După un prim tur în care peste 2 milioane de români au votat orice altceva, partidele de guvernământ au decis că nu-i nicio problemă. Au ieșit la rampă cu aceeași rețetă eșuată, aceiași oameni, același discurs prăfuit.
Turul I al alegerilor prezidențiale a fost o palmă. Una directă, fără menajamente, pentru partidele care s-au obișnuit să creadă că voturile vin de la sine. Peste două milioane de români au spus „nu” sistemului. Nu PSD, nu PNL, nu reciclarii de nume, nu campaniilor făcute cu tabelul în mână.
Și ce au înțeles PSD și PNL din acest semnal? Nimic. Absolut nimic. În loc să caute un lider credibil, să aducă o voce nouă, au scos de la naftalină un nume vechi: Crin Antonescu. Un politician care a lipsit din viața publică aproape un deceniu și care acum, brusc, își redescoperă gustul pentru campanie, însoțit de echipe locale care nu mai conving nici măcar propriii lor primari.
La vizita din județul Călărași, atmosfera a fost grăitoare. În fața camerelor, zâmbete, aplauze, lozinci. Pe la colțuri, însă, primarii recunoșteau între ei că Antonescu „nu prinde la oameni”, că e „deconectat” și că e foarte posibil ca în județ să nu obțină mare lucru. Nu pentru că lumea nu l-ar cunoaște, ci pentru că oamenii nu mai vor „nume”, vor soluții. Nu mai vor candidați împinși din birouri, ci oameni care vin cu altă energie, altă viziune și altă sinceritate.
Antonescu s-a urcat cu ezitare în autobuzul amfibiu FrogBus – o investiție europeană interesantă. A recunoscut că n-a mai văzut așa ceva, dar și-a pierdut imediat entuziasmul. A lăsat de înțeles că nu s-ar plimba cu așa ceva…
Când a fost întrebat de jurnaliști ce știe despre activitatea lui Răducu Filipescu – fost coleg de partid, fost președinte al CJ Călărași timp de trei mandate și fost senator – Crin Antonescu a ezitat un răspuns. Nu a avut o opinie, nu a avut un răspuns. Poate a uitat. Sau poate nu l-a interesat niciodată.
Iar pe fundalul acestor bâlbe, vin mesaje disperate din vârful partidului. La Călărași, Sorin Grindeanu le-a spus direct pesediștilor să nu voteze Victor Ponta: „Îl faceți președinte pe Nicușor Dan.” Un mesaj panicat, rostit clar: „Nu irosiți voturile.”
Asta a ajuns Coaliția România Înainte: o alianță care își sperie propriii membri pentru a-i ține aproape. Nu convinge, nu inspiră, nu propune. Amenință cu ce se va întâmpla dacă nu votați cu „cine trebuie”.
Într-o Românie în care cetățenii s-au săturat de discursuri goale și de figuri reîncălzite, aceste strategii de forță arată exact lipsa de înțelegere a vremurilor. Nu e vorba doar de un candidat slab. E vorba de un sistem care nu mai are nicio idee nouă, nicio resursă sinceră, și care trage de timp în speranța că votul de frică va mai funcționa o tură.
Dar ce nu înțeleg liderii acestor partide e că, de data asta, frica nu mai ține loc de viziune. Iar românii, mai obosiți și mai lucizi ca niciodată, s-ar putea să le arate ușa. Nu doar în turul doi. Ci definitiv.
