La zi
Semnificația istorică a zilei de 16 aprilie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1345 – Ștefan Uroș IV Dușan, regele Serbiei (din 8 septembrie 1331) devine țar al sârbilor și grecilor.
1520 – În Spania începe Revolta comunităților împotriva domniei regelui Carol Quintul.
1582 – Conchistadorul spaniol Hernando de Lerma, fondează orașul argentinian Salta.
1705 – Isaac Newton este înnobilat de regina Anne în timpul unei vizite regale la Trinity College, Cambridge.
1746 – Trupele guvernamentale britanice conduse de Prințul William, Duce de Cumberland distrug armata lui Charles Edward Stuart în Bătălia de la Culloden în Scoția.
1780 – Este fondată Universitatea din Munster, in Renania de Nord-Westfalia, Germania.
1818 – Senatul Statelor Unite ratifica Tratatul Rush-Bagot prin care se stabilea frontiera cu colonia engleza Canada.
1828 – A decedat pictorul spaniol Francisco Jose de Goya y Lucientes.
1844 – S-a născut romancierul francez Anatole France, laureat al premiului Nobel.
1846 – Atentat eșuat contra regelui Ludovic-Filip I, comis într-un parc al castelului Fontainebleau de Pierre Lecomte. Atentatorul a fost executat la 8 iunie.
1864 – Este adoptată Legea pentru organizarea judecătorească din România.
1869 – A apărut, la București revista „Traian„, editată de Bogdan Petriceicu Hasdeu.
1879 – S-a născut scriitorul Gala Galaction.
1889 – S-a născut genialul actor de comedie Charlie Chaplin.
1917 – Vladimir Lenin s-a întors din exil la Petrograd (în prezent Sankt Petersburg) și a preluat rolul de lider al Revoluției bolșevice.
1917 – Primul război mondial. Începe a doua bătălie de la Aisne terminată cu victoria germanilor.
1919 – A început Bătălia din Munții Apuseni din cadrul Războiului româno-ungar de la 1919.
1920 – A avut loc Congresul Partidului Poporului din România, condus de Alexandru Averescu, acceptat fuzionarea cu gruparea lui Sergiu Niță a Ligii Poporului din Basarabia, ceea ce a permis extinderea Partidului Poporului în Basarabia.
1925 – Comuniștii bulgari cu ajutorul sovietic comit un atac cu bombă asupra Catedralei Sfânta Nedelia în Sofia, Bulgaria, în care mai mult de 150 de persoane au murit, inclusiv politicieni și militari de rang înalt.
1930 – În China se declanșează războiul civil.
1935 – Moare Panait Istrati, scriitor român de limbă franceză („Kira Kiralina”,”Ciulinii Bărăganului”)
1938 – Sunt arestați și condamnați la închisoare mai mulți conducători legionari, în frunte cu căpitanul Corneliu Zelea Codreanu. Ulterior, în noaptea 29-30 noiembrie 1938, lui Codreanu, si altor 12 conducători legionari le-a fost înscenată o evadare, fiind omorâți în timpul unui transfer între închisori, la ordinul regelui Carol al II-lea.
1943 – Chimistul elvețian Albert Hofmann a descoperit efectele halucinogene ale LSD-ului.
1944 – Asupra României au loc primele bombardamente de noapte al aviației engleze din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
1945 – A început Bătălia Berlinului (16 aprilie – 2 mai 1945).
1953 – Regina Elisabeta a II-a lansează yacht-ul regal HMY Britannia.
1972 – A fost lansată la Cape Canaveral, Florida, naveta spațială „Apollo 16″, care a aselenizat la 20 aprilie 1972.
1990 – În România a avut loc o manifestație de protest împotriva refuzului puterii de a acorda viza de intrare în țară Regelui Mihai.
2007 – În Statele Unite are loc masacrul de la Virginia Tech, în campusul Universității Virginia Tech, Blackburg, Virginia, SUA. A fost cel mai sângeros incident petrecut într-o instituție de învățământ din istoria Statelor Unite, numărul de persoane decedate ajungând la 33, printre victime fiind si profesorul de inginerie și mecanică Liviu Librescu, originar din România.
2008 – A murit cercetătorul american Edward Lorenz, considerat părintele Teoriei haosului și a efectului fluturelui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Șoc în armată: Șefa Spitalului Militar, sub control judiciar pentru 8 milioane furați – Cum a semnat ilegal în locul ministrului!
Într-un dosar exploziv de corupție care zguduie Ministerul Apărării Naționale, generalul-maior Florentina Ioniță-Radu, comandantul Spitalului Militar Central „Dr. Carol Davila” din București, a fost plasată sub control judiciar cu o cauțiune de 1 milion de lei. Evenimentele s-au precipitat joi, 16 octombrie 2025, când procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au descins cu 19 percheziții, inclusiv la sediul spitalului și la domiciliul șefei unității medicale. Prejudiciul estimat depășește 8 milioane de lei, provenind din fonduri europene și bugete de stat, și implică un sistem bine pus la punct de abuzuri și favoruri ilegale.
Florentina Ioniță, în vârstă de 61 de ani și prima femeie general cu două stele din istoria sistemului militar românesc, este acuzată de uzurparea funcției, abuz în serviciu cu consecințe grave și complicitate la abuz în serviciu. Potrivit anchetei DNA, între 2020 și 2023, generalul a depășit flagrant atribuțiile legale, semnând documente care trebuiau validate de ministrul Apărării sau de șeful Statului Major al Apărării. Printre neregulile grave se numără aprobarea nelegală a unei proceduri operaționale care a permis plata unor salarii suplimentare și beneficii necuvenite pentru 18 experți – cadre militare active din spital. Aceștia au încasat peste 7,9 milioane de lei brut (dintre care 4,5 milioane net) pentru funcții fictive în cadrul unui proiect european de sănătate, fără a efectua efectiv munca declarată. Pontaje false, cumul de funcții interzis și plăți pentru “experți” care nu existau în organigrama spitalului au fost mecanismele prin care s-au deturnat banii publici.
Mai mult, Ioniță ar fi favorizat preferențial apropiați, inclusiv prin numiri în proiecte finanțate de Uniunea Europeană, unde numele ei însuși apărea în documente ca participantă, deși nu era implicată real. Procurorii susțin că aceste acte au generat un folos necuvenit de sute de mii de lei pentru ea însăși și pentru un cerc restrâns de colaboratori, în timp ce pacienții și personalul medical obișnuit duceau lipsă de resurse esențiale. Interdicția de a mai exercita funcția de manager al spitalului vine ca o lovitură dură, mai ales că ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, declarase deja în iunie 2025 că a decis să nu-i prelungească mandatul, fiind informat despre suspiciuni. În aceeași zi cu perchezițiile, ministrul a confirmat că a semnat documentele pentru trecerea generalului în rezervă, subliniind că “justiția își urmează cursul”.
Dosarul dezvăluie și conexiuni controversate: Ioniță a fost decorată de mai multe ori de fostul președinte Klaus Iohannis – inclusiv cu Ordinul Național „Steaua României” în 2017 – alături de figuri precum Cătălin Zisu, un alt general MApN anchetat pentru instigare la abuz în serviciu. Surse judiciare vorbesc chiar despre o asociere între Ioniță și Zisu pentru un proiect imobiliar dubios pe litoral, un hotel construit cu fonduri suspecte. Aceste legături ridică întrebări despre influența din culise și despre cum un simbol al excelenței medicale militare a devenit ținta unei anchete cu ramificații profunde în aparatul de stat.
Cazul șefei Spitalului Militar vine la scurt timp după alte scandaluri de corupție din sănătate și armată, amintind publicului că banii publici, inclusiv cei europeni, sunt vulnerabili la rețele de privilegiați. DNA continuă investigațiile, iar controlul judiciar impus generalului include obligații stricte: să nu părăsească țara, să nu contacteze martori și să raporteze periodic la poliție. România așteaptă acum un verdict care să demonstreze că nimeni nu este deasupra legii, nici măcar un general decorat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Meteorologii au emis o atenționare Cod galben de ceață pentru jumătatea de vest a județului Călărași, valabilă în intervalul vineri, 17 octombrie 2025, între orele 01:00 și 07:00.
Ceața va determina o vizibilitate redusă sub 200 de metri, iar izolat chiar sub 50 de metri, afectând circulația rutieră pe mai multe drumuri din zonă.
Șoferii sunt sfătuiți să reducă viteza, să folosească luminile de ceață și să mărească distanța de siguranță între vehicule. Condițiile meteo pot crea dificultăți și pentru pietoni sau bicicliști, mai ales în localitățile aflate de-a lungul DN3 și DN21.
Atenționarea este emisă de Administrația Națională de Meteorologie și are caracter temporar, însă ceața densă poate persista local și după ora 07:00, în funcție de temperaturile matinale și umiditatea din aer.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Consiliul Județean Călărași continuă lucrările de modernizare a drumului județean DJ 315, care leagă localitățile Dor Mărunt (Înfăţirea) și Plevena (Valea Rusului).
Pe șantier se lucrează intens, fiind demarată etapa de așternere a covorului asfaltic pe cel de-al doilea tronson al proiectului. Acest tronson are o lungime de 1,2 kilometri. În prezent, echipele execută lucrări de săpătură, așternere de balast și pietruire pentru stratul de fundare.
Proiectul are ca obiectiv îmbunătățirea legăturilor rutiere dintre cele două localități, pentru a facilita accesul locuitorilor și transportul de mărfuri. Potrivit reprezentanților Consiliului Județean Călărași, așternerea covorului asfaltic este planificată pentru primăvara anului 2026.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Semnificația istorică a zilei de 17 octombrie
Șoc în armată: Șefa Spitalului Militar, sub control judiciar pentru 8 milioane furați – Cum a semnat ilegal în locul ministrului!
Bărbat urmărit internațional, prins de polițiștii din Călărași
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
