La zi
ISU Călărași a dat startul competiției naționale a serviciilor de urgență! Probele la care participanții sunt supuși astăzi, pe Stadionul Ion Comșa
În dimineața zilei de joi, 8 august, la stadionul „Ion Comşa” din Călăraşi, s-a dat oficial startul competiției naționale care reunește cele mai bune echipaje ale Serviciilor Voluntare și Private pentru Situații de Urgență (SVSU/SPSU) din întreaga țară. Evenimentul se desfășoară în perioada 7 – 9 august și aduce laolaltă echipaje din 12 județe ale României, toate câștigătoare ale etapelor interjudețene: Arad, Argeș, Brăila, Dâmbovița, Brașov, Caraș Severin, Gorj, Iași, Mureș, Maramureș, Suceava și Călărași.
Concursurile Profesionale ale SVSU și SPSU, ajunse la faza națională, sunt un prilej unic pentru echipajele participante de a-și demonstra aptitudinile de intervenție în situații de urgență. Aceste competiții au un caracter tehnico-aplicativ și sportiv și sunt organizate anual, implicând pompierii civili din cadrul serviciilor voluntare și private pentru situații de urgență. Participanții provin din primării și diverse societăți comerciale din fiecare județ, fiind reprezentanți de top ai comunităților lor.
Competiția include trei probe majore:
1. Pista cu obstacole pe 100 de metri – unde participanții trebuie să depășească diverse obstacole într-un timp cât mai scurt.
2. Ștafeta 4 x 100 metri – o probă ce combină viteza și coordonarea echipei.
3. Realizarea dispozitivului de intervenție la motopompă – o probă care testează abilitățile tehnice și eficiența în utilizarea echipamentului specific.
Această competiție nu este doar o simplă întrecere sportivă, ci urmărește obiective esențiale pentru dezvoltarea și perfecționarea abilităților esențiale în intervențiile de urgență. Prin aceste concursuri se evaluează nivelul de pregătire al echipajelor și capacitatea lor de a răspunde eficient în situații critice. De asemenea, evenimentul are un rol important în popularizarea activităților desfășurate de serviciile voluntare și private pentru situații de urgență, contribuind astfel la creșterea gradului de conștientizare în rândul cetățenilor cu privire la importanța acestor servicii.
Concursurile Profesionale ale SVSU și SPSU reprezintă o tradiție anuală în care comunitățile din România își pun la încercare cei mai buni salvatori civili. Efortul și dedicarea acestor echipaje sunt esențiale pentru siguranța și protecția cetățenilor în cazuri de urgență, iar competiția națională din acest an promite să fie un spectacol de măiestrie și profesionalism.
Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” al județului Călărași, Plutonier adjutant șef Ștefan-Ovidiu Tătăranu, a subliniat importanța acestui eveniment, într-o postare pe pagina oficială de Facebook a instituției:
„S-a dat startul competiției naționale dedicate celor mai bune echipaje ale SVSU / SPSU din România!
Călăraşi, stadionul ‘Ion Comşa’, 7 – 9 august
Concursurile Profesionale SVSU și SPSU – Etapa Națională
În incinta Complexului Sportiv Municipal Călăraşi, pe stadionul ‘Ion Comşa’, serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă din 12 județe se vor întrece în cadrul Concursurilor profesionale – Faza naţională, unde au ocazia să îşi dovedească calităţile şi aptitudinile de intervenţie.
La această etapă, participă loturile câştigătoare ale etapelor interjudeţene din Arad ,Argeş, Brăila, Dâmboviţa, Brașov, Caraş Severin, Gorj, Iaşi, Mureș, Maramureş, Suceava şi Călăraşi.
Concursul cu tematică specifică serviciilor pentru situaţii de urgenţă are caracter tehnico-aplicativ şi sportiv şi se organizează, anual, cu pompierii civili din cadrul serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, care activează în cadrul primăriilor şi al societăţilor comerciale din fiecare judeţ.
Întrecerea constă în trei probe: Pista cu obstacole pe 100 de metri, Ştafeta 4 x 100 metri și Realizarea dispozitivului de intervenţie la motopompă.
Competiția urmărește dezvoltarea şi perfecţionarea aptitudinilor şi a deprinderilor specifice necesare îndeplinirii acţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă, evaluarea nivelului de pregătire și a capacităţii de intervenţie, precum şi popularizarea în rândul cetăţenilor a unor aspecte specifice activităţilor desfăşurate de către serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ciocănitoarea cu frunte galbenă, cunoscută științific sub numele de Melanerpes flavifrons, este o pasăre fascinantă din familia Picidae, originară din America de Sud. Această specie este endemică în regiunile tropicale și subtropicale ale Braziliei, Paraguayului și nord-estului Argentinei, unde preferă pădurile umede de câmpie, marginile pădurilor și zonele cu arbori izolați. Este o pasăre de dimensiuni medii, măsurând aproximativ 18-20 cm în lungime și cântărind între 50 și 70 de grame, cu o anvergură a aripilor de circa 30-35 cm.
Aspectul său distinctiv o face ușor de recunoscut: capul prezintă o frunte și o creastă galbenă strălucitoare la masculi, în timp ce la femele galbenul este mai palid și limitat la frunte. Corpul este predominant negru pe spate, cu aripi negre marcate de dungi albe, iar partea inferioară este albicioasă cu nuanțe gri și pete negre. Ciocul este puternic, ascuțit și de culoare neagră, adaptat perfect pentru ciocănitul în scoarța copacilor. Ochii sunt înconjurați de un inel alb, iar picioarele robuste îi permit să se agațe cu ușurință de trunchiuri.
Comportamental, Melanerpes flavifrons este o specie activă și socială, trăind adesea în perechi sau grupuri mici familiale. Este omnivoră, hrănindu-se cu insecte (în special larve de gândaci și furnici găsite sub scoarță), fructe sălbatice, nuci și semințe. Folosește tehnica clasică a ciocănitorilor: bate rapid în lemn pentru a detecta prada sau pentru a-și săpa cuibul. Sunetul său este un ciripit ascuțit și repetitiv, similar cu un “kik-kik-kik”, folosit pentru comunicare teritorială.
Reproducerea are loc în sezonul ploios, între septembrie și ianuarie, când femela depune 3-5 ouă albe în cuiburi săpate în copaci morți sau ramuri putrede. Ambii părinți participă la incubație (aproximativ 12-14 zile) și la hrănirea puilor, care părăsesc cuibul după 25-30 de zile. Specia nu este considerată amenințată, având un statut de conservare “Preocupare minimă” potrivit IUCN, datorită populației stabile și adaptabilității la habitate modificate de om, cum ar fi plantațiile de eucalipt.
Această ciocănitoare joacă un rol ecologic important, controlând populațiile de insecte și contribuind la dispersia semințelor prin consumul de fructe.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Joseph Merrick, cunoscut lumii drept „Omul Elefant”, s-a născut în 1862 în Leicester, Anglia. Încă din copilărie, viața lui a fost marcată de o afecțiune rară, cel mai probabil sindromul Proteus, care i-a cauzat deformări severe ale corpului. Fața, membrele și trunchiul său au fost afectate de creșteri anormale ale pielii și oaselor, transformându-l într-o figură care atrăgea atât fascinația, cât și repulsia celor din jur. Povestea sa este una despre durere, respingere, dar și despre o neașteptată licărire de umanitate într-o lume crudă.
Copilăria și începuturile grele
Merrick a avut o copilărie dificilă. Mama sa, Mary Jane, l-a iubit profund, dar a murit când el avea doar 11 ani. Tatăl său s-a recăsătorit, iar mama vitregă l-a tratat cu indiferență, dacă nu cu ostilitate. Deformările lui Joseph au devenit mai pronunțate odată cu trecerea timpului, făcându-l ținta batjocurii în comunitatea sa. Incapabil să-și găsească un loc de muncă stabil din cauza aspectului său, Merrick a fost nevoit să trăiască în sărăcie, ajungând chiar să locuiască într-un azil de săraci.
Viața ca „fenomen de circ”
La 21 de ani, disperat să-și câștige existența, Merrick a intrat în lumea spectacolelor de tip „freak show”. Sub pseudonimul „Omul Elefant”, el a fost expus publicului ca o curiozitate, atras de aspectul său neobișnuit. Managerul său, Tom Norman, îl prezenta ca pe o ciudățenie a naturii, iar publicul venea în număr mare să-l vadă. Deși această viață i-a oferit un mijloc de subzistență, a fost și o sursă de umilință profundă. Spectatorii îl priveau adesea cu groază sau dispreț, iar Merrick era conștient de statutul său de „exponat”.
În ciuda exploatării, Merrick a rămas un om sensibil, cu o dorință profundă de a fi acceptat. Se spune că păstra o fotografie a mamei sale și visa să trăiască o viață normală, poate chiar să se îndrăgostească. În timpul spectacolelor, el impresiona uneori publicul prin inteligența și amabilitatea sa, dar acestea erau rareori suficiente pentru a contracara prejudecățile.
Întâlnirea cu Frederick Treves și schimbarea destinului
În 1884, destinul lui Merrick s-a schimbat când a fost descoperit de chirurgul Frederick Treves. Fascinat de cazul său medical, dar și mișcat de povestea sa, Treves l-a ajutat să scape de viața de circ și i-a oferit un cămin la Spitalul din Londra. Aici, Merrick a primit pentru prima dată un tratament uman. A fost găzduit în camere private, unde a început să primească vizite de la oameni din înalta societate, inclusiv de la membri ai aristocrației britanice, precum Prințesa de Wales.
Aceste momente i-au adus lui Merrick o oarecare consolare. A învățat să citească, să scrie și chiar să construiască modele din carton, una dintre pasiunile sale. Cu toate acestea, sănătatea sa fragilă și deformările severe au continuat să-i limiteze viața. Capul său masiv, susținut de un gât slab, făcea somnul o provocare, fiind nevoit să doarmă stând în șezut pentru a evita sufocarea.
Sfârșitul tragic
În aprilie 1890, la doar 27 de ani, Joseph Merrick a fost găsit mort în patul său. Autopsia a sugerat că a murit asfixiat, probabil încercând să doarmă întins, așa cum făceau oamenii obișnuiți, într-o încercare de a-și împlini visul de normalitate. Moartea sa a fost văzută ca o eliberare din suferința unei vieți marcate de durere fizică și emoțională, dar și ca o pierdere tragică a unui om care, în ciuda tuturor greutăților, a rămas blând și demn.
Moștenirea lui Joseph Merrick
Povestea „Omului Elefant” a devenit un simbol al luptei pentru demnitate umană. Inspirând cărți, piese de teatru și un film celebru regizat de David Lynch în 1980, Merrick a rămas în memoria colectivă nu doar ca o curiozitate medicală, ci ca un om care a căutat să fie văzut dincolo de înfățișarea sa. Viața sa ne amintește de puterea compasiunii și de cruzimea prejudecăților, o lecție la fel de relevantă astăzi ca și în secolul al XIX-lea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Andrei Cașu, sportiv legitimat la Clubul Sportiv Municipal Călărași, a devenit Campion European la box, în cadrul competiției desfășurate la Budva, Muntenegru. Sub privirile publicului și lumina reflectoarelor, tânărul a demonstrat că ambiția, disciplina și curajul pot transforma visul în realitate.
Finala, disputată împotriva ucraineanului David Horvat, a fost un adevărat spectacol de forță și inteligență. După o luptă intensă, Andrei Cașu a reușit să se impună prin decizie, obținând aurul european.
Pentru Călărași, performanța lui Andrei reprezintă o nouă filă de istorie sportivă. Este dovada că orașul continuă să formeze campioni care duc numele României pe cele mai înalte podiumuri.
„Când imnul României a răsunat în arena din Budva, inimile noastre au bătut la unison cu mândria acestui copil extraordinar, crescut și format aici, la Călărași”, au transmis reprezentanții Clubului Sportiv Municipal Călărași.
Felicitări antrenorilor și întregii echipe CSM Călărași pentru susținerea acestui succes remarcabil.
Felicitări, Andrei Cașu – ești dovada vie că visurile se împlinesc prin muncă, curaj și suflet! 🇷🇴🥊
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ciocănitoarea cu frunte de aur: Bijuteria ascunsă a pădurilor sud-americane
Gard de 141.778 lei la Căminul Cultural din Măriuța. Consilierul local Dinu Fănel acuză „risipă de bani publici”
Hameiul: secretul natural pentru un somn profund și sănătate – Beneficii uimitoare dincolo de bere!
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
