Tradiția Mărțișorului: Cât timp se poartă și ce trebuie făcut după ce este dat jos

Mărțișorul, simbol al primăverii și al norocului, este purtat cu bucurie la începutul lunii martie. Descoperă cât timp trebuie să îl porți, conform tradiției, și ce trebuie să faci cu el după ce îl dai jos.

Mărțișorul nu este doar un simplu șnur alb-roșu, ci un simbol puternic al renașterii și al trecerii de la iarnă la primăvară. În tradiția populară românească, el marchează începutul unui nou ciclu al naturii, aducând speranță și energie pozitivă. În special în mediul rural, prima zi a lunii martie este așteptată cu emoție, moment în care oamenii își dăruiesc acest talisman norocos, plin de semnificații.

Pe lângă rolul său decorativ, mărțișorul este considerat un talisman aducător de noroc și protecție. Etnologii explică faptul că împletirea culorilor roșu și alb, momentul în care este oferit și simbolistica sa contribuie la atragerea armoniei și bunăstării. De asemenea, dăruirea mărțișorului reprezintă un gest de prietenie, respect și apreciere între oameni.

Până când se poartă mărțișorul

Advertisement

Potrivit tradiției populare, mărțișorul se poartă începând cu 1 martie și până pe 9 martie, perioadă cunoscută drept „Zilele Babelor”. Această tradiție este strâns legată de legenda Babei Dochia, considerată întruchiparea capriciilor iernii. Se spune că Baba Dochia torcea firul alb și roșu al mărțișorului, simbolizând trecerea de la iarnă la primăvară. Tot în această perioadă, există obiceiul „alegerii babei”, prin care fiecare persoană își alege sau primește o zi ce îi va prevesti norocul și starea sufletească din anul respectiv.

Totuși, există diferențe regionale considerabile în ceea ce privește durata purtării mărțișorului. În anumite zone ale țării, acesta se poartă până când înfloresc primii pomi sau până la apariția păsărilor migratoare. De exemplu, în Dobrogea, unii păstrează tradiția de a purta mărțișorul până la sosirea berzelor, semn al venirii primăverii.

Deși regula celor nouă zile este cea mai cunoscută, nu există un acord uniform la nivel național. Astfel, în prezent, oamenii aleg fie să urmeze tradiția celor 9 zile, fie să păstreze obiceiul legat de prima înflorire a pomilor, ambele simbolizând celebrarea renașterii naturii și atragerea norocului.

Unde se pune mărțișorul după ce este dat jos

După perioada de purtare tradițională, mărțișorul nu se aruncă pur și simplu la gunoi. Din contră, se crede că acest obiect sacru, plin de noroc și energie pozitivă, trebuie așezat sau legat într-un loc special pentru a aduce prosperitate. În multe regiuni ale țării, firul de mărțișor este prins de crengile unui pom înflorit sau de un trandafir din grădină, cu credința că astfel norocul va fi transmis celui care l-a purtat.

Advertisement

Acest gest simbolizează legătura între forța vitală a omului și energia naturii, cu speranța că, la fel cum pomul va crește și va rodi, și persoana respectivă va avea parte de sănătate, împliniri și belșug. În alte regiuni, mărțișorul este așezat pe pervazul ferestrei, la ușă sau chiar la coarnele animalelor din gospodărie, pentru a alunga spiritele rele și a proteja casa, scrie infocons.ro.

Pe lângă aceste tradiții, există și obiceiul ca unele persoane, conform tradițiilor locale, să arunce mărțișorul spre cer atunci când văd prima barză sau prima rândunică. Acest gest simbolizează o „ofrandă” adusă cerului, cu dorința de a păstra norocul și de a amplifica energia pozitivă acumulată în timpul purtării șnurului alb-roșu.

Tradiții românești legate de mărțișoare

În Moldova, există obiceiul unui schimb de mărțișoare între fete și băieți. Fetele dăruiesc mărțișoare băieților pe 1 martie, iar băieții oferă mărțișoare fetelor pe 8 martie, de Ziua Internațională a Femeii.

În Transilvania, mărțișorul se poartă în primele două săptămâni ale lunii martie, după care este agățat la ușa casei sau la coarnele animalelor pentru a proteja gospodăria de spiritele rele. Se consideră că, plasat în aceste locuri, șnurul își păstrează puterea de protecție pe tot parcursul anului, ferind casa și animalele de boli și necazuri.

Advertisement

În Banat, fetele obișnuiesc să se spele pe față cu zăpadă în dimineața zilei de 1 martie, crezând că astfel vor deveni mai frumoase și mai iubite pe parcursul întregului an. Această practică simbolizează puritatea zăpezii și marchează începutul unui nou ciclu, când iarna se încheie iar primăvara aduce schimbări subtile în natură.

În Bucovina, părinții le pun copiilor o monedă de argint sau de aur la gât, legată de un șnur roșu numit mărțișor. Aceasta are rolul de a-i proteja de boli și de a le aduce noroc pe parcursul anului. Moneda simbolizează prosperitatea și abundența, iar atașarea de șnur întărește caracterul sacru al mărțișorului ca amuletă.

Legende despre mărțișor

Legenda Soarelui Răpit spune că Soarele, sub forma unei fete minunate, a fost răpit de un zmeu, iar lumea a căzut în întuneric. Un tânăr curajos a călătorit pentru a o salva, iar sângele său vărsat pe zăpadă a dat naștere ghioceilor. Roșul simbolizează jertfa și dragostea, iar albul puritatea și speranța, iar mărțișorul aduce aminte de curajul și renașterea primăverii.

Legenda Babei Dochia povestește despre o babă ce își chinuia nora cu sarcini imposibile. Fata a fost ajutată de un tânăr numit Mărțișor, care i-a oferit ghiocei și sfaturi. Baba Dochia, crezând că primăvara venise, a urcat pe munte și, prinsă de o schimbare bruscă a vremii, a înghețat și s-a transformat în stană de piatră. Aceasta simbolizează capriciile primăverii și trecerea dintre anotimpuri, iar obiceiul celor „9 Babe” reflectă vremea schimbătoare din această perioadă.

Advertisement