La zi
ISU Călărași a dat startul competiției naționale a serviciilor de urgență! Probele la care participanții sunt supuși astăzi, pe Stadionul Ion Comșa
În dimineața zilei de joi, 8 august, la stadionul „Ion Comşa” din Călăraşi, s-a dat oficial startul competiției naționale care reunește cele mai bune echipaje ale Serviciilor Voluntare și Private pentru Situații de Urgență (SVSU/SPSU) din întreaga țară. Evenimentul se desfășoară în perioada 7 – 9 august și aduce laolaltă echipaje din 12 județe ale României, toate câștigătoare ale etapelor interjudețene: Arad, Argeș, Brăila, Dâmbovița, Brașov, Caraș Severin, Gorj, Iași, Mureș, Maramureș, Suceava și Călărași.
Concursurile Profesionale ale SVSU și SPSU, ajunse la faza națională, sunt un prilej unic pentru echipajele participante de a-și demonstra aptitudinile de intervenție în situații de urgență. Aceste competiții au un caracter tehnico-aplicativ și sportiv și sunt organizate anual, implicând pompierii civili din cadrul serviciilor voluntare și private pentru situații de urgență. Participanții provin din primării și diverse societăți comerciale din fiecare județ, fiind reprezentanți de top ai comunităților lor.
Competiția include trei probe majore:
1. Pista cu obstacole pe 100 de metri – unde participanții trebuie să depășească diverse obstacole într-un timp cât mai scurt.
2. Ștafeta 4 x 100 metri – o probă ce combină viteza și coordonarea echipei.
3. Realizarea dispozitivului de intervenție la motopompă – o probă care testează abilitățile tehnice și eficiența în utilizarea echipamentului specific.
Această competiție nu este doar o simplă întrecere sportivă, ci urmărește obiective esențiale pentru dezvoltarea și perfecționarea abilităților esențiale în intervențiile de urgență. Prin aceste concursuri se evaluează nivelul de pregătire al echipajelor și capacitatea lor de a răspunde eficient în situații critice. De asemenea, evenimentul are un rol important în popularizarea activităților desfășurate de serviciile voluntare și private pentru situații de urgență, contribuind astfel la creșterea gradului de conștientizare în rândul cetățenilor cu privire la importanța acestor servicii.
Concursurile Profesionale ale SVSU și SPSU reprezintă o tradiție anuală în care comunitățile din România își pun la încercare cei mai buni salvatori civili. Efortul și dedicarea acestor echipaje sunt esențiale pentru siguranța și protecția cetățenilor în cazuri de urgență, iar competiția națională din acest an promite să fie un spectacol de măiestrie și profesionalism.
Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” al județului Călărași, Plutonier adjutant șef Ștefan-Ovidiu Tătăranu, a subliniat importanța acestui eveniment, într-o postare pe pagina oficială de Facebook a instituției:
„S-a dat startul competiției naționale dedicate celor mai bune echipaje ale SVSU / SPSU din România!
Călăraşi, stadionul ‘Ion Comşa’, 7 – 9 august
Concursurile Profesionale SVSU și SPSU – Etapa Națională
În incinta Complexului Sportiv Municipal Călăraşi, pe stadionul ‘Ion Comşa’, serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă din 12 județe se vor întrece în cadrul Concursurilor profesionale – Faza naţională, unde au ocazia să îşi dovedească calităţile şi aptitudinile de intervenţie.
La această etapă, participă loturile câştigătoare ale etapelor interjudeţene din Arad ,Argeş, Brăila, Dâmboviţa, Brașov, Caraş Severin, Gorj, Iaşi, Mureș, Maramureş, Suceava şi Călăraşi.
Concursul cu tematică specifică serviciilor pentru situaţii de urgenţă are caracter tehnico-aplicativ şi sportiv şi se organizează, anual, cu pompierii civili din cadrul serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, care activează în cadrul primăriilor şi al societăţilor comerciale din fiecare judeţ.
Întrecerea constă în trei probe: Pista cu obstacole pe 100 de metri, Ştafeta 4 x 100 metri și Realizarea dispozitivului de intervenţie la motopompă.
Competiția urmărește dezvoltarea şi perfecţionarea aptitudinilor şi a deprinderilor specifice necesare îndeplinirii acţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă, evaluarea nivelului de pregătire și a capacităţii de intervenţie, precum şi popularizarea în rândul cetăţenilor a unor aspecte specifice activităţilor desfăşurate de către serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În inima Banatului, la doar câțiva kilometri de stațiunea Băile Herculane, se ridică semeț Sfinxul Bănățean, o formațiune stâncoasă impresionantă cunoscută și sub numele de „Sfinxul de la Topleț”. Situat în satul Bârza, pe teritoriul administrativ al comunei Topleț din județul Caraș-Severin, acest monument al naturii este o arie protejată de interes național, încadrat în categoria a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geomorfologic). Cu o suprafață de doar 0,50 hectare, Sfinxul Bănățean atrage atenția prin forma sa antropomorfă, asemănătoare unui cap uman, sculptat de forțele naturii de-a lungul mileniilor.
Originea și Caracteristicile Sfinxului
Sfinxul Bănățean este o formațiune geologică alcătuită din gresie, modelată de eroziunea eoliană și ploile care au sculptat pereții stâncoși și grohotișurile din zonă. Cu o înălțime de 16 metri și o lățime de 8 metri, stânca impresionează prin detaliile sale, care par să ascundă o poveste nerostită. Unii localnici și specialiști susțin că forma sa seamănă cu un cap de om purtând un coif dacic, orientat spre apus, ceea ce a dus la speculații despre o posibilă semnificație culturală sau istorică. În folclorul local, Sfinxul este numit „Moșul”, „Iovan Iorgovan” sau chiar „Ercule”, fiind asociat cu legendele eroului mitic Hercules, venerat în zona Băilor Herculane.
Localizare și Acces
Sfinxul Bănățean se află la aproximativ 8 km de Băile Herculane, fiind vizibil de pe drumul național DN6 (E70 București-Timișoara), mai exact la kilometrul 377, în special primăvara și toamna, când vegetația este mai puțin deasă. Pentru a ajunge mai aproape, turiștii pot urma un drum neasfaltat de pe Strada Pecinișca, după ce trec podul peste râul Cerna. Totuși, se recomandă admirarea de la distanță, deoarece zona este cunoscută pentru prezența viperelor cu corn, a căror mușcătură este periculoasă.
Legende și Mister
Sfinxul Bănățean este învăluit în legende care adaugă un farmec aparte locului. Una dintre povești spune că stânca ar marca victoria legendarului Iovan Iorgovan (uneori identificat cu Hercules) asupra unei hidre mitice, ridicată ca simbol al triumfului. Bătrânii locului cred că sub Sfinx ar fi ascuns „ciomagul lui Hercule”, care așteaptă să fie descoperit de un viteaz cu inima curată, destinat să devină „apărătorul românilor”. Alții numesc stânca „Piatra Caprei”, datorită caprelor negre care populează zona. Aceste povești, alături de aspectul impunător al stâncii, transformă Sfinxul într-o atracție care îmbină natura, istoria și mitologia.
Biodiversitate și Importanță
Rezervația naturală din jurul Sfinxului găzduiește specii rare de vegetație, precum liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), frasinul (Fraxinus ornus) și lumânărica (Verbascum phlomoides). Zona este considerată a avea o energie purificatoare, iar izvoarele din apropiere sunt renumite pentru puritatea lor. Cu toate acestea, Sfinxul Bănățean rămâne mai puțin cunoscut decât omologul său din Munții Bucegi, fiind o „minune lăsată uitării” din cauza lipsei de promovare turistică și a infrastructurii adecvate.
De ce să vizitezi?
Sfinxul Bănățean nu este doar o formațiune geologică, ci și un simbol al frumuseții sălbatice a Banatului. Situat într-o regiune bogată în atracții naturale, precum cascadele Bigăr, Cheile Nerei sau morile de apă de la Rudăria, Sfinxul este o destinație ideală pentru iubitorii de natură și istorie. Totuși, accesul dificil și lipsa amenajărilor turistice, cum ar fi drumurile sau indicatoarele, fac ca această minune să fie vizitată de puțini turiști.
Dacă ești în căutarea unui loc care combină misterul, frumusețea naturii și legendele locale, Sfinxul Bănățean merită să fie pe lista ta. Admiră-l de pe DN6 sau aventurează-te pe drumurile mai puțin bătătorite ale Banatului, dar fii atent la vipere și respectă natura!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fazanul Bulwer (Lophura bulweri), cunoscut și sub numele de fazanul cu coadă albă, este o specie rară și spectaculoasă de pasăre, endemică insulei Borneo. Această pasăre fascinantă, numită după naturalistul britanic Henry Ernest Bulwer, impresionează prin penajul său vibrant și coada lungă, fiind una dintre cele mai distinctive specii din familia Phasianidae.
Caracteristici fizice
Masculii fazanului Bulwer sunt adevărate opere de artă ale naturii. Aceștia au un penaj predominant negru-albăstrui, cu reflexii metalice, și o coadă lungă, albă, care poate atinge până la 60-75 cm. Fața lor este decorată cu caruncule de un cărbune strălucitor, care se umflă în timpul ritualurilor de împerechere, oferind un spectacol vizual impresionant. Femelele, în contrast, au un penaj mai discret, de un cărbune brun, care le ajută să se camufleze în pădurile dense.
Masculii pot cântări între 1,5 și 2 kg, în timp ce femelele sunt mai mici, având o lungime totală de aproximativ 50-60 cm, inclusiv coada.
Habitat și distribuție
Fazanul Bulwer este endemic în pădurile tropicale de joasă altitudine din Borneo, fiind întâlnit în statele malaieziene Sabah și Sarawak, în Kalimantanul indonezian și în Brunei. Preferă pădurile primare și secundare dense, cu sol umed și vegetație bogată, trăind la altitudini de până la 1.500 de metri. Din păcate, defrișările masive din Borneo au redus semnificativ habitatul acestei specii, ceea ce o face vulnerabilă.
Comportament și reproducere
Fazanul Bulwer este o pasăre timidă și solitară, fiind rareori observată în sălbăticie datorită naturii sale discrete. Masculii efectuează dansuri elaborate pentru a atrage femelele, ridicându-și coada lungă și umflându-și carunculele faciale pentru a crea un efect vizual dramatic. Aceste ritualuri au loc în zone special alese, numite „curți de afișare”, unde masculii își etalează frumusețea.
Femelele depun de obicei 1-2 ouă într-un cuib simplu construit pe sol, ascuns sub vegetație. Ele sunt responsabile de clocirea ouălor și creșterea puilor, masculii neimplicându-se în îngrijirea acestora.
Dieta
Fazanul Bulwer este omnivor, hrănindu-se cu o varietate de fructe, semințe, insecte și mici nevertebrate. În pădurile din Borneo, aceștia contribuie la dispersarea semințelor, jucând un rol important în ecosistemul forestier.
Conservare
Fazanul Bulwer este clasificat drept vulnerabil de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) din cauza pierderii habitatului cauzate de defrișări, exploatarea forestieră și conversia terenurilor pentru agricultură. Eforturile de conservare, cum ar fi protejarea pădurilor primare și crearea de rezervații, sunt esențiale pentru supraviețuirea acestei specii. De asemenea, fazanul Bulwer este uneori crescut în captivitate pentru a sprijini conservarea și studiul său.
Curiozități
-
Carunculele faciale ale masculilor pot schimba culoare și mărime în funcție de starea lor emoțională, fiind un indicator al sănătății și vigorii.
-
Fazanul Bulwer este considerat una dintre cele mai greu de observat păsări din Borneo, datorită comportamentului său retras.
-
Coada albă a masculilor este unică printre fazani, fiind un simbol al eleganței și frumuseții.
Fazanul Bulwer rămâne o adevărată bijuterie a pădurilor din Borneo, un simbol al biodiversității fragile a regiunii, care merită protejat pentru generațiile viitoare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 19 octombrie 1869, locomotiva „Mihai Bravul” a tras primul său suflu de abur pe traseul București–Giurgiu, marcând intrarea României în era modernă. Această cale ferată de 70 de kilometri, construită sub supravegherea inginerului englez John Trevor Barkley, a fost mai mult decât o realizare tehnică – a fost o promisiune împlinită și un simbol al progresului. Carol I, primul rege al României, i-a promis Elisabetei, viitoarea sa regină, că o va duce cu trenul la București, împletind astfel dragostea cu ambiția de a moderniza țara.
Lucrările la calea ferată au început în 1868, într-o perioadă în care România căuta să-și consolideze identitatea și economia. Traseul, care lega capitala de portul dunărean Giurgiu, a fost strategic ales pentru a facilita comerțul și transportul pe Dunăre, conectând Bucureștiul cu alte rutele comerciale internaționale. Construcția a implicat eforturi uriașe, de la nivelarea terenului până la montarea șinelor, toate realizate cu tehnologie de vârf pentru acea vreme. Locomotiva „Mihai Bravul”, numită în onoarea curajului românesc, a devenit rapid un simbol al inovației și al determinării.
Dincolo de impactul economic, calea ferată București–Giurgiu a avut o poveste umană. Promisiunea lui Carol către Elisabeta a adăugat o notă romantică acestui proiect, transformându-l într-o punte între visurile personale și aspirațiile unei națiuni. Călătoria inaugurală din 1869 a marcat nu doar debutul transportului feroviar în România, ci și un moment de unitate și speranță pentru un viitor mai prosper.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Sfinxul Bănățean: Paznicul de piatră al Banatului
Recomandare de carte – Eu sunt Malala – de Malala Yousafzai
Fazanul Bulwer: Regele ascuns al pădurilor din Borneo
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
