Situația apelor uzate din sudul județului Călărași, prezentată recent într-un material video realizat de jurnalistul Alex Dima, readuce în atenția publică o problemă veche, generată de investiții realizate în urmă cu mai bine de un deceniu și care nu au fost niciodată funcționale la capacitate normală.

În municipiul Oltenița, imaginile surprinse arată că o parte din apele provenite din canalizare ajung direct în Dunăre. Stația de epurare existentă funcționează doar parțial, cu o epurare preponderent mecanică, insuficientă pentru protejarea mediului. În apropiere se află o stație nouă, construită din fonduri europene în urmă cu aproximativ 16 ani, care însă nu a fost pusă în funcțiune nici până astăzi.

Este important de precizat că această situație nu poate fi pusă exclusiv în sarcina actualei administrații locale. La nivelul municipiului Oltenița, conducerea administrației publice s-a schimbat în anul 2024, iar problema stației de epurare este una moștenită, rezultatul unor decizii, întârzieri și blocaje administrative acumulate în timp. Asta nu înseamnă că responsabilitatea trebuie pasată între autorități.

O situație similară se regăsește și la Budești, unde stația de epurare construită în jurul anului 2010, printr-o investiție de aproximativ 3,5 milioane de euro, nu mai funcționează corespunzător, iar apele uzate ajung în râul Dâmbovița, cu impact indirect asupra Dunării.

În prezent, problema rămâne una deschisă și necesită soluții concrete, investiții suplimentare și o colaborare reală între autoritățile locale, județene și instituțiile de mediu, pentru ca efectele asupra mediului și sănătății publice să fie limitate și, în final, eliminate.

Selecționerul României, Mircea Lucescu, a fost adus luni după-amiază la Spitalul Universitar din București în stare gravă. La doar o săptămână după externare, medicii au decis reinternarea de urgență. Motivul principal: gripa severă care nu cedează tratamentului cu antibiotice, pe fondul unui sistem imunitar slăbit. Inițial mersese pentru un control cardiologic de rutină, însă starea s-a agravat brusc.

Antrenorul de 80 de ani rămâne sub supraveghere medicală strictă cel puțin câteva zile. Evenimentul survine cu două luni înainte de barajul crucial cu Turcia pentru Cupa Mondială.

Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat luni o decizie definitivă de achitare în cazul fostului ministru PSD al Sănătății, Florian Bodog, în dosarul în care era acuzat de abuz în serviciu. Hotărârea răstoarnă sentința primei instanțe, unde un complet de trei judecători îl condamnase la doi ani de închisoare cu suspendare.

Procurorii DNA susținuseră că, în perioada 2017–2018, pe când era ministru al Sănătății, Bodog ar fi falsificat semnături pe două contracte de muncă pentru a acoperi absența totală a unei consiliere, care ar fi încasat salariul timp de un an fără să se prezinte la serviciu.

Completul de cinci judecători al ICCJ a stabilit însă că nu sunt întrunite elementele infracțiunii de abuz în serviciu, argumentând că activitatea consilierului personal se poate desfășura de la distanță, iar natura atribuțiilor nu impune prezență fizică la sediul instituției. Instanța a subliniat că funcția este una bazată pe încredere și colaborare directă, cu un conținut preponderent intelectual, dificil de evaluat prin criterii cantitative.

Judecătorii au mai arătat că eventualele nereguli administrative privind formalizarea raportului de muncă nu pot fi încadrate în sfera penală, întrucât dreptul penal are caracter de ultima ratio și nu poate sancționa deficiențe de organizare instituțională.

În ceea ce privește acuzațiile de fals intelectual, Înalta Curte a considerat că acestea nu pot exista independent de presupusa faptă principală de abuz în serviciu, iar în lipsa acesteia nu se justifică răspunderea penală.

În prima instanță, Bodog fusese condamnat în decembrie 2024 la doi ani de închisoare cu suspendare și obligat să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunității la Primăria Oradea sau la Protopopiatul Ortodox Român Oradea.

Potrivit DNA, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, ministrul ar fi permis ca angajata sa, Olivia Andreea Marcu, să încaseze salariul fără să se prezinte la serviciu, semnând în locul ei documente oficiale și atestând în mod nereal prezența acesteia. Ancheta susținea că Bodog nu ar fi dispus nicio măsură disciplinară, deși cunoștea situația.