Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Călărași a anunțat rezultatele controalelor desfășurate în luna august 2025, vizând respectarea legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă.

În perioada 1–31 august, inspectorii au derulat peste 130 de controale, dintre care:

• 91 în domeniul relațiilor de muncă, cu accent pe combaterea muncii nedeclarate;
• 45 în domeniul securității și sănătății în muncă.

Sancțiuni și nereguli depistate

• 10 angajatori au fost amendați pentru nereguli privind relațiile de muncă, cu sancțiuni totale de 175.000 lei (dintre care 40.000 lei pentru muncă fără forme legale).
• În domeniul securității și sănătății în muncă, 4 angajatori au primit amenzi însumând 16.000 lei, după ce inspectorii au constatat 67 de deficiențe.

Printre cele mai frecvente probleme identificate:

• neîncheierea contractelor individuale de muncă;
• lipsa actelor adiționale și a documentelor din dosarele de personal;
• neplata orelor suplimentare și a concediilor;
• nerespectarea repausului săptămânal;
• echipamente de protecție neverificate;
• lipsa controalelor medicale și psihologice periodice;
• cabluri electrice neprotejate, rafturi neinscripționate, truse sanitare expirate.

Acțiunile de control au vizat o paletă largă de activități: de la restaurante, transporturi și școli de șoferi, până la construcții, agricultură, comerț, acvacultură și servicii de protecție și pază.

Inspectorul-șef al ITM Călărași, Dumitru Nicolae, subliniază că aceste verificări au rolul de a informa și responsabiliza angajatorii în privința respectării legislației muncii și a siguranței angajaților.

Advertisement

Miercuri, 3 septembrie 2025, județul Călărași se află, potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei”, sub avertizare cod galben de caniculă. Intervalul menționat este între orele 12:00 și 21:00, iar temperaturile prognozate se vor încadra între 33 și 35 de grade Celsius.

Deși informarea vorbește despre „disconfort termic accentuat”, realitatea este că aceste valori nu reprezintă nimic ieșit din comun pentru început de septembrie, când vara încă mai dă semne că nu s-a încheiat. Practic, orice depășire a pragului de 30 de grade este acum transformată într-un semnal de alarmă, cu etichete sonore de „cod galben”, „vreme severă” sau „caniculă puternică”.

Astfel de avertizări tind să creeze mai degrabă panică decât să ofere informații utile, în condițiile în care călărășenii sunt obișnuiți cu veri în care temperaturile sar frecvent de 35°C. În loc de normalitatea unei perioade de tranziție între vară și toamnă, ni se servește din nou scenariul de „atenționare meteo”.

Recomandările ISU rămân aceleași ca de fiecare dată: să bem apă, să evităm soarele la prânz și să purtăm haine lejere. Călărășenii însă știu deja aceste lucruri, după atâtea „coduri” anunțate la fiecare val de căldură.

Advertisement

Premierul Ilie Bolojan a prezentat marți, la Palatul Victoria, impactul unei reduceri de 40% a posturilor din administrația publică locală, măsură care a generat controverse în Coaliție. Conform Guvernului, aproximativ 13.000 de posturi ar fi eliminate la nivel local, reprezentând 10% din totalul pozițiilor ocupate în prezent, iar doar jumătate dintre primării ar trebui să efectueze restructurări.

Conform documentului guvernamental, administrația locală numără în prezent 189.777 de angajați. Prin aplicarea reducerii de 40% a posturilor propuse de premierul Ilie Bolojan, numărul total al posturilor ar scădea la 126.862, incluzând și posturile vacante. În realitate, reducerea efectivă ar afecta 13.098 de posturi ocupate, reprezentând 10% din total. Dintre cele 3.228 de unități administrativ-teritoriale, doar 1.655 ar fi nevoite să elimine posturi din organigrame.

Premierul a explicat marți, la Palatul Victoria, că o reducere efectivă de 10% a posturilor ocupate ar implica o diminuare de aproximativ 40% din totalul posturilor. Doar jumătate dintre unitățile administrativ-teritoriale (UAT) ar trebui să facă reduceri de personal, cealaltă jumătate funcționând deja eficient cu un număr optim de angajați. Totuși, în aceste UAT-uri, primarii și președinții consiliilor județene (CJ) ar trebui să analizeze de ce alte localități operează bine cu mai puțini angajați. Pentru o reducere efectivă de 15%, ar fi necesară o tăiere de 45% a posturilor, ceea ce ar implica restructurări în 60% dintre unități.

Pentru CJ-urile din județe mici precum Călărași (cu o populație de aproximativ 300.000 locuitori), numărul mediu de angajați este estimat la 200-400, bazat pe rapoarte INS și bugete publice anterioare (de exemplu, în 2023, cheltuielile cu personalul la CJ Călărași erau de ordinul a 20-30 milioane lei anual, sugerând un personal de ~250-300 angajați).

Advertisement

Ipoteza pentru CJ Călărași: Presupunem un număr total de posturi de 350 (inclusiv 50 vacante, adică 300 de posturi ocupate). Aceasta este o estimare conservatoare, derivată din structuri similare. Dacă CJ Călărași este considerat “ineficient” (cum sugerează premierul pentru jumătate din UAT-uri), ar fi obligat să aplice reducerea. Vom simula pentru un impact efectiv de 10% (conform modelului guvernamental), dar și o variantă mai agresivă de 15% pentru comparație.

Cum ar arăta CJ Călărași după reducere

• Structura organizațională: În prezent, CJ Călărași are o organigramă standard pentru un județ mic: președinte, vicepreședinți, departamente pentru administrație, finanțe, dezvoltare economică, protecție socială, infrastructură (drumuri județene), cultură și turism. Cu 300 de angajați, este supradimensionat comparativ cu eficiența (ex: unele primării mici funcționează cu 10-20 angajați).
• Cum ar arăta după reducere:
  • Departamente păstrate intact: Cele esențiale, precum Direcția de Asistență Socială (ajutor social, protecție copii) sau Serviciul de Drumuri (mentenanță infrastructură), ar rămâne cu personal minim, dar optimizat – ex: de la 50 la 45 angajați.
  • Zone afectate: Administrative (secretariat, juridic, resurse umane) ar suferi cele mai mari tăieri, de la ~100 la 80-90 de posturi, prin automatizare (ex: software pentru contabilitate). Posibilă fuziune cu servicii de la prefectură.
  • Eficiență crescută: Premierul subliniază că “șefii de CJ-uri ar trebui să se uite atent” la modele bune. CJ Călărași ar putea adopta exemple din județe eficiente, cum ar fi digitalizarea cererilor de subvenții sau parteneriate public-private pentru proiecte UE (ex: fonduri pentru irigații în Călărași, zonă agricolă).
• Impact operațional:
  • Pozitiv: Economii bugetare ar permite investiții în priorități locale, precum reabilitarea drumurilor județene (Călărași are ~500 km) sau programe anti-șomaj. Timp de procesare mai rapid pentru cetățeni.
  • Negativ: Posibile întârzieri inițiale în servicii, risc de demotivare a personalului rămas. Dacă reducerea e de 15%, ar putea afecta ~60% din unități, ducând la presiuni mai mari pe CJ pentru coordonare regională.
  • Context local: Călărași, cu șomaj ridicat în zone rurale, ar necesita recalificare pentru cei concediați (ex: programe guvernamentale de formare în agricultură sau IT).