Ordonanța de urgență (OUG) propusă de guvernul român, condus de premierul Ilie Bolojan, interzice cadrelor militare, membrilor serviciilor speciale, jandarmilor și polițiștilor să se angajeze ca mercenari în companii militare private, inclusiv după trecerea în rezervă sau pensionare. Cei care încalcă această prevedere riscă închisoare de la 2 la 7 ani și pierderea unor drepturi. Proiectul, publicat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pentru transparență, vizează eliminarea lacunelor legislative care permiteau personalului activ și în rezervă să lucreze ca mercenari, de exemplu în Congo, pentru firme private precum cea a lui Horațiu Potra. Măsura vine în contextul în care 466 de militari în rezervă, șapte soldați activi din Armata Română și 11 angajați MAI s-au angajat în astfel de activități, deseori în concedii fără plată sau medicale. Scopul este prevenirea transferului expertizei militare dobândite de la stat către entități private sau potențial teroriste în zone de conflict.

Autoritatea Națională pentru Administrarea Sistemului Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (ANASNA), o instituție de stat cu zeci de angajați și costuri salariale substanțiale, continuă să funcționeze în ciuda faptului că activitatea sa principală – lansarea rachetelor antigrindină – este suspendată de peste un an. Această situație ridică întrebări serioase cu privire la eficiența și justificarea cheltuielilor publice, mai ales într-un context în care statul român este presat să reducă deficitul bugetar.

Cheltuieli nejustificate pe o activitate inexistentă

ANASNA a fost înființată cu scopul de a proteja culturile agricole prin prevenirea grindinei, utilizând tehnologia lansării rachetelor antigrindină. Cu toate acestea, din motive administrative și tehnice, această activitate a fost suspendată, iar instituția nu mai produce rezultate concrete. În ciuda acestui fapt, bugetul său continuă să acopere salariile a zeci de angajați, inclusiv remunerații considerabile pentru conducere, fără a genera beneficii tangibile pentru contribuabili. Într-un context în care alte sectoare publice, cum ar fi sănătatea sau educația, se confruntă cu subfinanțare cronică, alocarea unor sume semnificative pentru o instituție inactivă este greu de justificat.

Un punct de controversă major este salariul directorului ANASNA, care, conform informațiilor disponibile, se ridică la sume impresionante, comparabile cu cele ale managerilor din companii de stat profitabile. În timp ce activitatea instituției este practic zero, directorul beneficiază de un venit lunar care depășește cu mult media salariilor din sectorul public.

Deși nu există date exacte publice privind salariul directorului ANASNA, estimările bazate pe structuri similare sugerează că acesta ar putea încasa între 15.000 și 25.000 de lei lunar, o sumă exorbitantă pentru o instituție care nu își îndeplinește scopul principal.

Advertisement

Criticii susțin că ANASNA este un exemplu clar al ineficienței administrative din România. În timp ce alte țări optimizează cheltuielile publice prin desființarea sau restructurarea instituțiilor inutile, ANASNA continuă să consume resurse fără a oferi rezultate. Recent, liderii politici au discutat măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, inclusiv desființarea unor instituții ineficiente și eliminarea sporurilor nejustificate. ANASNA ar putea fi un candidat principal pentru o astfel de reformă, având în vedere lipsa sa de activitate.

Menținerea ANASNA în forma actuală, cu cheltuieli salariale ridicate și rezultate zero, reprezintă un exemplu de risipă a banilor publici. Salariul directorului, alături de costurile de personal, reflectă o lipsă de responsabilitate în gestionarea fondurilor publice.

Ceaiul de busuioc, obținut din frunzele plantei Ocimum basilicum, este apreciat nu doar pentru aroma sa plăcută, ci și pentru multiplele beneficii pentru sănătate. Bazat pe informații reale, iată principalele avantaje ale consumului de ceai de busuioc:

1. Proprietăți antioxidante

Frunzele de busuioc conțin compuși antioxidanți, cum ar fi eugenolul, linaloolul și acidul rosmarinic. Acești compuși ajută la combaterea stresului oxidativ din organism, protejând celulele împotriva daunelor cauzate de radicalii liberi. Consumul regulat de ceai de busuioc poate contribui la reducerea riscului de boli cronice, precum cele cardiovasculare sau neurodegenerative.

2. Efecte antiinflamatorii

Ceaiul de busuioc poate reduce inflamațiile din organism datorită uleiurilor esențiale pe care le conține. Eugenolul, în special, are proprietăți antiinflamatorii, fiind util în ameliorarea durerilor articulare sau a inflamațiilor asociate cu afecțiuni precum artrita.

3. Susținerea sănătății digestive

Ceaiul de busuioc este recunoscut pentru capacitatea sa de a calma problemele digestive. Poate reduce balonarea, crampele abdominale și indigestia. De asemenea, stimulează producția de enzime digestive, facilitând o digestie sănătoasă.

Advertisement

4. Reducerea stresului și anxietății

Busuiocul are proprietăți adaptogene, ajutând organismul să facă față stresului. Ceaiul de busuioc poate avea un efect calmant asupra sistemului nervos, reducând anxietatea și promovând relaxarea. Consumul regulat poate contribui la îmbunătățirea stării de spirit.

5. Întărirea sistemului imunitar

Datorită conținutului de vitamina C și alți compuși bioactivi, ceaiul de busuioc poate susține sistemul imunitar. Are proprietăți antimicrobiene și antibacteriene, care ajută la protejarea organismului împotriva infecțiilor, cum ar fi răcelile sau gripa.

6. Beneficii pentru sănătatea respiratorie

Ceaiul de busuioc poate fi un remediu natural pentru afecțiunile respiratorii. Proprietățile sale expectorante ajută la eliberarea căilor respiratorii, fiind util în caz de tuse, bronșită sau sinuzită.

7. Îmbunătățirea sănătății pielii

Antioxidanții și proprietățile antibacteriene ale busuiocului pot contribui la o piele mai sănătoasă. Ceaiul de busuioc poate ajuta la reducerea acneei și a inflamațiilor pielii, promovând un ten mai curat atunci când este consumat regulat.

8. Reglarea glicemiei

Unele studii sugerează că busuiocul poate ajuta la reglarea nivelului de zahăr din sânge, fiind benefic pentru persoanele cu diabet sau prediabet. Compușii din busuioc pot îmbunătăți sensibilitatea la insulină.

Advertisement

Cum se prepară ceaiul de busuioc

1. Fierbe 250 ml de apă.

2. Adaugă 5-7 frunze proaspete de busuioc (sau 1 linguriță de frunze uscate).

3. Lasă la infuzat timp de 5-10 minute.

4. Strecoară și consumă cald. Poți adăuga miere sau lămâie pentru gust.

Precauții

• Ceaiul de busuioc este, în general, sigur, dar consumul excesiv poate cauza disconfort gastric.

• Femeile însărcinate sau care alăptează ar trebui să consulte un medic înainte de consum.

• Persoanele care iau medicamente pentru diabet sau anticoagulante ar trebui să fie precaute, deoarece busuiocul poate interacționa cu acestea.

Ceaiul de busuioc este o băutură naturală, aromată și plină de beneficii, care poate fi integrată ușor într-un stil de viață sănătos. Consumă-l cu moderație pentru a te bucura de efectele sale pozitive!