Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 1°C | Anul XI Nr. 543

La zi

Fermierii vor primi despăgubiri pentru secetă. Peste 2 milioane de hectare, afectate

Published

on

Fermierii vor primi despăgubiri între 200 și 250 de euro pe hectar pentru culturile afectate de secetă din acest an, în special pentru porumb, floarea-soarelui, grâu și rapiță.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a declarat pentru agerpres.ro că până în prezent au fost afectate aproape două milioane de hectare de porumb şi floarea-soarelui, precum şi 100.000 de hectare de grâu şi rapiţă.

Avem constituite Comisiile de situaţii de urgenţă la nivelul direcţiilor agricole, prefectură, primărie. Din estimări, calamitatea este undeva la aproape două milioane de hectare la culturile de primăvară, porumb şi floarea-soarelui, şi la 100.000 de hectare la culturile de toamnă, grâu şi rapiţă. Aici procesele verbale sunt finalizate, pentru că nu mai avem decât foarte puţin de recoltat”, a afirmat Florin Barbu.

Ministrul Agriculturii a subliniat că producția totală de grâu din acest an va depăși 7 milioane de tone, iar pierderile cauzate de secetă nu vor fi semnificative. În schimb, la porumb și floarea-soarelui se vor înregistra pierderi considerabile. Șeful MADR a menționat că fondurile totale estimate pentru despăgubirile cauzate de secetă se ridică la 500-600 de milioane de euro.

Advertisement

„La porumb şi la floarea-soarelui vor fi pierderi semnificative din cauza secetei, pentru că avem deja aproape două milioane de hectare afectate. Vrem să finalizăm până pe 15 septembrie evaluarea şi, din discuţiile pe care le-am avut, intenţionăm să dăm despăgubiri între 200 şi 250 euro pe hectar. Facem solicitări pentru culturile afectate de secetă la Comisia Europeană, în primul rând pentru pomicultură, vii şi legume în câmp, dar şi pentru cultura mare vom solicita bani de la Comisia Europeană. Aşteptăm să vedem sumele pe care Comisia le va aloca pentru secetă. Dacă nu, vom aloca din bugetul naţional. Suma totală estimată este între 500 şi 600 de milioane de euro”, a subliniat Florin Barbu, potrivit aceleiași surse.

Cererile vor fi trimise către executivul comunitar în această săptămână, deoarece Comisia Europeană intră în vacanță de la 1 august. Fondurile ar putea fi disponibile în jurul datei de 15 septembrie.

Ministrul Agriculturii a declarat că toți fermierii vor primi despăgubiri pentru secetă în mod egal, în funcție de gradul de afectare, datorită modificărilor aduse unui ordin de ministru privind stabilirea gradului de calamitate și modul de calcul al despăgubirilor.

Ministrul Barbu a anunțat și suspendarea timp de un an a plății ratelor și dobânzilor la creditele contractate de fermieri de la bănci, cu prelungirea duratei de rambursare a creditelor cu un an, corespunzător perioadei de suspendare a plăților.

”Din punctul meu de vedere, ca ministru, o suspendare totală, fără acordul băncilor, pentru un an de zile asupra ratelor și dobânzilor, această măsură trebuie făcută obligatoriu. Sută la sută voi susține acest lucru pentru fermierii români și vă spun de ce: trebuie să lăsăm fermierii să fie relaxați, astfel încât să se preocupe de muncile agricole, să poată însămânța, să aibă cât de cât din recoltele pe care le-au făcut anul acesta o capitalizare să poată înființa culturile de toamnă și, de ce nu, să încercăm împreună cu băncile, cu fermierii, să suspendăm aceste rate”, a spus Florin Barbu, conform revista-ferma.ro.

Advertisement

 

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Scandalul pașapoartelor românești: Cum au pătruns mii de ruși în UE cu acte false, furând inclusiv identitatea soldaților ucraineni căzuți la datorie

Published

on

O amplă rețea infracțională destructurată în 2025 a permis sute, posibil mii de cetățeni ruși să obțină fraudulos cetățenia română și, implicit, acces liber în Uniunea Europeană. Scopul principal: ocolirea sancțiunilor occidentale impuse după invazia Ucrainei și protejarea averilor în spațiul european.

Ancheta publicată de Le Monde (și confirmată de surse judiciare românești) dezvăluie o schemă sofisticată, coordonată de un grup infracțional format în 2022 din șapte cetățeni ucraineni (majoritatea rezidenți în România), care colabora cu avocați, notari, traducători și funcționari corupți din servicii de stare civilă.

Cum funcționa schema?

Rețeaua exploata programul legal de redobândire a cetățeniei române pentru descendenții foștilor cetățeni români din teritoriile interbelice (inclusiv părți din actuala Ucraină și Republica Moldova). În lipsa arhivelor distruse în Al Doilea Război Mondial, membrii grupării inventau rude fictive sau falsificau documente care atestau originea românească.

Cel mai șocant aspect: în unele cazuri documentate de anchetatori și confirmate de surse din poliție și justiție, solicitanții ruși au folosit identitatea unor soldați ucraineni uciși pe front sau dați dispăruți. Aceștia se prezentau drept etnici ucraineni cu origini românești, beneficiind astfel de procedura simplificată.

Advertisement

Numai în 2025, gruparea a depus peste 900 de cereri de naturalizare cu acte falsificate, majoritatea pentru cetățeni ruși. Autoritățile estimează că peste 18.700 de persoane din fostul spațiu sovietic figurau cu reședințe fictive în România, iar mii au obținut deja pașapoarte românești.

Prețuri și beneficiari

Serviciile rețelei erau promovate deschis pe rețele sociale în limba rusă: un pașaport european costa între 4.000 și 75.000 de euro, în funcție de complexitatea cazului și de profilul clientului. Printre beneficiari se numără oligarhi, oameni de afaceri apropiați de Kremlin și chiar persoane aflate pe liste internaționale de sancțiuni sau urmărite penal.

Un mic oraș din nordul României, Vârful Câmpului (lângă granița cu Ucraina), a devenit epicentrul fraudei: mii de străini au fost înregistrați la aceleași adrese fictive, uneori fără acordul proprietarilor.

Consecințe și reacții

Procurorii români au efectuat zeci de percheziții în 2024 și 2025, anulând deja zeci de documente (68 doar în Sectorul 6 București, cu alte sute în verificare). Experții avertizează că acest scandal reprezintă o gravă breșă de securitate națională și europeană, permițând accesul în Schengen unor persoane care pot reprezenta riscuri reale.

Avocatul Denis Buruian, implicat în anularea unor astfel de cetățenii, declară că fenomenul subminează încrederea în sistemul european. Mulți beneficiari s-au mutat ulterior în țări precum Franța sau Dubai, pentru a-și proteja averile.

Advertisement

Pe măsură ce anchetele avansează, amploarea escrocheriei conturează un eșec sistemic al instituțiilor românești: vulnerabilități legislative, lipsa verificărilor încrucișate și corupție la nivel local au transformat un mecanism legal menit să repare nedreptăți istorice într-o portiță periculoasă pentru interese ostile.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Alertă epidemiologică în România: Peste 11.000 de cazuri de gripă în doar o săptămână

Published

on

România se confruntă cu o creștere explozivă a cazurilor de gripă. Potrivit datelor oficiale ale Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în săptămâna 15–21 decembrie 2025 au fost înregistrate 11.174 de cazuri de gripă clinică la nivel național – aproape dublu față de săptămâna precedentă (când s-au raportat 5.701 cazuri). Comparativ cu aceeași perioadă a sezonului trecut, numărul este de aproximativ cinci ori mai mare, iar față de media ultimilor cinci ani este de aproape șapte ori peste nivelul obișnuit.

Autoritățile au declarat oficial stare de alertă epidemiologică, după trei săptămâni consecutive de activitate gripală intensă și răspândire geografică extinsă în toate județele țării. Cele mai afectate zone rămân Bucureștiul (peste 1.600 cazuri), Cluj, Botoșani, Bihor, Iași și Neamț.

Trist, a fost confirmat și primul deces cauzat de gripă în acest sezon: o femeie de 88 de ani din județul Cluj, nevaccinată antigripal, care suferea și de alte afecțiuni medicale grave. Virusul implicat a fost de tip A, subtip H3.

Spitalele, în special secțiile de boli infecțioase și ATI, sunt din ce în ce mai aglomerate. Pacienții cu simptome severe (tuse intensă, febră mare, dificultăți de respirație) sunt internați prioritar, în timp ce multe cazuri ușoare sunt tratate la domiciliu. Medicii avertizează că greul abia acum începe: estimările epidemiologice indică faptul că vârful sezonului gripal va fi atins în următoarele două săptămâni (sfârșit de decembrie – început de ianuarie). Dacă trendul ascendent continuă, nu este exclusă chiar declararea unei epidemii de gripă.

Advertisement

Recomandări urgente: Vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de protecție. Până la 21 decembrie fuseseră administrate peste 1,25 milioane de doze de vaccin antigripal. Autoritățile îndeamnă în continuare populația – în special persoanele vulnerabile (vârstnici, cei cu boli cronice, gravide, copii) – să se vaccineze cât mai repede și să respecte măsurile de prevenție: igiena mâinilor, evitarea spațiilor aglomerate, purtarea măștii în situații de risc.

Starea de fapt este îngrijorătoare, dar încă este timp să ne protejăm. Atenție sporită în următoarele săptămâni!

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Sute de români, „învinși” de sarmale, cozonaci și pahare: record de urgențe după Crăciun!

Published

on

Sute de români au umplut secțiile de Urgențe în prima zi de Crăciun, victime ale meselor copioase și ale exceselor de alcool. Unii – bolnavi cronici care au cedat ispitei sarmalelor, cozonacilor și cârnaților, alții – persoane perfect sănătoase ajunse la limita comei etilice sau aduse chiar de poliție.

Un pacient a recunoscut, rușinat, că „doar trei sarmale și-o zeamă” s-au transformat rapid în cârnați, chec și mult mai mult – episod urmat de o criză cardiacă gravă. Medicii avertizează: risc major de stop cardiac, pacienți decompensați cardiac și sufocați umplu secțiile.

În București, doar în prima zi de Crăciun, au fost înregistrate circa 200 de apeluri la 112 din partea diabeticilor care nu s-au putut abține de la dulciuri, a bolnavilor cu afecțiuni gastrice și hepatice care au mâncat tot ce era pe masă, dar și a celor ajunși în stare gravă din cauza alcoolului.

Atenție la alcool: nu există „doză sigură” universal valabilă. Efectul este imprevizibil și depinde de sex, greutate, obișnuință, stare emoțională și dacă s-a mâncat înainte. Moderația recomandată: maximum 1–2 pahare de vin roșu sec.

Advertisement

Sfaturi de la medici pentru următoarele zile:

  • Mănâncă proteine și grăsimi înainte și în timpul consumului de alcool – încetinesc absorbția
  • Evită combinațiile periculoase: alcool + cafea, energizante, dulciuri
  • Amintește-ți că ficatul elimină alcoolul în ritmul lui – o unitate alcoolică (un shot, un pahar vin, o halbă bere) dispare complet din sânge abia după aproximativ 24 de ore

Rămâneți cumpătați – sărbătorile continuă cu Sfântul Ștefan, Revelionul și Sfântul Vasile!

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading