Păianjenul Goliat „mâncător de păsări” (Theraphosa blondi), considerat cel mai mare păianjen din lume, este o creatură fascinantă care stârnește atât admirație, cât și teamă. Găsit în pădurile tropicale umede din nordul Americii de Sud, în țări precum Venezuela, Brazilia, Guyana și Surinam, acest arahnid impresionează prin dimensiunile sale colosale și comportamentul său unic. Cu o anvergură a picioarelor care poate atinge 30 de centimetri și o greutate de până la 175 de grame, Goliatul este de mărimea unei farfurii sau a unui cățeluș mic, ceea ce îl face o prezență intimidantă în habitatul său.

Contrar numelui său, păianjenul Goliat nu se hrănește în principal cu păsări. Deși este capabil să vâneze vertebrate mici, precum șopârle, broaște, rozătoare sau chiar șerpi, dieta sa de bază constă din nevertebrate, în special râme și insecte mari. Numele de „mâncător de păsări” provine de la o observație istorică, când exploratorii europeni au văzut un exemplar devorând un colibri, un moment care a consacrat denumirea sa dramatică. Vânătoarea sa este una activă: nu țese pânze pentru a captura prada, ci se bazează pe viteză și pe colții săi lungi de până la 2,5 cm, care injectează un venin paralizant. După ce imobilizează victima, Goliatul folosește salivă pentru a dizolva părțile interne ale prăzii, pe care apoi le consumă.

Deși aspectul său – corpul masiv, brun, acoperit cu peri roșiatice, și picioarele lungi și robuste – poate părea înfricoșător, păianjenul Goliat este relativ inofensiv pentru oameni. Veninul său, deși dureros, nu este mortal, iar mușcătura intervine doar ca mecanism de apărare, când păianjenul se simte amenințat. În plus, Goliatul dispune de o altă armă defensivă: perii urticanți de pe abdomen, pe care îi poate lansa în aer pentru a irita ochii sau pielea prădătorilor. Un alt comportament interesant este șuieratul pe care îl produce prin frecarea picioarelor, similar cu sunetul unui șarpe cu clopoței, menit să descurajeze atacatorii.

Viața păianjenului Goliat este marcată de diferențe notabile între sexe. Femelele sunt mai mari și pot trăi până la 15-25 de ani, în timp ce masculii, mai mici, au o speranță de viață de doar 3-6 ani, murind adesea la scurt timp după împerechere. Femela depune între 50 și 200 de ouă într-un cocon pe care îl poartă cu grijă, protejându-l de dușmani. Păianjenii tineri sunt vulnerabili după eclozare, dar cei care supraviețuiesc devin rapid prădători eficienți. Un aspect fascinant este capacitatea lor de regenerare: dacă își pierd un picior, aceștia îl pot regenera în timpul procesului de năpârlire, care continuă și la maturitate.

Advertisement

Goliatul trăiește în vizuini săpate în sol, adesea lângă iazuri sau în zone umede, unde se ascunde în timpul zilei și vânează noaptea, folosindu-se de simțul tactil pentru a detecta vibrațiile prăzii. Deși vederea sa este slabă, perii sensibili de pe corp compensează, oferindu-i o percepție precisă a mediului. În ciuda reputației sale de „monstru păros”, păianjenul Goliat este un prădător solitar și evită contactul cu alte specii, cu excepția perioadei de împerechere.

Interesant este că, în unele culturi, cum ar fi tribul Piaroa din Venezuela, păianjenii Goliat sunt considerați o delicatesă, fiind prăjiți și consumați pentru gustul lor, descris ca asemănător nucilor. Cu toate acestea, în sălbăticie, Goliatul rămâne un simbol al forței și al adaptabilității, un adevărat gigant al lumii arahnidelor. Pentru iubitorii de natură, acest păianjen nu este doar o creatură înfricoșătoare, ci o dovadă a diversității și complexității vieții în pădurile tropicale.

Persoanele cu diabet trebuie să fie atente la alegerile alimentare, inclusiv la sucuri, pentru a menține glicemia sub control. Sucurile recomandate ar trebui să aibă un indice glicemic scăzut, să fie bogate în fibre și să conțină ingrediente care susțin sănătatea generală. Iată o rețetă originală, potrivită pentru persoanele cu diabet, care combină gustul plăcut cu beneficiile nutriționale.

 Suc verde revigorant

Ingrediente :

• 1 castravete mediu (aproximativ 150 g)
• 1 mână de spanac proaspăt (aproximativ 50 g)
• ½ măr verde, pentru un gust ușor acrișor și indice glicemic scăzut.
• 1 linguriță de suc de lămâie proaspăt stors
• 100 ml apă plată

Preparare:

1. Spălați bine castravetele, spanacul și mărul. Curățați castravetele dacă preferați un gust mai fin, dar coaja poate fi lăsată pentru un aport suplimentar de fibre.
2. Tăiați mărul în bucăți mici, îndepărtând cotorul.
3. Puneți castravetele, spanacul și mărul într-un blender sau storcător. Adăugați apa plată pentru a facilita omogenizarea.
4. Amestecați până când obțineți o consistență uniformă. Dacă folosiți un blender, puteți strecura sucul pentru o textură mai fină, dar păstrarea pulpei este recomandată pentru fibre.
5. Adăugați sucul de lămâie și amestecați bine.
6. Serviți imediat, de preferință dimineața sau ca o gustare sănătoasă între mese.

Beneficii:

• Castravetele hidratează și are un conținut scăzut de carbohidrați.
• Spanacul este bogat în antioxidanți și fibre, ajutând la stabilizarea glicemiei.
• Mărul verde adaugă o notă ușor dulce, dar are un impact minim asupra glicemiei datorită indicelui glicemic scăzut.
• Lămâia oferă vitamina C și un gust proaspăt, fără a adăuga zaharuri.

Notă: Consultați un medic sau un nutriționist înainte de a introduce sucuri noi în dietă, mai ales dacă aveți diabet, pentru a vă asigura că sunt potrivite pentru nevoile dumneavoastră specifice.

Advertisement

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACESTĂ ZI:

1534 – Jacques Cartier este primul european care descoperă fluviul Saint Lawrence din America de Nord.

1598 – Tratatul dintre Împăratul Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Romano-German, rege al Boemiei, rege al Ungariei, principe al Transilvaniei (între 1599-1604), si Mihai Viteazul, încheiat la Mânăstirea Dealu. Mihai Viteazul recunoaște suzeranitatea împăratului, care se obliga să-i asigure subsidii pentru întreținerea armatei și recunoaște caracterul ereditar al domniei.

1672 – S-a născut (30 mai s.v.) Țarul Petru I (cel Mare) al Rusiei.

Advertisement

1781 – S-a născut inginerul britanic George Stephenson, care a construit prima cale ferată publică ce utiliza locomotive cu abur.

1815 – S-a semnat actul final al Congresului de la Viena, prin care se stabilea o nouă ordine europeană în urma războaielor napoleoniene. Franța a fost redusă la granițele din 1792: Austria a obținut Galitia, Tirolul, Triestul, Dalmația, Stiria, Lombardia si Veneția; Olanda a primit Belgia.

1848 – Începutul revoluției pașoptiste în Muntenia. A avut loc Adunarea populara de la Islaz (azi comuna in județul Teleorman), ocazie cu care Ion Heliade Rădulescu a citit “Proclamația de la Islaz” (programul Revoluției din Țara Românească) și s-a constituit primul Guvern provizoriu (Ion Heliade Rădulescu, maiorul Christian Tell, Ștefan Golescu, preotul Radu Șapca și căpitanul Nicolae Pleșoianu).

1856 – Vasile Alecsandri a publicat, în gazeta ”Steaua Dunării”, “Hora Unirii” inspirată de vechea ”Hora a Ardealului” (1848), căreia i-a refăcut și lărgit valoarea simbolică.

1870 –  A decedat marele scriitor englez Charles Dickens, a cărui operă este reprezentativă pentru curentul realist al literaturii sec. al XIX-lea.

Advertisement

1912 – Moare în urma unui atac de cord la Berlin, I. L. CARAGIALE, dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român.

1930 – Gruparea din Partidul Liberal, condusă de Gheorghe Brătianu, favorabila restaurării carliste, este exclusă din Partidul Național Liberal. Gheorghe Brătianu va forma un partid separat: P.N.L. – Gheorghe Brătianu.

1934 – Personajul de desene animate, Donald rățoiul creat de Walt Disney, debutează pe ecrane în filmul „Găinușa cea înțeleaptă”.

1942 – Se înființează „Centrul de instrucție Sărata”, unde erau trimiși legionarii care se ofereau voluntari pentru front. Mareșalul Antonescu dăduse ordine exprese ca aceștia sa fie trimiși in prima linie a frontului.

1959 – A fost lansat la apă submarinul american “George Washington”, primul submarin dotat cu rachete balistice.

Advertisement

1967 – În timpul Războiului de Șase Zile arabo-israelian, Israelul cucerește de la sirieni Înălțimile Golan.

1978 – A murit Prințul Nicolae de România, al doilea fiu al regelui Ferdinand I al României.

1990 – Prima întrunire a Parlamentului României rezultat in urma alegerilor de la 20 mai 1990 (primele alegeri libere și democratice în România de după al II-lea război mondial) in care electoratul s-a pronunțat asupra președintelui țării prin vot direct, și a celor doua Camere ale Parlamentului, Camera Deputaților si Senatul, prin vot proporțional.

1997 – Regele Mihai și-a reluat turneul european consacrat sprijinirii integrării României în NATO, din primul val, printr-o vizită de cinci zile în Spania.

1999 – Iugoslavia si N.A.T.O semnează un tratat de pace, care pune capăt conflictului armat din Kosovo.

Advertisement

2005 – Muzeul Memorial de la Sighet inaugurează o nouă sală, “Sala 51″ ce va face cunoscută vizitatorilor „Poezia din închisori” compusă de deținuții politici ai sistemului comunist.

2017 – Aflat într-o vizită oficială de șase zile în Statele Unite, președintele Klaus Johannis s-a întâlnit cu președintele Donald Trump la Casa Albă. La finalul discuțiilor care au durat 45 de minute, cei doi oficiali au susținut o declarație de presă comună.

2018 – Simona Halep a câștigat primul său titlu de Mare Slam, la Roland Garros.

2018 – Câteva sute de persoane participă sâmbătă, în Capitală, la “Marșul Diversității“, între care și ambasadorul Marii Britanii la București, Paul Brummell.

2018 – Mitingul organizat de PSD și ALDE în Piața Victoriei din București a scos peste 200.000 de oameni, în stradă împotriva “Statului Paralel”.

Advertisement