Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 14°C | Anul XI Nr. 534

La zi

Semnificația istorică a zilei de 20 aprilie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI :

1491 – Prima atestare documentară a Curții Domnești de la Bacău.

1517 – Ștefăniță Vodă își începe domnia in Moldova.

1534 – Exploratorul Jaques Cartier începe călătoria în care descoperă Canada și Labrador.

Advertisement

1535 – La Stockholm este observat fenomenul atmosferic numit soare fals sau soare fantomă. Haloul este un inel luminos, multicolor, care poate apărea pe bolta cerească în jurul Soarelui sau al Lunii în condiții atmosferice propice. Se produce din cauza reflexiei sau refracției luminii în cristale de gheață care sunt prezente la nori de mare altitudine, care creează pete luminoase pe cer, de multe ori pe un inel luminos sau halo pe fiecare parte a Soarelui.

1653 – Oliver Cromwell dizolva  “Parlamentul cel lung”. La 29 aprilie Cromwell a înființat un Consiliu de Stat din 13 membri, responsabil pentru politica externă și de administrare a țării.

1792 – Franța a declarat război Austriei, declanșând Războaiele Revoluției Franceze.

1808 – S-a născut împăratul Napoleon al III-lea al Franței.

1809 – Victoria împăratului francez Napoleon I în bătălia de la Abensberg, asupra trupelor austriece.

Advertisement

1829 – A apărut la București primul periodic din Muntenia, Curierul românesc, editat de Ion Heliade Rădulescu.

1839 – S-a născut Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen.

1841 – A apărut primul roman polițist din lume a văzut lumina tiparului: “Crimele din Rue Morgue” al scriitorului american Edgar Allan Poe.

1862 – Louis Pasteur și Claude Bernard au reușit primul test de pasteurizare.

1863 – Conferința națională a fruntașilor transilvăneni. Desfășurată la Sibiu, între 20–23 aprilie, a fost în ochii contemporanilor prologul întrunirii dietei Transilvaniei. Andrei Șaguna i-a îndemnat pe delegați să accepte Diploma din octombrie, care prevedea încetarea regimului militar din Transilvania, iar Marele Principat al Transilvaniei să redevină stat autonom în cadrul imperiului și Patenta din februarie, ca temelie a noii lor constituții. Toate cuvântările și discuțiile au dovedit aceeași loialitate față de Austria și aceeași dorință de a încorpora Diploma și Patenta în legea fundamentală a Transilvaniei.

Advertisement

1870 – În România vine la guvernare cabinetul prezidat de Emanoil (Manolache) Costache Epureanu.

1877 – Nota de protest a Imperiului Otoman adresată Puterilor Garante. Guvernul de la Constantinopol a adresat la 20 aprilie/2 mai o notă de protest către cele cinci puteri garante – Marea Britanie, Austro-Ungaria, Germania, Franța și Italia – prin care le înștiința asupra ruperii relațiilor diplomatice cu România, care-și dorea proclamarea independenței, și Înalta Poartă. A fost urmată de expulzarea brutală a girantului agenției diplomatice a României din capitala otomană, Ioan Grigore Ghica.

1884 – S-a născut principesa Beatrice de Saxa- Coburg – Gotha, sora reginei Maria a României.

1889 – S-a născut Adolf Hitler politician german și dictator (Fuhrer) al Germaniei național-socialiste (s-a sinucis în data de 30 aprilie 1945 în Berlinul asediat de trupele sovietice).

1894 – Între 20 – 22 aprilie la București, a avut loc Congresul al II-lea al Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România (P.S.D.M.R.).

Advertisement

1902 – Marie și Pierre Curie, în laboratorul lor din Paris, au izolat cu succes săruri de radiu dintr-o substanța minerală.

1912 – A murit scriitorul irlandez Bram Stocker, creatorul personajului „Dracula”.

1921 – România a semnat “Convenția și Statutul asupra regimului căilor navigabile de interes național“, precum și “Convenția și Statutul asupra libertății tranzitului“, adoptate în cadrul Conferinței de la Barcelona.

1933 – Postul public de radio romanesc efectuează de la Sofia, din Bulgaria, prima retransmisie internațională: spectacolul susținut la Sofia de Corul „Cântarea României”, sub bagheta lui Mihai Botez. În același an au mai fost efectuate transmisii directe de la Viena, Belgrad și Varșovia.

1938 – A fost dizolvat partidul “Totul pentru țară”. Totul pentru Țară  a fost partidul legionar, constituit în urma dizolvării Gărzii de Fier (1933) și format din elementele organizației dizolvate. L-a avut ca președinte pe generalul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, apoi pe inginerul Gheorghe Clime. De fapt, conducătorul era Corneliu Zelea Codreanu. La alegerile din decembrie 1937, partidul a obținut 66 de mandate.

Advertisement

1943 – Într-o scrisoare adresată mareșalului Ion Antonescu, liderii partidelor liberal și țărănist Constantin I.C.Bratianu și Iuliu Maniu, protestează împotriva angajării României într-un război direct împotriva marilor democrații occidentale.

1947 – Presa anunță punerea în circulație a bancnotelor de 1 milion de lei, eveniment ce marchează creșterea vertiginoasă a inflației.

1950 – Începe naționalizarea unei părți a fondului de locuințe de la orașe.

1950 – Echipa României se clasează pe primul loc la Campionatul mondial de dezlegări de probleme de șah.

1970 – A fost lansat în Marea Britanie primul album solo semnat Paul McCartney.

Advertisement

1972 – Misiunea Apollo 16 a aselenizat.

1992 – Un mare concert în memoria lui Freddie Mercury a avut loc pe stadionul Wembley în Londra.

1992 – A murit comediantul britanic Benny Hill.

1999 – A avut loc cel mai grav atac armat într-un ținut de învățământ din istoria Statelor Unite. Au decedat 15 persoane (inclusiv cei doi atacatori), iar încă 24 au fost rănite. Evenimentul tragic este cunoscut sub numele de: Masacrul de la liceul Columbine.

2007 – Președintele României Traian Băsescu a fost suspendat din funcție de către de Parlament.

Advertisement

2008 – A încetat din viata Monica Lovinescu (1923), ziarist si critic literar, fiica marelui critic literar roman Eugen Lovinescu și cunoscută comentatoare la Radio Europa Liberă în timpul regimului comunist din România.

2019 – În Afganistan a avut loc un atac lansat în apropiere de Ministerul Comunicațiilor din Kabul. Gruparea extremistă Statul Islamic a revendicat atacul soldat cu zece morți, relatează DPA.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Fapt Divers

Scarlet Ibis – dansul stacojiu al tropicelor

Published

on

Scarlet Ibis, cunoscut științific sub numele de Eudocimus ruber, este una dintre cele mai spectaculoase apariții din lumea aviară. Cu penajul său de un roșu intens, aproape incandescent, această pasăre tropicală pare desprinsă dintr-un vis pictural. Originară din regiunile neotropicale ale Americii de Sud – din Venezuela până în estul Braziliei – Scarlet Ibis trăiește în zone mlăștinoase, lagune costiere, estuare și mangrove, unde își construiește cuiburi în vegetația deasă, ferită de prădători.

Această specie de ibis este de talie medie, având o lungime de aproximativ 55–63 cm și o greutate de circa 1 kg. Masculii și femelele sunt aproape identici ca aspect, ceea ce face dificilă diferențierea lor vizuală. Culoarea stacojie a penajului nu este prezentă la naștere – puii sunt cenușii sau albi, iar nuanța roșie se dezvoltă treptat, odată cu maturizarea, datorită carotenoidelor din dieta lor, bazată în principal pe crustacee precum creveții.

Scarlet Ibis este o pasăre sociabilă, adesea văzută în stoluri mari, zburând în formație de V sau hrănindu-se în grupuri pe malurile nămoloase. Comportamentul său este elegant, iar mișcările – grațioase și precise. Este o specie prolifică, cu o durată de viață de până la 20 de ani în captivitate, și se adaptează cu ușurință la schimbările sezoniere, migrând între zonele umede în funcție de disponibilitatea hranei.

Pe lângă frumusețea sa vizuală, Scarlet Ibis are și o semnificație culturală profundă. Este una dintre cele două păsări naționale ale statului Trinidad și Tobago, simbolizând vitalitatea și splendoarea naturii tropicale. În Brazilia, numele său din limba Tupi–Guarani, „guará”, este folosit pentru a denumi mai multe localități de coastă.

Advertisement

Această pasăre nu este doar un miracol cromatic, ci și un exemplu de adaptare ecologică și echilibru natural. Prin prezența sa, Scarlet Ibis reamintește fragilitatea și frumusețea ecosistemelor tropicale, chemând la respect și protecție față de mediul înconjurător.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Fapt Divers

Omul de paie al Katharinei Detzel: O poveste despre rezistență și umanitate

Published

on

În anul 1910, într-un azil de boli mintale din Germania, unde pereții reci și tăcerea apăsătoare păreau să absoarbă orice urmă de speranță, o femeie pe nume Katharina Detzel a găsit o cale de a-și afirma existența. Izolată de lume, lipsită de contact uman și tratată ca o umbră fără valoare, Katharina a descoperit un refugiu în cel mai improbabil loc: în fânul aspru al saltelei sale. Din acest material umil, ea a creat cu răbdare și migală o figură de mărime naturală — un bărbat de paie care, în întunericul celulei sale, a devenit mai mult decât un simplu obiect. Pentru Katharina, această creație era o prezență, un companion tăcut și, poate, o dovadă că spiritul ei încă mai trăia, în ciuda încercărilor de a i-l zdrobi.

Personalul azilului, obișnuit să catalogheze orice abatere de la normă drept „nebunie”, a privit gestul ei ca pe un simptom al bolii. Dar actul Katharinei era mult mai mult decât o ciudățenie. Era o formă de supraviețuire psihologică, o expresie a unei nevoi fundamentale de conexiune și sens. Într-un loc conceput să dezumanizeze, unde pacienții erau reduși la numere și diagnostice, Katharina a găsit o cale de a-și reafirma demnitatea. Fiecare fir de paie modelat cu mâinile ei era un act de rezistență împotriva uitării, o declarație tăcută că ea încă exista, că încă simțea, că încă dorea să fie văzută.

Nu se cunosc multe detalii despre viața Katharinei înainte de internare. Arhivele azilelor din acea vreme rareori păstrau poveștile personale ale pacienților, mai ales ale celor considerați „pierduți”. Dar gestul ei spune o poveste universală. În singurătatea absolută, în absența oricărei forme de afecțiune sau recunoaștere, ea a creat ceva care să umple golul. Omul de paie nu era doar o figură; era un simbol al luptei ei de a rămâne întreagă, de a-și păstra identitatea într-un loc care părea să conspire împotriva propriei sale umanități.

Decenii mai târziu, fotografia Katharinei și a omului ei de paie a reapărut, scoasă la lumină din arhivele prăfuite ale istoriei. Imaginea, simplă, dar sfâșietoare, a devenit un simbol al rezistenței umane. Într-o lume care o abandonase, Katharina Detzel a găsit o cale de a vorbi, de a lăsa o urmă. Omul de paie nu era doar o creație artistică sau un act de disperare; era o mărturie despre puterea spiritului uman de a găsi sens chiar și în cele mai întunecate circumstanțe. Povestea ei ne amintește că, indiferent de cât de adâncă este izolarea sau suferința, dorința de a fi văzut, de a fi atins, de a fi amintit nu dispare niciodată.

Advertisement

Katharina Detzel nu a fost doar o pacientă uitată a unui azil. Prin omul ei de paie, ea a devenit o voce pentru toți cei care, în tăcere, luptă să-și păstreze umanitatea. Povestea ei ne îndeamnă să privim dincolo de etichete și să recunoaștem curajul ascuns în gesturile aparent neînsemnate. Într-un fel, omul de paie al Katharinei continuă să stea de veghe, amintindu-ne că, chiar și în cele mai inumane condiții, sufletul uman găsește o cale de a crea, de a iubi și de a rezista.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Tichete de masă la 50 lei: Boost economic și sprijin real pentru angajați!

Published

on

Mediul economic salută majorarea valorii tichetelor de masă la 50 de lei ca pe o soluție echilibrată, care oferă sprijin concret angajaților și consolidează stabilitatea forței de muncă. În contextul inflației și al scumpirilor, această ajustare reprezintă o măsură practică și durabilă pentru protejarea veniturilor reale.

Proiectul, prioritar pe agenda coaliției guvernamentale, este considerat un demers logic pentru impulsionarea consumului intern și menținerea echilibrului bugetar, fără presiuni suplimentare asupra finanțelor publice.

Utilizate de circa 3 milioane de salariați, tichetele de masă rămân beneficiul extrasalarial cel mai accesibil și eficient. Ele asigură o circulație fiscalizată a fondurilor, susțin comercianții locali și ajută firmele să motiveze și să rețină talentele.

Conform studiului Academiei de Studii Economice (2024), fiecare leu alocat prin carduri de masă multiplică PIB-ul cu 2,63 lei, demonstrând impactul semnificativ asupra creșterii economice și a veniturilor statului.

Advertisement

Astfel, inițiativa promovează echilibrul macroeconomic, crește puterea de cumpărare și întărește competitivitatea business-urilor. Majorarea la 50 de lei este o decizie inteligentă, care răspunde direct provocărilor angajaților și economiei României.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading