La zi
Românii vor putea opta pentru un număr de identificare digitală. Ministerul Finanțelor pregătește CNP-ul fiscal pentru cumpărăturile online
Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere publică un proiect care propune utilizarea unui număr de identificare digitală pentru persoanele fizice, ca alternativă la CNP.
„Ministerul Finanțelor pune în dezbatere publică actul normativ prin care aduce o serie de modificări și completări Legii 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, pentru adaptarea legislației fiscale, astfel încât gradul de colectare și conformare la plată să crească”, spune comunicatul de presă al instituției, potrivit digi24.ro.
Economiștii explică faptul că acest număr de identificare digitală va fi o opțiune alternativă la CNP, fiind atașat conturilor utilizate pentru comenzi online și, posibil, celor folosite pentru plăți curente.
În plus, pentru a descuraja evaziunea fiscală, Ministerul Finanțelor propune ca acest CNP fiscal să fie inclus, la cererea clientului, pe bonurile emise de spălătorii și saloane de înfrumusețare.
Ministerul Finanțelor dorește să încurajeze contribuabilii să solicite de la fisc un cod de identificare digitală pentru a-l folosi în situațiile în care firmele nu eliberează bonuri. De exemplu, clienții service-urilor auto, saloanelor de înfrumusețare sau spălătoriilor vor putea solicita bonuri fiscale care să includă acest cod.
„Noutatea este legată de trecerea pe bonul fiscal a acestui CNP sau cod de identificare fiscală la solicitarea cumpărătorului din zonele de activitate economică cu risc fiscal ridicat. Nu dăm creditul fiscal pentru orice cumpărătură pe care a făcut-o omul”, a declarat Marcel Boloș, Ministrul Finanțelor, confom stirileprotv.ro.
Pentru a stimula solicitarea bonurilor cu cod de identificare fiscală, Ministerul de Finanțe ia în considerare implementarea unui sistem de bonificații. Astfel, la sfârșitul anului, statul ar putea restitui până la 5% din sumele cheltuite în domenii cu risc ridicat de evaziune.
Conform legislației fiscale actuale, ANAF gestionează evidența veniturilor și cheltuielilor fiecărui contribuabil. Cu toate acestea, opoziția afirmă că persoanele vor fi supuse unor verificări de fiecare dată când cheltuiesc mai mult decât încasează și vor fi obligate să justifice sumele cheltuite.
În cazul în care suma nu poate fi justificată, există riscul ca 70% din aceasta să fie confiscată. Totuși, Ministerul de Finanțe afirmă că doar persoanele care nu își achită impozitele vor fi trase la răspundere.
Proiectul legat de CNP-ul fiscal este în prezent în dezbatere publică pe site-ul Ministerului de Finanțe. Premierul i-a solicitat ministrului Marcel Boloș să prezinte proiectul în Guvern doar după ce a obținut sprijinul mediului de afaceri.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Direcția de Sănătate Publică (DSP) Călărași a publicat noile date privind evoluția cazurilor de COVID-19, iar acestea indică o tendință clară de creștere a infectărilor în județ. În doar 8 zile, de la raportarea din 4 august până la cea din 12 august, numărul cazurilor noi înregistrate în ultimele 14 zile a crescut de la 9 la 44.
Rata de incidență cumulată la nivelul județului a crescut de la 0,03 la 0,15 cazuri la mia de locuitori, o majorare de cinci ori, care reflectă o intensificare bruscă a transmiterii virusului în comunitate.
De la șase la douăzeci și două de localități afectate
Dacă la începutul lunii august doar șase localități raportau cel puțin un caz de COVID-19, în raportarea de la mijlocul lunii lista s-a extins la 22 de localități, acoperind o parte considerabilă a județului.
Printre localitățile care aveau deja cazuri la începutul lunii se numărau Belciugatele, Cuza Vodă, Grădiștea, Frumușani, Chirnogi și Municipiul Călărași – zone în care circulația virusului părea izolată și ușor de controlat.
Însă, în intervalul de doar o săptămână, au apărut noi focare sau cazuri izolate în alte localități, unele dintre ele înregistrând o creștere îngrijorătoare. De exemplu, comuna Lehliu a raportat trei cazuri noi într-o populație de aproximativ 2.400 de locuitori, ceea ce a generat cea mai mare rată de incidență din județ – 1,24 la mia de locuitori.
Localități cu incidență crescută
Pe lângă Lehliu, alte comune care atrag atenția prin rata ridicată de infectare sunt Belciugatele (0,97‰), Tămădău Mare (0,82‰) și Dragalina (0,73‰), unde numărul absolut de cazuri este mic, dar raportat la populația locală, semnalează o intensificare a circulației virusului.
De asemenea, cazuri au fost raportate în localități care până de curând nu figurau deloc în statisticile DSP – printre acestea se numără Nicolae Bălcescu, Vlad Țepeș, Roșeti, Dorobanțu, Fundulea, Ulmeni și Dor Mărunt.
Municipiul Călărași: Cazurile s-au dublat
Municipiul Călărași, deși părea stabil în raportările anterioare, a înregistrat și el o dublare a numărului de cazuri, de la 4 la 8 în doar câteva zile. Deși, raportat la populația totală, incidența rămâne scăzută (0,12‰), creșterea rapidă poate prefigura o accelerare a transmiterii în mediul urban.
Avertismentul autorităților sanitare
Reprezentanții DSP avertizează că, deși cifrele nu sunt încă alarmante în termeni absoluți, ritmul de creștere este îngrijorător. Ei atrag atenția că perioada concediilor, evenimentelor sociale și reîntoarcerii din vacanțe creează condiții favorabile pentru răspândirea virusului.
Măsuri recomandate populației
Pentru a preveni o răspândire accelerată a virusului, autoritățile locale reamintesc populației importanța următoarelor măsuri:
- Respectarea regulilor de igienă, în special spălarea frecventă a mâinilor.
- Evitarea contactului cu persoane simptomatice sau confirmate pozitiv.
- Testarea în caz de simptome specifice.
- Purtarea măștii în spații închise aglomerate sau în mijloacele de transport public.
Ce urmează?
Autoritățile anunță că vor continua monitorizarea atentă a situației, iar dacă ritmul actual se menține sau se accelerează, nu este exclusă revenirea la unele restricții minime locale, precum limitarea adunărilor publice sau reintroducerea obligativității măștii în anumite spații.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Călărașiul a rămas fără farmacie de gardă! Colegiul Farmaciștilor recunoaște: „Serviciul de noapte e pro bono, farmaciile riscă falimentul!”
Călărașiul a ajuns un oraș fără nicio farmacie deschisă pe timp de noapte! O situație extrem de gravă, semnalată de cititorii noștri, confirmată și de reprezentanții Colegiului Farmaciștilor Călărași.
Contactat telefonic de redacția Călărași Press, Postelnicu Viorel, reprezentantul Colegiului Farmaciștilor, a recunoscut că nu există în prezent o farmacie cu program permanent și că problema este una de sustenabilitate economică și de personal.
„Farmacia, pe timpul de noapte, cel puțin în orașele mici și în micile aglomerări cum este Călărașiul, nu generează suficient profit astfel încât să justifice programul non-stop. Practic, garda de noapte e un serviciu public făcut aproape pro bono”, a explicat Postelnicu.
Legea există, dar nu are „dinți”
Legea 266/2008 prevede că accesul la medicamente trebuie asigurat și noaptea, prin rotația farmaciilor, dar Colegiul spune că nu are pârghii să oblige farmacii private să facă gărzi, pentru că acest lucru ar duce la pierderi masive.
„Un program non-stop ar presupune cel puțin 5 farmaciști angajați. În județ oricum e criză de personal, iar în lipsa unui sprijin financiar din partea autorităților, nimeni nu-și permite”, a explicat Postelnicu Viorel.
Soluția? Implicarea Consiliului Județean și a Ministerului Sănătății
Reprezentantul Colegiului Farmaciștilor spune că acest serviciu public trebuie tratat ca un serviciu public, cu finanțare specială:
„Consiliul Județean, cu sprijin de la Ministerul Sănătății, ar trebui să plătească farmaciștii pentru turele de noapte. Nu poți să lași un oraș precum Călărașiul fără acces la medicamente în afara programului de zi”, a mai adăugat acesta.
Cetățenii, cei mai afectați
În prezent, oamenii sunt trimiși de multe ori chiar de la spital să își cumpere medicamente banale, dar după ora 23:00 nu au de unde. „E un scenariu trist”, recunoaște Postelnicu, care promite că va ridica problema în discuții oficiale cu DSP și Consiliul Județean.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În inima Banatului, la doar câțiva kilometri de stațiunea Băile Herculane, se ridică semeț Sfinxul Bănățean, o formațiune stâncoasă impresionantă cunoscută și sub numele de „Sfinxul de la Topleț”. Situat în satul Bârza, pe teritoriul administrativ al comunei Topleț din județul Caraș-Severin, acest monument al naturii este o arie protejată de interes național, încadrat în categoria a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geomorfologic). Cu o suprafață de doar 0,50 hectare, Sfinxul Bănățean atrage atenția prin forma sa antropomorfă, asemănătoare unui cap uman, sculptat de forțele naturii de-a lungul mileniilor.
Originea și Caracteristicile Sfinxului
Sfinxul Bănățean este o formațiune geologică alcătuită din gresie, modelată de eroziunea eoliană și ploile care au sculptat pereții stâncoși și grohotișurile din zonă. Cu o înălțime de 16 metri și o lățime de 8 metri, stânca impresionează prin detaliile sale, care par să ascundă o poveste nerostită. Unii localnici și specialiști susțin că forma sa seamănă cu un cap de om purtând un coif dacic, orientat spre apus, ceea ce a dus la speculații despre o posibilă semnificație culturală sau istorică. În folclorul local, Sfinxul este numit „Moșul”, „Iovan Iorgovan” sau chiar „Ercule”, fiind asociat cu legendele eroului mitic Hercules, venerat în zona Băilor Herculane.
Localizare și Acces
Sfinxul Bănățean se află la aproximativ 8 km de Băile Herculane, fiind vizibil de pe drumul național DN6 (E70 București-Timișoara), mai exact la kilometrul 377, în special primăvara și toamna, când vegetația este mai puțin deasă. Pentru a ajunge mai aproape, turiștii pot urma un drum neasfaltat de pe Strada Pecinișca, după ce trec podul peste râul Cerna. Totuși, se recomandă admirarea de la distanță, deoarece zona este cunoscută pentru prezența viperelor cu corn, a căror mușcătură este periculoasă.
Legende și Mister
Sfinxul Bănățean este învăluit în legende care adaugă un farmec aparte locului. Una dintre povești spune că stânca ar marca victoria legendarului Iovan Iorgovan (uneori identificat cu Hercules) asupra unei hidre mitice, ridicată ca simbol al triumfului. Bătrânii locului cred că sub Sfinx ar fi ascuns „ciomagul lui Hercule”, care așteaptă să fie descoperit de un viteaz cu inima curată, destinat să devină „apărătorul românilor”. Alții numesc stânca „Piatra Caprei”, datorită caprelor negre care populează zona. Aceste povești, alături de aspectul impunător al stâncii, transformă Sfinxul într-o atracție care îmbină natura, istoria și mitologia.
Biodiversitate și Importanță
Rezervația naturală din jurul Sfinxului găzduiește specii rare de vegetație, precum liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), frasinul (Fraxinus ornus) și lumânărica (Verbascum phlomoides). Zona este considerată a avea o energie purificatoare, iar izvoarele din apropiere sunt renumite pentru puritatea lor. Cu toate acestea, Sfinxul Bănățean rămâne mai puțin cunoscut decât omologul său din Munții Bucegi, fiind o „minune lăsată uitării” din cauza lipsei de promovare turistică și a infrastructurii adecvate.
De ce să vizitezi?
Sfinxul Bănățean nu este doar o formațiune geologică, ci și un simbol al frumuseții sălbatice a Banatului. Situat într-o regiune bogată în atracții naturale, precum cascadele Bigăr, Cheile Nerei sau morile de apă de la Rudăria, Sfinxul este o destinație ideală pentru iubitorii de natură și istorie. Totuși, accesul dificil și lipsa amenajărilor turistice, cum ar fi drumurile sau indicatoarele, fac ca această minune să fie vizitată de puțini turiști.
Dacă ești în căutarea unui loc care combină misterul, frumusețea naturii și legendele locale, Sfinxul Bănățean merită să fie pe lista ta. Admiră-l de pe DN6 sau aventurează-te pe drumurile mai puțin bătătorite ale Banatului, dar fii atent la vipere și respectă natura!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Scandal monstru la Călărași! Trei femei băute au atacat polițiștii după un apel fals la 112
Locurile de veci la Călărași: reguli noi, dar și probleme vechi. Oamenii reclamă cerșetori, vandalizări și morminte abandonate
Cazurile de COVID-19 au crescut în județul Călărași într-o singură săptămână
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
