Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 12°C | Anul XI Nr. 531

La zi

Digitalizarea în slujba cetățeanului – Radierea online a autoturismelor.

Published

on

Veste bună pentru șoferii români! În curând, deplasările obositoare la ghișee pentru radierea mașinilor ar putea deveni doar o amintire. Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), pregătește lansarea unei platforme online care să permită efectuarea tuturor procedurilor legate de înmatricularea și radierea vehiculelor direct din confortul propriei locuințe. Deși data exactă a lansării serviciului nu a fost încă oficial confirmată pentru 1 martie 2025, implementarea este avansată, iar anul acesta ar putea marca o schimbare majoră în relația cetățenilor cu autoritățile. Iată tot ce trebuie să știi despre această inițiativă digitală mult-așteptată!

Conform Ordonanței de Urgență nr. 38/2023, aprobată prin Legea nr. 56/2024, DGPCI dezvoltă o platformă informatică integrată care să permită gestionarea online a procedurilor legate de vehicule, inclusiv radierea. Această inițiativă face parte dintr-un proiect mai larg de interconectare a bazelor de date guvernamentale (ex. cu autoritățile fiscale și poliția) pentru a simplifica verificările și a elimina documentele fizice suplimentare.

Începând cu 1 martie 2025, procedura de radiere auto online în România nu este încă clar reglementată sau confirmată oficial ca fiind disponibilă la acea dată exactă, conform informațiilor publice existente până la 24 martie 2025.

În baza Ordonanței de Urgență nr. 38/2023, aprobată prin Legea nr. 56/2024, Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), lucrează la dezvoltarea unei platforme informatice care să permită gestionarea online a operațiunilor legate de înmatricularea și radierea vehiculelor. Această platformă ar urma să faciliteze, printre altele, radierea din circulație a unui vehicul, fără a mai fi necesară deplasarea fizică la ghișee. Data exactă de lansare a acestei funcționalități nu a fost specificată oficial ca fiind 1 martie 2025, dar procesul de implementare este în desfășurare, iar autoritățile au indicat că astfel de servicii ar putea fi disponibile în cursul anului 2025, în funcție de progresul tehnic și administrativ.

Advertisement

Odată operațională, platforma ar permite utilizatorilor să încarce electronic documentele necesare și să solicite radierea vehiculului. Documentele tipice pentru radiere (care probabil vor fi cerute și online) includ:

  • Cererea de radiere (disponibilă pe site-ul DRPCIV sau generată prin platformă).
  • Cartea de identitate a vehiculului (CIV).
  • Certificatul de înmatriculare.
  • Plăcuțele de înmatriculare (dovada predării lor sau o declarație aferentă).
  • Certificatul de atestare fiscală de la Direcția de Taxe și Impozite Locale (pentru a dovedi că nu există datorii).
  • Alte acte specifice situației (ex. Certificat de distrugere pentru casare, contract de vânzare pentru export etc.).

Până la 24 martie 2025, nu există o confirmare oficială că platforma va fi complet funcțională pentru radieri auto online exact de la 1 martie 2025. Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări a început dezvoltarea sistemului încă din 2023, iar testele și integrarea cu alte instituții (cum ar fi autoritățile fiscale) sunt în curs. Este posibil ca radierea online să devină disponibilă treptat, iar 1 martie 2025 ar putea fi un obiectiv realist, dar neconfirmat încă, dar este un pas important.

Pentru a verifica dacă radierea auto online este activă, sugerăm să consultați site-ul oficial al DRPCIV (dgpci.mai.gov.ro)

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Iarna 2025/2026: Europa se pregătește pentru un sezon rece și ninsori abundente

Published

on

O iarnă cu accente clasice în Europa

Prognozele meteorologice bazate pe comparații cu ani similari din trecut indică o posibilă revenire a iernilor tradiționale, cu temperaturi sub medie și episoade mai dese de zăpadă, conform Severe Weather Europe. Factori precum La Niña, o fază negativă a Oscilației Cvasi-Bienale (QBO), un vortex polar slăbit și extinderea timpurie a zăpezii în Siberia sugerează un sezon rece, diferit de iernile blânde din ultimii ani.

Deși previziunile sezoniere nu pot detalia intensitatea sau durata episoadelor reci, scenariul general indică o iarnă variabilă, cu alternanțe între perioade blânde și valuri de aer polar, oferind pasionaților de zăpadă motive de optimism.

De ce am putea avea o iarnă mai rece?

O combinație rară de factori oceanici și atmosferici conturează o iarnă 2025/2026 cu un caracter mai rece. Aceștia includ:

  1. La Niña: Faza rece a fenomenului ENSO, caracterizată prin scăderea temperaturii apelor din Pacificul ecuatorial, influențează circulația atmosferică globală. Conform NOAA, o La Niña slabă s-a format deja și va persista în iarnă, favorizând curenți de aer rece către latitudinile medii din Europa și America de Nord.

  2. Oscilația Cvasi-Bienală (QBO): În prezent în fază estică (negativă), QBO contribuie la destabilizarea vortexului polar, permițând „scurgeri” de aer arctic spre sud. Aceasta crește șansele unor episoade de frig intens.

  3. Vortexul polar slab: Vortexul polar, o masă de aer rece ce înconjoară Polul Nord, prezintă semne de instabilitate. În iernile trecute, precum 1983/1984 sau 2009/2010, un vortex polar slăbit a adus valuri de frig în Europa și America de Nord.

  4. Zăpada siberiană: Extinderea stratului de zăpadă în Siberia în luna octombrie poate amplifica presiunea atmosferică, perturbând vortexul polar și facilitând pătrunderea aerului rece în Europa.

Cum va arăta iarna în Europa?

Iarna 2025/2026 se anunță variabilă, cu episoade reci mai frecvente, în special în nordul, centrul și estul continentului.

Advertisement

Nordul și centrul Europei

Țări precum Norvegia, Suedia, Germania, Polonia și Marea Britanie ar putea înregistra temperaturi apropiate sau sub media multianuală, cu ninsori abundente, mai ales în zonele montane (Alpi, Carpați, Tatra). A doua jumătate a iernii ar putea aduce straturi consistente de zăpadă.

Sudul Europei

În Italia, Spania, Grecia și Balcani, iarna va alterna între perioade blânde, umede, influențate de curenți mediteraneeni, și episoade reci, cu posibile inversiuni termice și nopți geroase în zonele joase.

Semnalul general

Modelele climatice indică un anticiclon nordic peste Scandinavia și Groenlanda, care ar putea devia curenții atlantici, aducând aer rece din est sau nord-est. Dacă vortexul polar se destabilizează în ianuarie sau februarie, Europa ar putea experimenta episoade de frig extrem, similare iernilor din 2010 sau 2018.

Impactul vremii severe: măsuri în școli

În contextul vremii extreme, autoritățile din România iau în considerare măsuri pentru a gestiona situațiile dificile. Prefectul Capitalei analizează implementarea unui sistem hibrid pentru școli în zilele cu cod roșu de ploi, în timp ce în județul Giurgiu școlile se vor închide în astfel de condiții.

Iarna 2025/2026 promite să fie una dinamică, cu un potențial crescut de episoade reci și ninsori, mai ales în nordul și centrul Europei. Combinația dintre La Niña, QBO negativ, un vortex polar instabil și zăpada siberiană timpurie creează premisele pentru un sezon care ar putea reaminti de iernile clasice. Rămâne de văzut cât de intense vor fi aceste fenomene, dar semnalele actuale sugerează un sezon mai activ decât în anii precedenți.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Drone “vânătoare de poluatori”: Cum va revoluționa Diana Buzoianu lupta împotriva mafiei deșeurilor

Published

on

Într-un pas decisiv pentru protecția mediului înconjurător, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a anunțat recent adoptarea unei Hotărâri de Guvern care modernizează radical Garda Națională de Mediu (GNM). Această reformă, inițiată în august 2025 și susținută de obligațiile României în procesul de aderare la OCDE, vizează nu doar restructurarea instituțională, ci și dotarea comisarilor cu tehnologie de vârf pentru controale mai eficiente și transparente. Printre noutățile majore se numără introducerea a 16 drone echipate cu senzori avansați, achiziționate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vor transforma modul în care se detectează și sancționează poluările ilegale.

Dronele, evaluate fiecare la aproximativ 70.000 de euro, reprezintă o investiție strategică de peste 11 milioane de euro în echipamente moderne, care includeau anterior și alte 46 de unități similare obținute prin Programul Operațional Infrastructura Mare. Acestea nu sunt simple aparate de zbor: vor fi echipate cu senzori optici de înaltă rezoluție pentru captură foto-video, senzori termici pentru detectarea arderilor ilegale de deșeuri (cum ar fi cele din depozite neautorizate, care generează nori toxici), senzori de detectare a gazelor poluante pentru monitorizarea emisiilor industriale și senzori GPS integrați pentru localizarea precisă a surselor de poluare, chiar și în zone greu accesibile, precum râuri poluate sau păduri îndepărtate. Imaginile și datele colectate vor servi drept probe legale în instanță, permițând comisarilor să intervină rapid, fără deplasări suplimentare riscante, la distanțe de până la 3 kilometri. Această capacitate va reduce semnificativ escrocheriile din “mafia gunoaielor”, așa cum a denumit-o Buzoianu, unde arderea ilegală a deșeurilor a devenit o afacere profitabilă, punând în pericol sănătatea publică.

Reforma nu se limitează la tehnologie: pentru a spori prezența pe teren, GNM va angaja 150 de noi comisari, reducând simultan posturile de conducere de la 72 la 64 și numărul subsecretarilor de stat de la 3 la 2. Comisarii vor fi dotați și cu 709 bodycam-uri purtate pe corp, 271 de camere video de bord pentru autovehicule, 8 sisteme de scanare a camioanelor (inclusiv cu raze X mobile pentru verificarea transporturilor de deșeuri), 16 vehicule speciale de intervenție și 43 de autovehicule suplimentare. Toate aceste echipamente, achiziționate prin fonduri europene, vor intra în dotare imediat după adoptarea cadrului legal, cu un calendar operațional clar: până la sfârșitul anului 2025, Garda de Mediu va efectua cel puțin 400 de controale folosind această tehnologie modernă. “Criminalii care otrăvesc aerul, apa și solul nostru nu mai au scăpare. Această reformă schimbă fundamental modul în care protejăm mediul, crescând rata de reciclare și eliminând depozitele ilegale”, a subliniat Diana Buzoianu, subliniind că România nu mai tolerează inechitățile care afectează generațiile viitoare.

Prin această inițiativă, GNM devine un pilon al tranziției verzi, aliniindu-se la standardele europene și internaționale. Beneficiile vor fi imediate: controale mai rapide, probe incontestabile și sancțiuni ferme împotriva poluatorilor, contribuind la o Românie mai curată și mai sustenabilă.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Ana Birchall – Controverse și clarificări în viața publică – suspectată că a colaborat cu CIA

Published

on

În toamna anului 2008, în plină campanie electorală pentru Parlamentul României, Ana Birchall, pe atunci șefa Departamentului pentru Educație al PSD și o tânără speranță a partidului, se trezește brusc în centrul unui uragan mediatic. Un videoclip obscen de doar 34 de secunde, postat pe internet de jurnalistul Iosif Buble de la Antena 1, o arăta pe o femeie asemănătoare ei în ipostaze intime cu un bărbat necunoscut. Imaginile, difuzate cu mare tam-tam pe bloguri și în presă, au declanșat un val de speculații și atacuri murdare, insinuând legături chiar și cu figuri proeminente ale politicii, precum Mircea Geoană. Birchall, mamă și soție, a retras imediat candidatura în circumscripția Vaslui pentru a proteja partidul de aceste “mizerii”, după cum le-a numit ea. A negat vehement orice implicare, invocând o expertiză criminalistică realizată de un specialist cu peste 33 de ani de experiență, care a demonstrat clar că femeia din film nu era ea – diferențe fizice evidente, de la cicatrici la trăsături faciale. Procesul intentat lui Buble a fost câștigat în 2012: jurnalistul a retras materialul, a plătit despăgubiri și a fost obligat să recunoască defăimarea. Mai multe publicații de scandal au cerut scuze public, dar tăcerea lui Geoană – care știa adevărul – a rămas o rană deschisă, Birchall cerându-i ani mai târziu scuze publice pentru umilirea suferită de ea și de familie.

Fast-forward la 2024-2025, iar istoria se repetă, dar la un nivel geopolitic exploziv. Ana Birchall, acum fost ministru al Justiției, vicepremier și consilier prezidențial sub Ilie Bolojan (numită în aprilie 2025 pentru relații externe și parteneriate strategice), devine ținta unor acuzații care o plasează direct în umbra CIA. Pe 11 septembrie 2025, Roniel Aledo, un fost contractor CIA și consultant al administrației Obama, depune un document la Departamentul de Justiție al SUA. În el, Aledo susține că Birchall l-a contactat în martie 2025, oferindu-se să devină “sursă/agent CIA” în schimbul unei poziții ministeriale în România. Detaliile sunt suculente: întâlniri cu reprezentanți CIA, apeluri la ofițeri DIA, promovări ca “potențială sursă a Guvernului SUA”. Niciun acord formal, nicio plată, dar suficient cât să declanșeze un cutremur în presa românească. Titluri ca “Birchall voia să spioneze pentru americani” inundă site-urile, iar PSD-ul, prin interimarul Sorin Grindeanu, comentează sec că “nu e prima, nu e ultima care arată disponibilitate pentru astfel de… lucruri”.

Reacția Birchall? Un contraatac ferm și legal. Pe Facebook, ea califică totul drept “o minciună construită pe un formular depus de o persoană privată”, subliniind că nu a cerut, negociat sau autorizat nicio recrutare. “Chiar documentul contrazice povestea: nu există acord, nicio plată, niciun beneficiu”, scrie ea, sesizând autoritățile americane pentru “rectificare” și demarând procese în România împotriva difuzatorilor de “calomnii”. Reafirmă loialitatea față de parteneriatul strategic România-SUA, acuzând atacurile de a fi motivate politic – mai ales că e candidată independentă la prezidențiale. Printre replici, iese la iveală și episodul cu Geoană: un alt clip din 2008, unde el primește bani (zvonuri de 5.000 de euro “șpagă” pentru campanie), pe care Geoană îl atribuie acum ei, deși donația oficială a fost de 90.000 de lei (circa 24.000 euro), înregistrată legal. Birchall ripostează: “Minte cum respiră”, cerând scuze pentru anii de tăcere care au lăsat-o “umilită ca femeie în viața publică”.

Aceste scandaluri, țesute din video-uri false, documente dubioase și ambiții politice, ilustrează vulnerabilitatea femeilor în politica românească: de la atacuri la adresa intimității la etichetări de trădare. Birchall, absolventă Yale cu doctorat în drept comparat, a urcat treptele puterii – de la reprezentant pentru parteneriatul cu SUA în guvernele Ponta și Grindeanu, la interimar la Justiție post-proteste anti-corupție, apoi vicepremier în 2019. Expulzată din PSD în noiembrie 2019, ea a ales calea independentă, dar umbrele trecutului o urmăresc. Oare sunt doar “mizerii” electorale, sau ascund ceva mai adânc? Timpul și tribunalele vor decide, dar un lucru e clar: Ana Birchall nu tace.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading