Ceaiul de știr, obținut din frunzele și semințele plantei Amaranthus, cunoscută popular sub numele de știr comun, este o băutură tradițională care a început să atragă atenția datorită proprietăților sale nutritive și terapeutice. Deși mai puțin popular decât ceaiurile clasice, cum ar fi ceaiul verde sau de mușețel, ceaiul de știr este o sursă bogată de antioxidanți, vitamine și minerale, oferind multiple beneficii pentru sănătate. Iată o prezentare detaliată a modului în care această băutură contribuie la bunăstarea organismului.

Beneficii pentru Sănătate ale Ceaiului de Știr

1. Sursă puternică de antioxidanți
   Știrul este bogat în compuși antioxidanți, cum ar fi squalenul, care combate stresul oxidativ din organism. Acești antioxidanți protejează celulele împotriva daunelor provocate de radicalii liberi, contribuind la reducerea riscului de boli cronice, precum cancerul sau afecțiunile cardiovasculare, și încetinind procesul de îmbătrânire.

2. Susținerea sănătății cardiovasculare
   Ceaiul de știr conține acizi grași polinesaturați, în special acid linoleic, care ajută la menținerea sănătății inimii. Consumul regulat poate contribui la reducerea nivelului de colesterol „rău” (LDL) și la îmbunătățirea circulației sanguine, scăzând riscul de boli cardiovasculare.

3. Îmbunătățirea funcțiilor cognitive
   Squalenul din știr joacă un rol important în protejarea sănătății creierului. Studiile sugerează că acest compus poate sprijini memoria și claritatea mentală, fiind benefic mai ales pentru persoanele în vârstă care doresc să-și mențină funcțiile cognitive.

4. Efecte antiinflamatorii și detoxifiante
   Ceaiul de știr are proprietăți antiinflamatorii, fiind util în ameliorarea inflamațiilor din organism. De asemenea, susține detoxifierea, ajutând la eliminarea toxinelor și la îmbunătățirea funcției hepatice. Este adesea folosit în medicina tradițională pentru purificarea sângelui și reducerea retenției de apă.

5. Beneficii pentru piele
   Datorită conținutului său de antioxidanți și proprietăților antiinflamatorii, ceaiul de știr poate fi folosit atât intern, cât și extern, pentru a ameliora afecțiuni ale pielii, cum ar fi acneea sau iritațiile. Aplicat topic, ceaiul concentrat poate calma inflamațiile și accelera vindecarea.

Cum se Prepară Ceaiul de Știr

Pentru a beneficia de proprietățile ceaiului de știr, prepararea corectă este esențială:

• Ingrediente: 1-2 lingurițe de frunze uscate de știr la 250 ml de apă clocotită.

• Metodă: Se adaugă frunzele în apa fierbinte și se lasă la infuzat timp de 10-15 minute. Se strecoară și se consumă.

• Doza recomandată: 1-2 căni pe zi, pentru a evita efectele adverse.

• Uz extern: Pentru gargară sau spălături, se poate prepara un ceai mai concentrat, folosind o cantitate dublă de plantă.

Contraindicații și Precauții

Deși ceaiul de știr este în general sigur, consumul excesiv poate provoca disconfort gastric sau alte reacții adverse la unele persoane. Este recomandat să fie consumat cu moderație și să se consulte un medic în următoarele cazuri:

• Femeile însărcinate sau care alăptează.

• Persoanele cu afecțiuni renale sau gastrice cronice.

• Cei care urmează tratamente medicamentoase, deoarece știrul poate interacționa cu anumite medicamente.

Ceaiul de știr este o băutură nutritivă și versatilă, care aduce beneficii semnificative pentru sănătate, de la protejarea inimii și a creierului până la susținerea detoxifierii și îngrijirea pielii. Cu un gust ușor nucă și o aromă plăcută, acest ceai este o alegere excelentă pentru cei care doresc să integreze remedii naturale în rutina lor zilnică. Consumul moderat, combinat cu un stil de viață echilibrat, poate transforma ceaiul de știr într-un aliat valoros pentru sănătate.

Advertisement

Peștele arcaș (Toxotes), cunoscut și sub numele de peștele trăgător, este o specie fascinantă care trăiește în apele dulci și salmastre din regiunile tropicale ale Asiei de Sud-Est, Australiei și Indiei. Ceea ce face acest pește unic este abilitatea sa extraordinară de a vâna insecte prin „împușcarea” lor cu un jet de apă, o tehnică ce demonstrează o combinație impresionantă de precizie, adaptare și inteligență.

Abilitățile Peștelui Arcaș

1. Viziune binoculară avansată:
   Peștele arcaș are ochii poziționați în așa fel încât să poată observa cu mare claritate atât sub apă, cât și deasupra suprafeței. Această viziune binoculară îi permite să evalueze cu precizie distanța și poziția prăzii, chiar și atunci când lumina se refractă la trecerea din apă în aer.

2. Controlul jetului de apă:
   Peștele arcaș își folosește gura pentru a crea un jet de apă puternic și precis, pe care îl direcționează către insectele aflate pe frunze sau ramuri deasupra apei. El formează acest jet prin comprimarea branhiilor și expulzarea apei printr-un canal special format în cavitatea bucală. Forța și traiectoria jetului pot fi ajustate în funcție de distanța țintei.

3. Acuratețe remarcabilă:
   Peștele arcaș poate lovi ținte aflate la o distanță de până la 2-3 metri cu o precizie uimitoare. Studiile arată că poate ținti și doborî insecte în mișcare, ajustându-și unghiul și forța jetului în funcție de poziția prăzii.

4. Adaptabilitate și învățare:
   Acești pești învață și își perfecționează tehnica de vânătoare odată cu experiența. Juvenilii pot fi mai puțin preciși, dar, prin practică, devin vânători extrem de eficienți. De asemenea, pot ajusta traiectoria jetului pentru a compensa refracția luminii la suprafața apei.

Modul Uimitor de Vânătoare

Peștele arcaș vânează insecte, precum gândaci, muște sau păianjeni, care se află pe vegetația de deasupra apei. Procesul său de vânătoare este un spectacol al naturii:

1. Localizarea prăzii:
   Peștele înoată aproape de suprafața apei, cu ochii parțial deasupra, pentru a observa insectele. Datorită vederii sale excelente, poate detecta prada chiar și în condiții de lumină slabă sau în medii cu vegetație densă.

2. Pregătirea „împușcăturii”:
   Odată ce ținta este identificată, peștele își poziționează corpul astfel încât să alinieze gura cu insecta. El își ajustează unghiul capului pentru a compensa refracția luminii, ceea ce face ca ținta să pară într-o poziție diferită de cea reală.

3. Lansarea jetului de apă:
   Printr-o mișcare rapidă, peștele expulzează un jet de apă care lovește insecta, doborând-o în apă. Uneori, peștele folosește mai multe jeturi scurte pentru a asigura succesul. Odată ce insecta cade în apă, peștele o capturează rapid.

4. Strategii de grup:
   În unele cazuri, peștii arcași vânează în grupuri mici, ceea ce le crește șansele de succes. Ei pot colabora pentru a doborî prade mai mari sau mai greu de atins.

Curiozități despre Peștele Arcaș

• Forța jetului: Jetul de apă poate atinge o viteză de până la 7 metri pe secundă, fiind suficient de puternic pentru a doborî insecte chiar și de pe frunze aflate la înălțime.

• Diversitate: Există mai multe specii de pești arcași, cele mai cunoscute fiind Toxotes chatareus și Toxotes jaculatrix. Fiecare specie are mici variații în tehnica de vânătoare.

• Adaptare la mediu: Peștele arcaș preferă mangrovele și estuarele, unde vegetația bogată oferă numeroase oportunități de vânătoare.

Peștele arcaș este un exemplu remarcabil al modului în care natura a dezvoltat soluții ingenioase pentru supraviețuire. Capacitatea sa de a „trage” cu apă, combinată cu viziunea sa precisă și abilitatea de a învăța, îl transformă într-unul dintre cei mai interesanți vânători ai regnului animal. Această specie continuă să fascineze cercetătorii și pasionații de natură, fiind o dovadă vie a complexității și frumuseții adaptărilor biologice.

Advertisement

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1641 – Au fost depuse in biserica “Trei Ierarhi” din Iași de către domnitorul Vasile Lupu, moaștele Sfintei Paraskeva.

1763 – S-a născut in colonia francezĂ Martinica, Josephine de Beauharnais, (Marie-Josèphe Rose Tascher de la Pagerie), prima soție a lui Napoleon Bonaparte și împărăteasă a Franței.

1834 – S-a născut Alexandru Odobescu, prozator și istoric român, membru al Societății Academice Române.

Advertisement

1848 – Dimitrie Brătianu este acreditat ca agent diplomatic al Țării Romanești pe lângă Cabinetele din Pesta și Viena, pentru a susține cauza Principatelor pe lângă revoluționarii din Imperiul Habsburgic.

1867 – S-a născut Iulian Marțian, istoric român, membru al Academiei Române.

1868 – Inventatorul american Christopher Latham Sholes (tipograf de meserie) a patentat invenția sa pe care a numit-o “Type-Writer” (mașina de scris), pe care a vândut-o companiei de armament Remington.

1879 – David Emmanuel își ia doctoratul la Sorbona cu teza „Etude des intégrales abeliennes de troisieme espace“, devenind astfel al doilea român doctor în matematici la Sorbona.

1881 – S-au stabilit relații diplomatice între România si Spania.

Advertisement

1894 – S-a născut Regele Eduard al VIII-lea al Marii Britanii, monarhul care a abdicat în 1936, pentru a se căsători cu americanca Wallis Simpson, o femeie divorțată.

1894 – A avut loc la Paris, la Sorbona, din inițiativa lui Pierre de Coubertin, un Congres care a hotărât reluarea, într-un cadru modern, a Jocurilor Olimpice, urmând ca prima ediție sa se desfășoare in 1896, la Atena. România, care se afla printre invitate, a propus ca oina sa fie introdusa in programul Jocurilor Olimpice.

1897 – S-a născut Alexandru Giugaru, actor român de teatru și film.

1917 – Se întrunesc la Chișinău, in Palatul Libertății, delegații comitetelor militare din Iași, Odessa, Chișinău s.a., care hotărăsc constituirea “Sfatului împuterniciților soldaților si ofițerilor moldoveni de pe frontul romanesc”, organ central de coordonare a activității tuturor organizațiilor ostășești moldovenești din întreaga Rusie.

1923 – A luat ființă, la București, Societatea Națională de credit Industrial, al cărei scop era stimularea dezvoltării industriale a țării.

Advertisement

1923 – Vizita oficială în Polonia a regelui Ferdinand I, însoțit de primul ministru I.I.C. Brătianu si de ministrul de Externe, I.G. Duca.

1944 – Thomas Mann a devenit cetățean american.

1961 – A intrat în vigoare Tratatul asupra Antarcticii, elaborat si semnat în anul 1959.

1985 – Echipa națională de handbal masculin a obținut, la Frankfurt pe Main (Germania), titlul de campioană mondială universitară.

1985 – Un avion Boeing 747, aparținând companiei „Air India“, care efectua un zbor pe ruta Ottawa – New Delhi s-a prăbușit în largul coastelor Irlandei. Și-au pierdut viața 329 de persoane.

Advertisement

1990 – Parlamentul Republicii Moldova a adoptat declarația de suveranitate.

1992 – Șeful mafiot new-yorkez John Gotti este condamnat la închisoare pe viață fără dreptul de a fi eliberat condiționat.

1996 – A murit Andreas Papandreu, fost prim-ministru al Greciei.

1996 – Deputatul PNŢCD Ion Raţiu a fost reales, în unanimitate, în funcția de președinto al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi (UMRL).

2004 – Biroul Electoral Central a dat publicității rezultatele finale ale turului doi al alegerilor din România. PSD a câștigat cel mai mare număr de mandate, respectiv 799 (43,47%), fiind urmat de PNL, cu 336 de mandate (18,28%), PD – cu 309 mandate (16,81%) și PUR – cu 111 mandate.

Advertisement

2005 – Reuniunea miniștrilor afacerilor externe din Grupul celor șapte state puternic industrializate plus Rusia (G-8) (Londra)

2005 – Miniștrii de finanțe și directorii băncilor centrale din 55 de țări, care sunt membre ale Băncii Islamice de Dezvoltare (IDB) se întâlnesc în vederea sprijinirii comerțului din cadrul blocului islamic (Malaezia, Kuala Lumpur, 23-24)

2006 – Primul concert al formației Depeche Mode în România.

Advertisement