Himalayan Tit, cunoscută științific sub numele de Parus major cinereus, este o subspecie a pițigoiului mare, întâlnită în regiunile muntoase ale Asiei, în special în Himalaya, dar și în părți din India, Nepal și Bhutan. Această pasăre mică, dar plină de viață, este un simbol al adaptabilității și rezistenței în mediile aspre ale altitudinilor înalte.

Caracteristici fizice

Himalayan Tit are un aspect distinctiv, cu un penaj predominant gri-albăstrui, spre deosebire de culorile mai vibrante ale pițigoiului mare european. Pieptul său este alb, cu o dungă neagră verticală care traversează abdomenul, iar capul este împodobit cu un „bonet” negru lucios și obraji albi. Aripile și coada au nuanțe de gri, cu accente subtile de verde măsliniu în lumina potrivită. Dimensiunile sale sunt modeste, măsurând aproximativ 13-15 cm în lungime, cu o greutate de doar 16-20 de grame.

Habitat și răspândire

Această pasăre trăiește în pădurile de conifere, tufișurile alpine și zonele împădurite de la poalele munților Himalaya, la altitudini cuprinse între 1.800 și 4.000 de metri. Se adaptează cu ușurință la climatele reci și la condițiile dificile, fiind adesea observată în apropierea așezărilor umane, unde vizitează hrănitoarele de păsări în lunile de iarnă.

Comportament și dietă

Himalayan Tit este o pasăre energică și curioasă, cunoscută pentru agilitatea sa. Se deplasează rapid prin ramuri, căutând insecte, larve și semințe, care formează baza dietei sale. În timpul iernii, când sursele de hrană sunt limitate, consumă și fructe de pădure sau resturi de la hrănitoarele instalate de oameni. Cântecul său este melodios, compus din triluri scurte și note ascuțite, care răsună în văile montane.

Advertisement

Reproducere

Sezonul de reproducere al Himalayan Tit începe primăvara, între martie și iunie. Femela construiește un cuib în scorburi sau crăpături de stânci, folosind mușchi, pene și fire de iarbă. Depune între 5 și 8 ouă, pe care le clocește timp de aproximativ 13-15 zile. Puii sunt hrăniți de ambii părinți și părăsesc cuibul după circa 18-21 de zile.

Importanța ecologică

Himalayan Tit joacă un rol esențial în ecosistemele montane, contribuind la controlul populațiilor de insecte și la dispersarea semințelor. Prezența sa este un indicator al sănătății pădurilor alpine, iar observarea acestor păsări este o experiență apreciată de ornitologi și iubitori de natură.

Curiozități

• Himalayan Tit este extrem de teritorial în timpul sezonului de reproducere, alungând alte păsări din zona cuibului său.

• Poate imita sunetele altor specii de păsări, ceea ce îl ajută să comunice sau să evite prădătorii.

• Este una dintre puținele specii de pițigoi care se aventurează la altitudini atât de mari, sfidând condițiile extreme ale munților.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

31 i.Hr. – S-a desfășurat Bătălia de la Actium – forțele lui Octavian au învins trupele conduse de Marc Antoniu și Cleopatra.

1192 – S-a încheiat Tratatul de la Jaffa, o Convenție de Pace între sultanul musulman Saladin și conducătorul cruciat Richard Inima de Leu. Tratatul a pus capăt celei de-a treia Cruciade (11 mai 1189 – 2 septembrie 1192).

1442 – Bătălia de pe Ialomița se încheie cu victoria lui Iancu de Hunedoara asupra turcilor, marcând începutul campaniilor ofensive ale acestuia.

Advertisement

1621 – A început Bătălia de la Hotin (2 septembrie – 9 octombrie 1621) – Parte din Războiul polono-otoman (1620–1621) – a fost o bătălie între Uniunea Polono-Lituaniană sub conducerea lui Jan Karol Chodkiewicz (1560-1621) și Imperiul Otoman, sub conducerea sultanului Osman al II-lea.

1666 – A izbucnit Marele incendiu din Londra (2 – 6 septembrie 1666), care, timp de 4 zile și jumătate, a distrus întregul oraș, inclusiv Catedrala Sfântul Paul. În memoria victimelor a fost ridicată o statuie care se afla în centrul Londrei.

1752 – În Marea Britanie si în coloniile sale, a fost înlocuit calendarul iulian cu calendarul gregorian, diferența de 11 zile dintre cele două calendare fiind rectificată astfel că următoarea zi, 3 septembrie a fost datată 14 septembrie.

1778 – S-a născut Louis Bonaparte, rege al Olandei, conte de Saint-Leu, fratele împăratului francez Napoleon Bonaparte.

1792 – Revoluția franceză – Au avut loc „Masacrele din septembrie”. 1300 de deținuți din închisori au fost omorâți fără judecată de către mulțimea dezlănțuită.

Advertisement

1829 – Tratatul de pace de la Adrianopol, (numit și Tratatul de la Edirne), a fost finalizat la încheierea războiului ruso-turc din 1828-1829 dintre Imperiul Rus și Imperiul Otoman, fiind semnat pe 2/14 septembrie 1829 în Adrianopol de Alexei Orlov și Abdul Kadîr-bei. Imperiul Otoman dădea Rusiei acces la gurile Dunării și fortărețele Akhaltsikhe și Akhalkalaki din Georgia.

1848 – În timpul celei de-a treia Adunări naționale de la Blaj, cei 60 000 de participanți declară că nu recunosc „uniunea” Transilvaniei cu Ungaria și reafirmă revendicările țărănimii iobage. S-a format oastea populară sub conducerea lui Avram Iancu.

1859 – În întreaga lume a avut loc o superfurtună solară. Furtuna solară din 1859 (1 – 2 septembrie 1859) Denumită și Superfurtuna solară sau Evenimentul Carrington) a fost cea mai puternică furtună solară din istoria observațiilor solare. A avut locul în timpul celui de-al 10-lea ciclu solar.

1870 – S-a încheiat Bătălia de la Sedan, desfășurată în cadrul războiului franco-prusac, în urma căreia trupele franceze au fost încercuite și înfrânte de cele prusace, provocând căderea celui de-al doilea imperiu al lui Napoleon al III-lea și proclamarea republicii și a Comunei din Paris.

1937 – A încetat din viață Pierre de Coubertin, fondatorul Comitetului Olimpic Internațional și inițiator al mișcării olimpice moderne.

Advertisement

1943 – Conducătorul României, mareșalul Antonescu s- a întâlnit în Germania cu Adolf Hitler pentru reconfirmarea alianței dintre cele două țări.

1945 – Japonia a semnat actul de capitulare necondiționată, ceea ce a însemnat sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

1958 – A fost inaugurat, la București, Muzeul „George Enescu”.

1973 – A încetat din viată scriitorul J.R.R. Tolkien, autorul romanului „Hobbitul” şi al trilogiei „Stăpânul inelelor” (n. 3 ianuarie 1892) A fost profesor de anglo-saxona la Pembroke College, Oxford, din 1925 până în 1945 si profesor de limba si literatura engleza la Merton College, Oxford din 1945 pana in 1959. În anul 2008, prestigioasa publicație The Times l-a pus pe locul 6 în lista celor mai buni scriitori britanici din 1945, pana in zilele noastre.

1990 – Transnistria și-a declarat independența față de RSS Moldovenească (parte pe atunci a Uniunii Sovietice).

Advertisement

2002 – A încetat din viață Rodica Ojog-Brașoveanu, scriitoare de romane polițiste (Enigmă la mansardă, Cocoșatul are alibi) (n. 28 august 1939)

2005 – A încetat din viață Alexandru Paleologu, scriitor, membru al Academiei române (n. 1919).

În anul școlar 2025-2026, sistemul de burse din învățământul preuniversitar român trece printr-o restructurare majoră, ca parte a măsurilor de austeritate dictate de necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare, considerate nesustenabile de Ministerul Educației. Astfel, din cele șase categorii de burse existente anterior, vor fi păstrate doar trei: bursa de merit, bursa socială și bursa tehnologică. Bursele de excelență olimpică I și II, precum și bursele de reziliență, vor fi eliminate începând cu data de 8 septembrie 2025, când începe noul an școlar. Aceste schimbări au stârnit nemulțumiri, sindicatele din educație amenințând cu boicotarea festivităților de deschidere a anului școlar și cu proteste care ar putea perturba anul școlar.

Bursele disponibile în anul școlar 2025-2026

1. Bursa de merit

• Valoare: 450 de lei/lună.

• Beneficiari: Elevii din învățământul gimnazial, liceal, profesional și dual.

• Condiții de acordare:

  • Media anuală minimă de 9,00.

  • Clasarea în primii 15% din efectivul clasei, pe baza mediei generale din anul școlar anterior.

  • Pentru elevii din clasa a V-a: media se calculează ca medie aritmetică (cu două zecimale, fără rotunjire) a notelor din primele două intervale de cursuri ale anului școlar curent.

  • Pentru elevii din clasa a IX-a: se ia în considerare media de admitere la liceu sau învățământ profesional/dual, care trebuie să fie cel puțin 9,00.

  • Pentru profilurile vocaționale (artistic, sportiv, teologic, militar): media de admitere este calculată conform ordinului ministerial privind admiterea în învățământul liceal.

• Procedura de acordare:

  • Bursele de merit se acordă la propunerea profesorului diriginte, fără a fi necesară depunerea unei cereri.

  • Dirigintele înaintează lista cu elevii propuși în primele 25 de zile calendaristice de la începerea anului școlar (pentru clasele VI-XII) sau în primele 15 zile calendaristice ale lunii ianuarie (pentru clasa a V-a).

  • Dacă numărul elevilor cu medii egale depășește procentul de 15%, dirigintele va furniza documente suplimentare conform criteriilor de departajare stabilite de Consiliul de Administrație al școlii, avizate de inspectoratele școlare județene.

  • Criteriile de departajare respectă prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea discriminării.

• Calculul beneficiarilor:

  • Numărul beneficiarilor se determină prin rotunjirea la întregul superior a procentului de 15% din efectivul clasei.

  • Pentru clasele cu dublu profil, specializare sau clase mozaic, calculul se face pe clasă, nu pe profil/specializare.

  • Pentru învățământul simultan, calculul se face separat pentru fiecare clasă.

2. Bursa socială

• Valoare: 300 de lei/lună.

• Beneficiari: Elevii din învățământul primar, gimnazial, liceal, profesional și dual.

• Condiții: Nu sunt specificate detalii suplimentare despre criteriile de eligibilitate, dar profesorul diriginte coordonează procesul de depunere a documentelor necesare.

3. Bursa tehnologică

• Valoare: 300 de lei/lună.

• Beneficiari: Elevii din învățământul profesional și dual.

• Condiții: Nu sunt furnizate detalii suplimentare despre criteriile de acordare.

Suplimentarea burselor

Valoarea burselor poate fi majorată prin decizia consiliilor de administrație ale unităților de învățământ, în funcție de:

• Sumele alocate de autoritățile administrației publice locale.

• Alte venituri obținute conform legii.

Eliminarea burselor de excelență olimpică I și II și a burselor de reziliență face parte dintr-un pachet mai larg de măsuri de austeritate din sistemul educațional. Aceste decizii au generat tensiuni, sindicatele din educație avertizând că anul școlar 2025-2026 ar putea fi marcat de proteste și boicoturi, inclusiv la festivitățile de deschidere.

Advertisement