Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 540

Știri

Cetatea Ladislau din Moldova Nouă, aproape de inaugurare după un amplu program de restaurare. Cine este călărășeanul din spatele restaurării

Published

on

Cetatea Ladislau din Moldova Nouă, aproape de inaugurare după un amplu program de restaurare finanțat prin Regio POR 2014-2020

Cetatea Ladislau, o bijuterie istorică situată pe malul românesc al Dunării, în comuna Coronini, județul Caraș-Severin, este pe punctul de a-și redeschide porțile pentru public după mai bine de șapte ani de lucrări intense de restaurare. Acest proiect ambițios face parte din Programul Operațional Regional (Regio POR) 2014-2020. Antreprenorul din spatele restaurării este călărășean.

Fortificația medievală, cunoscută sub numele de Cetatea Ladislau, a fost construită în secolul al XIV-lea și are o importanță strategică și istorică majoră. Prima atestare documentară a cetății datează din anul 1427, când împăratul Sigismund de Luxemburg, unul dintre cei mai puternici monarhi ai vremii, a obținut-o în urma unui tratat cu despotul Serbiei, Gheorghe Brancovici. Dedicată Sfântului Ladislau, cetatea a fost un bastion important de apărare de-a lungul fluviului Dunărea.

Restaurarea Cetății Ladislau: Proiectul și impactul turistic

Proiectul de restaurare a cetății a cuprins numeroase intervenții esențiale pentru conservarea și punerea în valoare a acestei fortificații medievale. Printre lucrările realizate se numără:

  • Consolidarea zidurilor și turnurilor cu asize de piatră, păstrând arhitectura originală a cetății.
  • Amenajarea Turnului 3 Sud-Vest, care va oferi un punct spectaculos de belvedere asupra Dunării și împrejurimilor.
  • Construirea unor platforme și pasarele care să permită vizitatorilor să exploreze cetatea în condiții de siguranță.
  • Instalarea iluminatului arhitectural și ambiental, care va transforma cetatea într-un punct de atracție vizibil chiar și pe timp de noapte.
  • Amenajarea incintei și realizarea de alei pietonale, pentru a facilita accesul și a îmbunătăți experiența turistică.
  • Construirea unui corp anex dedicat activităților turistice și administrative.
  • Realizarea de instalații electrice și sanitare moderne, pentru a asigura funcționarea optimă a sitului.

Aceste lucrări complexe vor transforma Cetatea Ladislau într-un obiectiv turistic modern, atrăgând atenția asupra valorii sale istorice și contribuind la dezvoltarea turismului local. Cetatea va deveni un magnet pentru vizitatorii din țară și din străinătate, mai ales că în apropiere, pe malul sârbesc al Dunării, Cetatea Golubăț atrage anual sute de mii de turiști, grație restaurării exemplare efectuate de autoritățile sârbe.

Importanța Cetății Ladislau și nevoia de valorificare a patrimoniului istoric

Cetatea Ladislau este doar una dintre numeroasele fortificații medievale care se regăsesc de-a lungul fluviului Dunărea, un drum natural ce leagă România de Europa Centrală și de Est. Multe dintre aceste cetăți, deși de o importanță istorică remarcabilă, au fost lăsate în paragină sau chiar distruse de-a lungul timpului. Restaurarea Cetății Ladislau reprezintă un exemplu pozitiv în direcția conservării și valorificării acestui patrimoniu vast și prea puțin cunoscut.

Advertisement

Un alt aspect care adaugă valoare acestei inițiative este recenta desemnare a comunei Coronini ca localitate de interes turistic local, un statut care promite să atragă și mai mulți turiști în zonă și să crească vizibilitatea obiectivelor istorice și naturale din Clisura Dunării.

Iulian Cercel, antreprenorul din spatele restaurării și implicarea socială

Succesul acestui proiect de restaurare nu ar fi fost posibil fără implicarea activă a antreprenorului Iulian Cercel, o figură marcantă în domeniul restaurării clădirilor istorice din România. Iulian Cercel a coordonat lucrările complexe de restaurare ale Cetății Ladislau, demonstrând o pasiune deosebită pentru conservarea patrimoniului cultural. Implicarea sa în acest proiect este doar una dintre multele sale realizări în domeniu.

Însă implicarea lui Iulian Cercel nu se oprește aici. Pe lângă restaurarea cetății, antreprenorul a fost și un sprijin important în acțiunile umanitare desfășurate de Partidul AUR, condus de George Simion, în perioada recentelor inundații devastatoare care au lovit județele Galați și Vaslui.

George Simion, cunoscut pentru capacitatea sa de a mobiliza rapid sute de susținători, a organizat o intervenție majoră în zonele afectate, iar IulianCercel a sprijinit aceste eforturi, furnizând materiale de construcție și resurse pentru renovarea caselor afectate.

Advertisement

Timp de săptămâni întregi, susținătorii AUR, împreună cu echipe de voluntari, au lucrat neobosiți pentru a curăța gospodăriile acoperite de noroi, au distribuit alimente și au contribuit la renovarea locuințelor mai puțin afectate. Implicarea lui Iulian Cercel în aceste acțiuni a fost esențială, demonstrând nu doar angajamentul său față de conservarea patrimoniului, ci și față de ajutorul oferit comunităților aflate la nevoie.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”

Published

on

Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.

„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.

Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.

Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.

Advertisement

Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.

„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025

Published

on

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.

Încasări mai mari la bugetul de stat

La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:

  • Impozit pe profit – 123,43 milioane lei

  • Impozit pe venit – 271,16 milioane lei

  • TVA – 161,19 milioane lei

  • Accize – 1,53 milioane lei

  • Alte venituri – 164,74 milioane lei

Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale

Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:

  • Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei

Restituiri de TVA către contribuabili

În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.

Advertisement

Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.

Dacă vrei, pot genera și variante de titluri

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Dunărea Călărași, făcută praf de FCSB II! 6–1 și încă o palmă dureroasă pentru echipa finanțată cu milioane din bani publici

Published

on

AFC Dunărea Călărași mai bifează o înfrângere usturătoare în Liga 3, Seria 3. De această dată, echipa călărășeană a fost spulberată de FCSB II, care s-a impus cu 6–1, într-un meci fără istoric și fără replică din partea Dunării.

În timp ce adversarii au defilat pe teren, Dunărea arăta din nou ca nu poate evolua — deși beneficiază de unele dintre cele mai consistente finanțări publice din România la nivelul Ligii a III-a.

Finanțări de milioane, rezultate rușinoase

În ultimii doi ani, Consiliul Județean Călărași a turnat în club aproximativ 8 milioane lei:

  • 4,4 milioane lei în 2024
  • 3,375 milioane lei pentru 2025

Cu aceste sume, Dunărea ar trebui să fie o forță în Liga 3, poate chiar o candidată serioasă la promovare.

În teren însă, realitatea este rușinoasă:

Advertisement

șase goluri primite de la o echipă de copii.

O întrebare simplă: Unde se duc banii?

Clubul postează sec: „Victorie categorică pentru gazde”. Da, categorică…

Mesajul oficial postat de AFC Dunărea Călărași pe Facebook este un model de minimalism și evitare a responsabilității:

„Victorie categorică pentru gazde în etapa de astăzi. Scor final: FCSB II – Dunărea Călărași (6–1).”

Advertisement

Atât. Nicio explicație. Nicio analiză. Nicio asumare.

În schimb, suporterii au reacționat: nemulțumiți, frustrați, ironic resemnați.

Reacții din mediul public: „Să te bată copiii de la FCSB… cine răspunde?”

Dezastru sportiv, lux financiar

Dunărea Călărași este, probabil, singura echipă de Liga 3 care:

Advertisement
  • primește milioane de lei anual
  • are salarii, mese, cazări, utilități și transport plătite din bani publici
  • afișează o Academie cu echipamente premium, sponsori noi și imagine lustruită
  • dar în teren… se prăbușește etapă de etapă

Înfrângerea cu 6–1 nu este un accident.

Este încă un episod într-un sezon care confirmă prăbușirea unei echipe cândva respectate.

Dunărea Călărași marchează încă o înfrângere — pe teren și în fața contribuabililor.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading