimele decenii, KKK s-a confruntat cu un declin semnificativ. Numărul grupurilor active a scăzut de la 130 în 2016 la 51 în 2019, potrivit Southern Poverty Law Center. Factori precum condamnarea publică, infiltrarea de către forțele de ordine și percepția că KKK este demodată în cercurile extremiste de dreapta au contribuit la această scădere. Cu toate acestea, ideile sale de supremație albă continuă să influențeze alte grupuri extremiste, precum Proud Boys sau neo-naziste, mai ales în contexte de incertitudine economică sau schimbări sociale.
KKK în afara SUA și controverse
Deși KKK este o organizație predominant americană, au existat ramuri în țări precum Canada, Australia și chiar Europa, inclusiv Germania. Aceste grupuri, adesea mici, au adoptat simboluri și ideologii similare, dar impactul lor a fost limitat. În prezent, KKK încearcă să câștige legitimitate mainstream, folosind sloganuri precum „America pentru americani” sau apelând la naționalismul alb, dar rămâne marginalizată datorită reputației sale violente.
Controversele legate de KKK includ asocierea sa cu „Cultul Cauzei Pierdute”, care romanticizează Confederația și minimalizează sclavia. Statuile liderilor confederați, precum Nathan Bedford Forrest, au fost îndepărtate în ultimii ani, reflectând o reevaluare a moștenirii KKK. De asemenea, organizația a fost declarată teroristă de mai multe entități, inclusiv de orașul Charleston, Carolina de Sud, în 1999, iar FBI a clasificat-o ca „organizație teroristă subversivă”.
Concluzie
Ku Klux Klan rămâne un simbol al urii și violenței în istoria americană, cu o moștenire dureroasă care reflectă problemele profunde de rasism și intoleranță. Deși influența sa a scăzut semnificativ, ideile sale continuă să inspire grupuri extremiste, subliniind necesitatea combaterii rasismului și promovării incluziunii. Istoria KKK servește ca un avertisment asupra pericolelor diviziunii și urii organizate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Misterul Mariei Celeste: ce s-a întâmplat cu echipajul dispărut?
Sucul de roșii: secretul sănătății tale într-un pahar
Recomandare de carte – „Sutton” de J.R. Moehringer
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
