La zi
Acte de vandalism în parcul Jirlău din Călărași. Faptele au avut loc sub ochii polițiștilor locali și a camerelor video
Parcul Jirlău din municipiul Călărași, inaugurat recent pentru a oferi locuitorilor un spațiu modern de relaxare și activități sportive, a devenit deja o țintă a vandalismului. Mai mulți cetățeni au sesizat redacția noastră cu privire la faptul că mai multe aparate de fitness din parc au fost grav deteriorate, iar părți esențiale ale acestora au fost sustrase, făcându-le inutilizabile și periculoase pentru utilizatori.
Deși Parcul Jirlău beneficiază de un sistem modern de supraveghere video și de prezența constantă a agenților Poliției Locale, actele de vandalism continuă să aibă loc. Cetățenii se întreabă cum este posibil ca asemenea fapte să se petreacă într-un loc aparent bine monitorizat, și de ce până acum nu s-au luat măsuri mai stricte pentru prevenirea acestora.
„Nu înțelegem cum au putut fi furate piese din aparatele de fitness chiar sub ochii camerelor de supraveghere și ai polițiștilor locali. E dezamăgitor și frustrant, mai ales că acest parc era destinat activităților de recreere și sport pentru toată lumea”, a declarat unul dintre locuitorii din zonă.
Deși zona este dotată cu camere de supraveghere funcționale, iar agenții Direcției de Poliție Locală sunt prezenți în zona parcului, aceste măsuri nu au fost suficiente pentru a preveni furturile și vandalizarea aparatelor. În ciuda acestor măsuri de securitate, actele de vandalism par să continue, se pare, necontrolat.
Noi îi sugerăm domnului primar să acorde o atenție sporită activității polițiștilor locali din teren, deoarece incidente similare se petrec frecvent și cu mobilierul stradal din zona Centrului Pietonal. În ciuda prezenței polițiștilor locali și a părinților care asistă nepăsători, bunurile din domeniul public sunt distruse în mod constant sub privirile acestora. De asemenea, o colaborare mai strânsă cu cetățenii ar putea contribui la menținerea unui mediu public sigur și bine întreținut.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Direcția de Sănătate Publică (DSP) Călărași a publicat noile date privind evoluția cazurilor de COVID-19, iar acestea indică o tendință clară de creștere a infectărilor în județ. În doar 8 zile, de la raportarea din 4 august până la cea din 12 august, numărul cazurilor noi înregistrate în ultimele 14 zile a crescut de la 9 la 44.
Rata de incidență cumulată la nivelul județului a crescut de la 0,03 la 0,15 cazuri la mia de locuitori, o majorare de cinci ori, care reflectă o intensificare bruscă a transmiterii virusului în comunitate.
De la șase la douăzeci și două de localități afectate
Dacă la începutul lunii august doar șase localități raportau cel puțin un caz de COVID-19, în raportarea de la mijlocul lunii lista s-a extins la 22 de localități, acoperind o parte considerabilă a județului.
Printre localitățile care aveau deja cazuri la începutul lunii se numărau Belciugatele, Cuza Vodă, Grădiștea, Frumușani, Chirnogi și Municipiul Călărași – zone în care circulația virusului părea izolată și ușor de controlat.
Însă, în intervalul de doar o săptămână, au apărut noi focare sau cazuri izolate în alte localități, unele dintre ele înregistrând o creștere îngrijorătoare. De exemplu, comuna Lehliu a raportat trei cazuri noi într-o populație de aproximativ 2.400 de locuitori, ceea ce a generat cea mai mare rată de incidență din județ – 1,24 la mia de locuitori.
Localități cu incidență crescută
Pe lângă Lehliu, alte comune care atrag atenția prin rata ridicată de infectare sunt Belciugatele (0,97‰), Tămădău Mare (0,82‰) și Dragalina (0,73‰), unde numărul absolut de cazuri este mic, dar raportat la populația locală, semnalează o intensificare a circulației virusului.
De asemenea, cazuri au fost raportate în localități care până de curând nu figurau deloc în statisticile DSP – printre acestea se numără Nicolae Bălcescu, Vlad Țepeș, Roșeti, Dorobanțu, Fundulea, Ulmeni și Dor Mărunt.
Municipiul Călărași: Cazurile s-au dublat
Municipiul Călărași, deși părea stabil în raportările anterioare, a înregistrat și el o dublare a numărului de cazuri, de la 4 la 8 în doar câteva zile. Deși, raportat la populația totală, incidența rămâne scăzută (0,12‰), creșterea rapidă poate prefigura o accelerare a transmiterii în mediul urban.
Avertismentul autorităților sanitare
Reprezentanții DSP avertizează că, deși cifrele nu sunt încă alarmante în termeni absoluți, ritmul de creștere este îngrijorător. Ei atrag atenția că perioada concediilor, evenimentelor sociale și reîntoarcerii din vacanțe creează condiții favorabile pentru răspândirea virusului.
Măsuri recomandate populației
Pentru a preveni o răspândire accelerată a virusului, autoritățile locale reamintesc populației importanța următoarelor măsuri:
- Respectarea regulilor de igienă, în special spălarea frecventă a mâinilor.
- Evitarea contactului cu persoane simptomatice sau confirmate pozitiv.
- Testarea în caz de simptome specifice.
- Purtarea măștii în spații închise aglomerate sau în mijloacele de transport public.
Ce urmează?
Autoritățile anunță că vor continua monitorizarea atentă a situației, iar dacă ritmul actual se menține sau se accelerează, nu este exclusă revenirea la unele restricții minime locale, precum limitarea adunărilor publice sau reintroducerea obligativității măștii în anumite spații.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Călărașiul a rămas fără farmacie de gardă! Colegiul Farmaciștilor recunoaște: „Serviciul de noapte e pro bono, farmaciile riscă falimentul!”
Călărașiul a ajuns un oraș fără nicio farmacie deschisă pe timp de noapte! O situație extrem de gravă, semnalată de cititorii noștri, confirmată și de reprezentanții Colegiului Farmaciștilor Călărași.
Contactat telefonic de redacția Călărași Press, Postelnicu Viorel, reprezentantul Colegiului Farmaciștilor, a recunoscut că nu există în prezent o farmacie cu program permanent și că problema este una de sustenabilitate economică și de personal.
„Farmacia, pe timpul de noapte, cel puțin în orașele mici și în micile aglomerări cum este Călărașiul, nu generează suficient profit astfel încât să justifice programul non-stop. Practic, garda de noapte e un serviciu public făcut aproape pro bono”, a explicat Postelnicu.
Legea există, dar nu are „dinți”
Legea 266/2008 prevede că accesul la medicamente trebuie asigurat și noaptea, prin rotația farmaciilor, dar Colegiul spune că nu are pârghii să oblige farmacii private să facă gărzi, pentru că acest lucru ar duce la pierderi masive.
„Un program non-stop ar presupune cel puțin 5 farmaciști angajați. În județ oricum e criză de personal, iar în lipsa unui sprijin financiar din partea autorităților, nimeni nu-și permite”, a explicat Postelnicu Viorel.
Soluția? Implicarea Consiliului Județean și a Ministerului Sănătății
Reprezentantul Colegiului Farmaciștilor spune că acest serviciu public trebuie tratat ca un serviciu public, cu finanțare specială:
„Consiliul Județean, cu sprijin de la Ministerul Sănătății, ar trebui să plătească farmaciștii pentru turele de noapte. Nu poți să lași un oraș precum Călărașiul fără acces la medicamente în afara programului de zi”, a mai adăugat acesta.
Cetățenii, cei mai afectați
În prezent, oamenii sunt trimiși de multe ori chiar de la spital să își cumpere medicamente banale, dar după ora 23:00 nu au de unde. „E un scenariu trist”, recunoaște Postelnicu, care promite că va ridica problema în discuții oficiale cu DSP și Consiliul Județean.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În inima Banatului, la doar câțiva kilometri de stațiunea Băile Herculane, se ridică semeț Sfinxul Bănățean, o formațiune stâncoasă impresionantă cunoscută și sub numele de „Sfinxul de la Topleț”. Situat în satul Bârza, pe teritoriul administrativ al comunei Topleț din județul Caraș-Severin, acest monument al naturii este o arie protejată de interes național, încadrat în categoria a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geomorfologic). Cu o suprafață de doar 0,50 hectare, Sfinxul Bănățean atrage atenția prin forma sa antropomorfă, asemănătoare unui cap uman, sculptat de forțele naturii de-a lungul mileniilor.
Originea și Caracteristicile Sfinxului
Sfinxul Bănățean este o formațiune geologică alcătuită din gresie, modelată de eroziunea eoliană și ploile care au sculptat pereții stâncoși și grohotișurile din zonă. Cu o înălțime de 16 metri și o lățime de 8 metri, stânca impresionează prin detaliile sale, care par să ascundă o poveste nerostită. Unii localnici și specialiști susțin că forma sa seamănă cu un cap de om purtând un coif dacic, orientat spre apus, ceea ce a dus la speculații despre o posibilă semnificație culturală sau istorică. În folclorul local, Sfinxul este numit „Moșul”, „Iovan Iorgovan” sau chiar „Ercule”, fiind asociat cu legendele eroului mitic Hercules, venerat în zona Băilor Herculane.
Localizare și Acces
Sfinxul Bănățean se află la aproximativ 8 km de Băile Herculane, fiind vizibil de pe drumul național DN6 (E70 București-Timișoara), mai exact la kilometrul 377, în special primăvara și toamna, când vegetația este mai puțin deasă. Pentru a ajunge mai aproape, turiștii pot urma un drum neasfaltat de pe Strada Pecinișca, după ce trec podul peste râul Cerna. Totuși, se recomandă admirarea de la distanță, deoarece zona este cunoscută pentru prezența viperelor cu corn, a căror mușcătură este periculoasă.
Legende și Mister
Sfinxul Bănățean este învăluit în legende care adaugă un farmec aparte locului. Una dintre povești spune că stânca ar marca victoria legendarului Iovan Iorgovan (uneori identificat cu Hercules) asupra unei hidre mitice, ridicată ca simbol al triumfului. Bătrânii locului cred că sub Sfinx ar fi ascuns „ciomagul lui Hercule”, care așteaptă să fie descoperit de un viteaz cu inima curată, destinat să devină „apărătorul românilor”. Alții numesc stânca „Piatra Caprei”, datorită caprelor negre care populează zona. Aceste povești, alături de aspectul impunător al stâncii, transformă Sfinxul într-o atracție care îmbină natura, istoria și mitologia.
Biodiversitate și Importanță
Rezervația naturală din jurul Sfinxului găzduiește specii rare de vegetație, precum liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), frasinul (Fraxinus ornus) și lumânărica (Verbascum phlomoides). Zona este considerată a avea o energie purificatoare, iar izvoarele din apropiere sunt renumite pentru puritatea lor. Cu toate acestea, Sfinxul Bănățean rămâne mai puțin cunoscut decât omologul său din Munții Bucegi, fiind o „minune lăsată uitării” din cauza lipsei de promovare turistică și a infrastructurii adecvate.
De ce să vizitezi?
Sfinxul Bănățean nu este doar o formațiune geologică, ci și un simbol al frumuseții sălbatice a Banatului. Situat într-o regiune bogată în atracții naturale, precum cascadele Bigăr, Cheile Nerei sau morile de apă de la Rudăria, Sfinxul este o destinație ideală pentru iubitorii de natură și istorie. Totuși, accesul dificil și lipsa amenajărilor turistice, cum ar fi drumurile sau indicatoarele, fac ca această minune să fie vizitată de puțini turiști.
Dacă ești în căutarea unui loc care combină misterul, frumusețea naturii și legendele locale, Sfinxul Bănățean merită să fie pe lista ta. Admiră-l de pe DN6 sau aventurează-te pe drumurile mai puțin bătătorite ale Banatului, dar fii atent la vipere și respectă natura!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Scandal monstru la Călărași! Trei femei băute au atacat polițiștii după un apel fals la 112
Locurile de veci la Călărași: reguli noi, dar și probleme vechi. Oamenii reclamă cerșetori, vandalizări și morminte abandonate
Cazurile de COVID-19 au crescut în județul Călărași într-o singură săptămână
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
