Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 21°C | Anul XI Nr. 527

Breaking News

Gest fără precendent: Toți jurnaliștii au refuzat să îi ia declarații lui Eugen Nicolicea

Published

on

În comisia specială de modificare a Codului Penal, Eugen Nicolicea s-a certat cu deputatul PNL Cătălin Predoiu, deputatul PSD adresându-se cu un limbaj suburban. Liberalul a întrebat de ce a fost scoasă categoria terților din noua definiție propusă de PSD la infracțiunea de abuz în serviciu, iar social-democratul i-a răspuns că a explicat dar că acesta a fost „la budă”.

Ulterior, Nicolicea a dorit să vorbească cu jurnaliștii doar despre acest subiect, dar a fost refuzat.

Aceștia i-au spus deputatului PSD că „ei nu sunt scenă” pentru conflictul cu deputatul PNL, moment în care Nicolicea a plecat din fața microfoanelor. După câteva minute, Eugen Nicolicea a revenit în fața jurnaliștilor, dar aceștia efectiv l-au lăsat singur în fața camerelor, precizează sursa citată.

Cearta dintre Eugen Nicolicea și Cătălin Predoiu:

Advertisement

https://www.youtube.com/watch?v=KhMRUsuXn2E

Săptămâna trecută, când au fost impuse restricţii pentru presă în Parlament, Eugen Nicolicea le-a spus jurnaliștilor că motivul este că „staţi tolăniţi aici ca la autogară”, adică în holul principal al Camerei Deputaților. Ziariștii l-au întrebat de ce liftul este dedicat doar pentru parlamentari și de ce au apărut un țarc pentru cameramani și benzi de delimitare pe holurile Parlamentului. „Altă dată, pe viitor aveți grijă de comportament”, le-a mai spus Nicolicea jurnaliștilor.

Deputatul PSD Eugen Nicolicea s-a făcut remarcat în mandatele sale pentru jignirile și cuvintele vulgare folosite la adresa jurnaliștilor sau a rivalilor politici.


Jurnaliștii au plecat când Eugen Nicolicea a vrut să facă declarații

https://www.youtube.com/watch?v=xcn1FbadV9A

Deputatul Eugen Nicolicea este cunoscut pentru ieşirile sale din Parlament. De-a lungul timpului a jignit numeroşi parlamentari Opoziţiei, fie că era vorba de USR (Ion Stelian, Eduard Dircă) sau PNL (Răzvan Prişcă, Cătălin Predoiu, Gabriel Andronache, Alina Gorghiu). Printre ţintele sale au fost şi jurnaliştii.    În luna decembrie, Nicolicea l-a ameninţat pe un jurnalist al „Adevărul“, după ce acesta a insistat cu o întrebare despre parcursul profesional al PSD-istului.  „Nu discut şi nu vorbesc cu voi (Adevărul –n.r). Mă grăbesc“, a răspuns Eugen Nicolicea, întrebat despre datele inexacte din CV-ul său, după şedinţa „Comisiei Iordache“ unde se discută legile Justiţiei.

Advertisement

După ce reporterul „Adevărul“ a insistat, deputatul PSD a reacţionat nervos: „Mă, băiatule, tu chiar nu înţelegi? Vrei să avem altfel de discuţii?“. Apoi a plecat însoţit de Steluţa Cătăniciu, colega sa de la comisia pentru legile Justiţiei.    La o zi distanţă, în vizorul lui Nicolicea a intrat un reporter al Digi24, căruia Nicolicea a spus că îi ridică acreditarea dacă mai insistă cu întrebările despre anul când a absolvit Facultatea de Drept.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Breaking News

Israelul zguduie Doha: Atac aerian asupra liderilor Hamas declanșează condamnări vehemente din partea Qatarului

Published

on

Forțele Aeriene Israeliene (IDF) au efectuat un atac aerian de amploare în Doha, capitala Qatarului, vizând membri de rang înalt ai conducerii Hamas, conform unei declarații oficiale a armatei israeliene. Atacul, care a provocat explozii puternice în oraș, a fost descris ca o operațiune precisă menită să elimine lideri ai organizației teroriste, considerați responsabili de atacurile din 7 octombrie și de declanșarea războiului împotriva Israelului. IDF a subliniat că a utilizat muniții de precizie pentru a minimiza pierderile civile, însă impactul asupra capitalei qatareze a fost semnificativ, generând panică și indignare.

Autoritatea israeliană de radiodifuziune, citând un oficial de rang înalt, a raportat că ținta principală a fost biroul politic al Hamas, care își are sediul în Doha. Deși declarația IDF nu menționează explicit Qatarul, aceasta vine la scurt timp după ce explozii de amploare au fost raportate în capitala țării din Golf, unde mai mulți lideri Hamas își au reședința. Atacul survine în contextul în care șeful armatei israeliene, Eyal Zamir, a amenințat recent că va viza liderii Hamas din străinătate, iar ministrul de externe, Gideon Saar, a confirmat acceptarea unei propuneri de încetare a focului în Gaza, prezentată de SUA.

Reacția Qatarului nu a întârziat. Majed Al Ansari, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Qatarului, a emis un comunicat în care condamnă atacul în cei mai duri termeni, calificându-l drept o „încălcare flagrantă” a legilor internaționale și o amenințare gravă la adresa securității cetățenilor și rezidenților din Qatar. Comunicatul subliniază că atacul a vizat clădiri rezidențiale unde locuiau membri ai biroului politic al Hamas, ceea ce a amplificat furia autorităților qatareze. „Statul Qatar nu va tolera astfel de acte de agresiune care pun în pericol suveranitatea și stabilitatea regională”, a adăugat Al Ansari, precizând că o anchetă amănunțită este în desfășurare, iar detalii suplimentare vor fi comunicate în curând.

Pe fondul acestui atac, în Gaza, ordinul de evacuare emis de armata israeliană a generat panică în rândul populației, amplificând tensiunile într-o regiune deja afectată de conflict. Escaladarea violențelor și implicațiile internaționale ale atacului din Doha ridică întrebări privind viitorul negocierilor de pace și stabilitatea în Orientul Mijlociu.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Breaking News

Invazie de ploșnițe la Poliția Capitalei: Polițiști ajunși la urgență și spații de lucru Infestate

Published

on

Un scandal de proporții a izbucnit în sediile Poliției Capitalei, unde o infestare masivă cu ploșnițe a transformat locurile de muncă ale polițiștilor și centrele de reținere într-un mediu insalubru, punând în pericol sănătatea angajaților și a persoanelor custodiate. Sindicatul Europol a tras un semnal de alarmă, dezvăluind că zeci de polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București (DGPMB) au fost mușcați de ploșnițe, iar peste zece agenți au ajuns la Urgență cu mușcături pe tot corpul. Problema persistă de luni de zile, fără ca autoritățile să fi implementat măsuri eficiente de combatere a infestării.

Condiții de lucru inacceptabile

Spațiile centrelor de reținere și arestare preventivă, dar și birourile polițiștilor, în special din secțiile 5 și 15, sunt grav afectate de ploșnițe. „Imaginile nu mai lasă loc de scuze: ploșnițele au infestat spațiile de lucru și de detenție, acolo unde polițiștii își fac datoria 12 ore pe zi,” au declarat reprezentanții Sindicatului Europol pe rețelele de socializare. Polițiștii se confruntă nu doar cu disconfort fizic, ci și cu o afectare gravă a demnității profesionale. Unii agenți au recurs la măsuri extreme, precum aruncarea mobilei și covoarelor din propriile locuințe sau schimbarea chiriei, de teama infestării locuințelor personale. Peste 40% dintre polițiștii din aceste structuri iau în considerare să părăsească locurile de muncă din cauza acestui „coșmar”.

Acuzații de indiferență și incompetență

Sindicatul Europol a acuzat conducerea Poliției Capitalei și Ministerul Afacerilor Interne de indiferență și lipsă de responsabilitate. În ciuda sesizărilor repetate, nu s-au luat măsuri eficiente pentru a rezolva problema. „Aceasta nu mai este doar o problemă de igienă, ci o problemă de demnitate a muncii și de sănătate a lucrătorilor,” au subliniat sindicaliștii. Aceștia au sesizat Direcția de Sănătate Publică (DSP) și Avocatul Poporului, cerând închiderea temporară a spațiilor afectate până la remedierea situației.

Reacția Poliției Capitalei

În replică, Poliția Capitalei a transmis că există un acord-cadru valabil până în 2026 pentru servicii de dezinfecție, dezinsecție și deratizare, cu intervenții trimestriale și suplimentare la nevoie. Cea mai recentă intervenție non-invazivă a avut loc în august 2025, iar o acțiune complexă cu substanțe toxice a fost realizată în mai 2025 la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă nr. 2. Totuși, oficialii susțin că ploșnițele pot fi reintroduse din exterior prin obiectele personale ale persoanelor arestate, ceea ce complică eradicarea completă a problemei. „Poliția Capitalei intervine de fiecare dată când sunt semnalate astfel de cazuri, cu tratamente repetate și măsuri de igienizare suplimentare,” a declarat Crina Eșanu, purtător de cuvânt al DGPMB.

Advertisement

Impactul asupra polițiștilor și a familiilor lor

Infestarea a avut consecințe grave asupra vieții polițiștilor. Unii au raportat că au dus ploșnițele acasă, fiind nevoiți să ia măsuri drastice pentru a preveni infestarea locuințelor. „Mulți se dezbracă de hainele cu care vin de acasă și le lasă pe unitățile de aer condiționat, pentru a nu-și infesta familiile,” au povestit sindicaliștii. Situația a generat un val de frustrare, peste 40% dintre angajați exprimându-și dorința de a părăsi structurile afectate.

Cereri pentru soluții urgente

Sindicatul Europol cere măsuri imediate pentru remedierea situației, inclusiv intensificarea acțiunilor de dezinsecție și igienizarea completă a spațiilor. Sesizarea DSP și a Avocatului Poporului reprezintă un pas către responsabilizarea autorităților, însă polițiștii așteaptă acțiuni concrete pentru a putea lucra într-un mediu sigur și salubru.

Acest scandal ridică întrebări serioase despre gestionarea infrastructurii și a condițiilor de lucru în instituțiile publice din România. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor acționa rapid pentru a pune capăt acestui coșmar al ploșnițelor, care afectează atât polițiștii, cât și demnitatea unei instituții esențiale pentru siguranța publică.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Breaking News

Explozie urmată de incendiu la o fabrică de mobilă din Sebeș – orașul acoperit de fum și panică

Published

on

Sebeșul s-a trezit în dimineața zilei de 1 septembrie cu sirenele pompierilor și un nor dens de fum care se ridica din zona industrială a orașului. O explozie urmată de un incendiu a izbucnit la o fabrică de mobilă, provocând panică în rândul angajaților și al locuitorilor din apropiere.

Potrivit primelor informații, deflagrația s-a produs într-un buncăr de praf industrial, iar flăcările s-au extins rapid în hala de producție. Pompierii din Sebeș, sprijiniți de echipaje din Alba și Deva, au intervenit cu autospeciale și echipamente de protecție pentru a limita propagarea incendiului.

Din nefericire, au fost raportate 4 victime, 3 cu arsuri grave și una cu traumatisme. Și pagubele materiale sunt considerabile. Activitatea fabricii a fost suspendată, iar autoritățile au demarat o anchetă pentru a stabili cauzele exacte ale exploziei. Se ia în calcul o defecțiune tehnică la sistemul de filtrare a prafului, dar nu este exclusă nici varianta unei erori umane.

Locuitorii din zonă au fost sfătuiți să evite perimetrul afectat și să rămână în locuințe până la stingerea completă a incendiului. Primăria Sebeș a transmis că va sprijini ancheta și va verifica respectarea normelor de siguranță industrială în toate unitățile din oraș.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading