Curtea Constituţională a României a admis, sâmbătă, 5 octombrie, contestaţia depusă privind candidatura Dianei Şoşoacă la alegerile prezidenţiale, arată Curtea a intrat, sâmbătă, în şedinţă pentru a analiza cele şapte contestaţii depuse la candidaturile pentru alegerea preşedintelui României.
CCR a admis contestaţia depusă care vizează candidatura Dianei Şoşoacă la alegerile prezidenţiale.
Astfel, potrivit comunicatului CCR, Curtea „a admis contestațiile formulate de doamna Amalia Bellantoni și domnul Mihai Gheorghe Ursa şi a anulat Decizia Biroului Electoral Central nr.18/D din 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024.”.
De fericire, Amalia Bellantoni a deschis o sticlă d șampanie pe terasa localului din București pe care îl administrează.
Decizia a fost luată cu majoritate de voturi.
Hotărârile sunt definitive şi se comunică Biroului Electoral Central, air argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul hotărârilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Totodată, Curtea a respins „contestația formulată de doamna Șerban Sanda Puica privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului Nicolae-Ionel Ciucă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024;”.
De asemenea, contestațiile pentru candidaturilor lui Mircea Geoană și Ludivic Orban au fost amânate pentru 5 octombrie, ora 21:00.
Diana Şoşoacă a aflat despre respingerea candidaturii sale în timp ce se afla într-o transmisiune live alături de europarlamentarul Luis Lazarus, pe pagina acestuia, de la un jurnalist care a sunat-o. Ea a declarat că este inacceptabil aşa ceva şi că nu a fost informată.
Curtea Constituţională a României anunţă, sâmbătă, că s-au depus 7 contestaţii care vizează candidaturile lui Mircea Geoană, Diana Şoşoacă, Nicolae Ciucă, Kelemen Hunor şi Ludovic Orban. O persoană a contestat respingerea candidaturii lui Miron Cozma la prezidenţiale, aceeaşi persoană contestând candidatura lui Kelemen Hunor, liderul UDMR.