La zi
Semnificația istorică a zilei de 30 martie
1392 – Prima atestare documentară a orașului Roman, în timpul lui Roman I Mușat al Moldovei. Numele orașului a fost preluat de la domnul Moldovei Roman I Mușat, considerat întemeietorul orașului.
1432 – S-a născut Mahomed al II-lea, sultan otoman (d. 1481), cuceritorul Constantinopolului in 1453.
1633 – S-a născut cronicarul moldovean Miron Costin, cea mai însemnată personalitate a literaturii române din Moldova secolului al XVII-lea.
1746 – S-a născut genialul pictor spaniol Francisco de Goya.
1791 – Ca urmare a unei propuneri din partea mai multor academicieni, Adunarea Națională Franceză a decis că un metru ar echivala cu 1/10.000.000 din distanța dintre Polul Nord și Ecuator.
1821 – A avut loc întâlnirea dintre Tudor Vladimirescu și Alexandru Ipsilanti pentru divizarea autorității în județele Munteniei.
1830 – S-au încheiat lucrările de redactare a Regulamentelor Organice, considerate primele acte constituționale pentru Moldova și Valahia.
1833 – Se constituie la Iași, Moldova, din inițiativa medicilor Iacob Stanislau Cihac și Mihai Zotta Societatea de medici și naturaliști.
1842 – Anestezia a fost utilizată pentru prima dată, într-o intervenție a chirurgului american dr. Crawford Long.
1853 – S-a născut marele pictor olandez Vincent van Gogh.
1856 – A fost încheiat Tratatul de pace de la Paris, care a pus capăt războiului din Crimeea (1853-1856), tratat care prevedea și retrocedarea către Principatul Moldovei de către Rusia, a sudului Basarabiei.
1858 – Americanul Hyman Lipman din Philadephia, a înregistrat patentul creionului cu gumă de șters, la 88 de ani după ce inginerul englez Edward Nairne îl realizase pentru prima dată.
1866 – Locotenența domnească, instituita după abdicarea Principelui Cuza, publică Proclamația către popor, prin care recomandă alegerea prin plebiscit a principelui Carol de Hohenzollern ca domnitor al Românilor, cu drept de moștenire, sub numele de Carol I. Guvernul Ghica dă publicității un manifest, la 2 aprilie 1866, cu același mesaj.
1867 – SUA a cumpărat Alaska și insulele Aleutine de la Imperiul Rus cu 7,2 milioane de dolari.
1879 – A fost promulgată legea privind înființarea Academiei Române, continuatoarea Societății Academice Române. Societatea Academică Română este declarată Institut național, cu denumirea de Academia Română, având următoarele secții:
– Secțiunea literară (literatură, artă, filologie și filosofie)
– Secțiunea istorică (istorie, geografie și științe sociale).
– Secțiunea științifică (științele teoretice și aplicate).
1889 – A fost înființată prima agenție de presă românească, Agenția Telegrafică a României (astăzi, Agenția Națională de Presă ROMPRES).
1899 – Poetul român George Bacovia debutează în revista “Literatorul” din București cu poezia “Și toate“, sub semnătura V. George.
1912 – Sultanul Abdelhafid al Marocului a semnat tratatul de la Fez, prin care această țară a devenit protectorat francez.
1912 – A murit scriitorul german Karl May.
1926 – În România, se formează un nou guvern prezidat de mareșalul Alexandru Averescu.
1929 – Este dată în funcțiune linia telefonică directă București – Budapesta.
1938 – În România, se formează al doilea guvern prezidat de patriarhul Miron Cristea. Generalul Gheorghe Argeşanu înlocuiește la Ministerul de Război pe generalul Ion Antonescu, retras din guvern întrucât nu era de acord cu măsuri dure împotriva legionarilor.
1945 – Spre sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial, forțele sovietice invadează Austria.
1945 – A fost promulgată la presiunea comuniștilor romani si a ocupanților sovietici, Legea nr.271, pentru purificarea administrației publice, învățământului, presei, instituțiilor de presă. Această lege a fost folosită pentru a elimina din viața publică numeroși intelectuali de valoare.
1946 – S-a înființat Opera de Stat din Timișoara.
1946 – Au fost restabilite relațiile diplomatice cu Iugoslavia; primul ambasador postbelic al României în această țară a fost omul de cultură Tudor Vianu.
1960 – În România intră în funcțiune prima stație meteorologică automată.
1979 – Manea Mănescu a fost înlocuit în fruntea guvernului de Ilie Verdeţ.
1981 – Președintele Ronald Reagan a fost împușcat în piept, în Washington, D.C., de către un vagabond cu probleme psihice, numit John Hinckley Jr.
1983 – Președintele american Ronald Reagan face cunoscută propunerea adresată sovieticilor, potrivit căreia SUA și-ar limita instalarea de rachete de croazieră Pershing, dacă URSS ar face o mișcare asemănătoare cu rachetele sale de croaziera.
1987 – Tabloul “Floarea-soarelui ” al lui Vincent Van Gogh s-a vândut cu 39,85 milioane de lire sterline.
1989 – A decedat Nicolae Steinhardt, eseist și prozator român creștin de origine evreiască.
1993 – A decedat Edgar Papu, specialist în literatură comparată, renumit filosof al culturii roman.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Spitalul Municipal Oltenița, instituție aflată în subordinea Primăriei Oltenița, a transmis astăzi un mesaj încărcat de durere, după ce comunitatea medicală a pierdut una dintre cele mai respectate și iubite figuri: dr. Mariana Rusu, medic pediatru și de familie, un profesionist care a tratat și a îngrijit generații întregi de copii.
Potrivit mesajului oficial, doamna doctor a fost mereu un sprijin pentru micii pacienți și familiile lor – calmă, blândă, cu o vorbă caldă și cu o inimă deschisă. Pentru activitatea dedicată comunității, aceasta a fost distinsă cu titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Oltenița, recunoaștere acordată pentru o viață pusă în slujba oamenilor.
„Plecarea sa lasă un gol imens, dar și o amintire luminoasă – aceea a unui medic care a pus mereu omul înaintea oricărui diagnostic”, transmite instituția.
Conducerea Spitalului Municipal Oltenița și Primăria Oltenița își exprimă solidaritatea față de familia îndurerată și față de toți cei care au cunoscut-o și au apreciat-o pe doamna doctor.
„Vă mulțumim pentru tot binele lăsat în urmă”, se mai arată în mesaj.
Dumnezeu să o odihnească în pace!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
SCANDAL URIAȘ ÎN TURCIA: 29 de fotbaliști arestați pentru pariuri ilegale – inclusiv jucători de la Galatasaray și Fenerbahçe!
Un adevărat cutremur zguduie fotbalul turc: procuratura din Istanbul a ordonat vineri arestarea a 46 de persoane, dintre care 29 sunt fotbaliști activi, într-una dintre cele mai ample anchete privind pariurile ilegale din istoria recentă a țării.
27 dintre jucători sunt acuzați că au pariat chiar pe meciurile propriilor echipe. Printre numele deja făcute publice se numără Metehan Baltacı (Galatasaray) și Mert Hakan Yandaş (Fenerbahçe), acesta din urmă fiind suspectat că a plasat pariuri prin intermediul unei terțe persoane.
Pe lângă fotbaliști, au fost arestați și președinții a două cluburi din liga a treia, acuzați că au încercat să influențeze rezultatul unui meci direct între echipele lor în sezonul 2023-2024.
Scandalul nu este deloc izolat: la începutul lunii noiembrie au fost deja reținuți 6 arbitri și președintele clubului Eyüpspor (liga 1), iar Federația Turcă de Fotbal a suspendat preventiv aproape 150 de arbitri și peste 1.000 de jucători din toate eșaloanele pentru activități de pariuri.
Cu doar câteva luni înaintea barajului pentru Cupa Mondială contra României, întreg fotbalul turc este în haos, iar imaginea campionatului – deja afectat de alte controverse – primește o lovitură devastatoare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Guvernul dă lovitura de grație monopolului pe muzică: Adio gestiune colectivă obligatorie – artiștii aleg singuri cui dau drepturile!
Guvernul pregătește o schimbare radicală în industria drepturilor de autor din România. Vineri, în ședința de Guvern, va intra proiectul de ordonanță de urgență care elimină definitiv sistemul de gestiune colectivă extinsă (LCEE) pentru comunicarea publică a operelor muzicale, aliniind astfel legislația românească la normele și practicile europene.
Ministerul Culturii anunță că măsura pune în prim-plan voința reală a autorilor și titularilor de drepturi, respectând principiul fundamental al exercitării drepturilor exclusive. Odată cu dispariția LCEE, piața drepturilor de autor muzical se deschide spre concurență reală, exact cum cere jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și cum funcționează deja în majoritatea statelor membre.
„În Europa, licențierea individuală este regula, nu excepția. Autorii trebuie să poată alege liber: să-și gestioneze singuri drepturile, prin impresar, printr-un organism de gestiune colectivă tradițional (OGC) sau printr-o entitate de gestiune independentă (EGI) precum Soundreef sau Jamendo”, se arată în comunicatul Ministerului Culturii.
Eliminarea sistemului extins va lovi direct în veniturile din comisioane ale organismelor tradiționale de gestiune colectivă, care până acum beneficiau de un regim semi-monopolist. Reprezentanții ministerului subliniază însă că scăderea invocată public de aceste organisme vizează exclusiv comisionul propriu de administrare, nu banii care ajung efectiv la autori. Creatorii vor încasa în continuare remunerațiile integrale, indiferent dacă aleg gestiunea individuală, un EGI sau rămân la un OGC.
Drepturile autorilor străini rămân protejate prin acordurile de reprezentare reciprocă existente între organismele din România și cele din alte țări.
Pentru a reduce birocrația și a crește transparența, proiectul prevede și instituirea unei metodologii unice de colectare și înființarea unui organism comun de colectare în cazul muzicii ambientale (magazine, restaurante, hoteluri etc.). În prezent funcționează mai mulți colectori comuni și patru metodologii diferite – situație care a generat ani la rând confuzii, proceduri greoaie și o bază de plătitori mult sub potențial.
Modificările sunt așteptate să stimuleze concurența loială, să îmbunătățească serviciile oferite autorilor și să aducă România în linie cu practicile europene moderne în domeniu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Unguentul miraculos rusesc din 3 ingrediente care a vindecat mii de oameni – Rețeta originală completă
Comoara ascunsă a norilor: Clorofonia cu sprâncene aurii
Recomandare de carte – „Portocale pentru Crăciun. Dincolo de Zidul Berlinului” – de Margarita Morris
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
