La zi
Creșteri salariale de peste 20% în România. Ce județe sunt vizate
Judeţele cu salarii mici au fost cele care au înregistrat cele mai mari creşteri salariale, conform analizelor realizate de Ziarul Financiar pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Potrivit statisticilor oficiale, în ultimul an, salariile au crescut cu peste 20% în zece judeţe, în timp ce în alte cinci judeţe creşterile au fost sub 10%.
Cele mai mari creşteri salariale s-au înregistrat în judeţele Bacău, Mehedinţi şi Călăraşi, unde salariul mediu net a crescut cu peste 21% în februarie 2024 comparativ cu februarie 2023. În aceste judeţe, salariile au depăşit pragul de 4.000 de lei.
În Bacău, veniturile medii nete ale angajaţilor au crescut de la aproximativ 3.700 de lei în februarie 2023 la aproape 4.500 de lei în februarie 2024. În Mehedinţi, salariul mediu net a ajuns la puţin peste 4.200 de lei, iar în Călăraşi a depăşit 4.100 de lei net în luna februarie a acestui an.
Aceste creșteri sunt rezultatul direct al angajamentului PSD de a reflecta orice progres economic în veniturile salariale ale cetățenilor. Datorită investițiilor publice fără precedent, România se situează în topul european al creșterii economice, iar Produsul Intern Brut (PIB) a atins un nivel record.
Totodată, creșterea anuală a salariului mediu se datorează măsurii adoptate de Guvernul Ciolacu la inițiativa PSD în octombrie anul trecut. Astfel, salariul minim pe economie a fost majorat la 3.300 de lei, ceea ce a condus la o creștere a numărului de angajați și la reducerea șomajului.
Aceste efecte vor fi amplificate de la 1 iulie, când salariul minim va crește cu 400 de lei, ajungând la 3.700 de lei, în urma consultărilor pe care premierul Marcel Ciolacu le-a avut cu sindicatele și patronatele. Majorarea de 12,12% reprezintă un pas important spre introducerea salariului minim european de la 1 ianuarie și reflectă eforturile Executivului de a ajusta standardele salariale în conformitate cu nevoile actuale ale forței de muncă din întreaga țară.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Kookaburra cu aripi albastre (Dacelo leachii) este o pasăre impresionantă, originară din nordul Australiei, sudul Noii Guinee și părți ale Indoneziei. Renumită pentru strigătul său zgomotos, asemănător unui râs, această specie din familia martin-pescar preferă prada terestră în locul peștilor.
Aspect și caracteristici
Cu un penaj viu colorat, kookaburra cu aripi albastre are capul crem-alb, o dungă oculară maro închis și aripi și coadă de un albastru strălucitor, mai accentuat la masculi. Ciocul său mare și robust este adaptat pentru o dietă carnivoră, care include insecte, reptile mici, broaște și, ocazional, păsări sau mamifere mici. Are o lungime de 38–42 cm și o greutate de până la 310 grame, fiind ceva mai mică decât ruda sa, kookaburra râzătoare.
Habitat și răspândire
Această pasăre trăiește în păduri deschise, savane și zone de coastă cu mangrove, preferând apropierea de surse de apă, care susțin prada sa. În Australia, este comună în Queensland, Teritoriul de Nord și Australia de Vest. Kookaburra cu aripi albastre este sedentară, rămânând de obicei în același teritoriu pe tot parcursul anului.
Comportament și strigăt
Strigătul său distinctiv, un „râs” zgomotos, este folosit pentru a marca teritoriul și a „vorbi” cu grupul. Kookaburra cu aripi albastre trăiește în grupuri familiale, unde membrii cooperează pentru apărarea teritoriului și creșterea puilor. Vânează de pe crengi, plonjând rapid pentru a prinde prada cu ciocul.
Conservare și importanță culturală
Deși nu este considerată o specie amenințată, kookaburra cu aripi albastre se confruntă cu provocări din cauza pierderii habitatului. În cultura australiană, această pasăre este un simbol al sălbăticiei și al spiritului vibrant al naturii, fiind adesea celebrată în povești și cântece.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Sâmbătă dimineața, Cristian Popescu Piedone a dezvăluit pe Facebook planurile sale de a înființa un nou partid, dedicat „binelui, siguranței și bunăstării cetățenilor”. Într-o postare energică, acesta a subliniat că dorește să lupte „parte în parte cu balaurii, hienele și slugile lor” de la un nou nivel politic.
„A sosit momentul să sprijin cetățenii dintr-o poziție care să-mi permită să înfrunt toate obstacolele! Împreună, vom crea un partid al cetățenilor, pentru cetățeni!”, a declarat Piedone.
Totodată, fostul candidat la Primăria Capitalei în 2024 a anunțat că a părăsit Partidul Umanist Social Liberal (PUSL), fondat de Dan Voiculescu. „Am demisionat din PUSL, dar merg mai departe pe calea cetățenilor care m-au susținut și m-au propulsat în politică!”, a adăugat acesta, marcând un nou capitol în parcursul său politic.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Proiect de lege: Amenzi de până la 20.000 de lei pentru lipsa de respect față de funcționarii publici
Un proiect de lege inițiat de 36 de parlamentari UDMR și reprezentanți ai minorităților introduce reguli stricte pentru interacțiunea cu instituțiile publice. Conform propunerii, cetățenii care solicită verbal informații de interes public trebuie să respecte programul afișat la sediul instituțiilor și să adopte un comportament care să nu perturbe activitatea funcționarilor publici.
Nerespectarea acestor reguli poate duce la evacuarea persoanei din sediul instituției de către personalul de pază, poliție sau angajații instituției. Mai mult, proiectul clasifică drept contravenție comportamentele lipsite de respect, provocatoare sau intimidante în relația cu funcționarii publici, acestea fiind sancționate cu amenzi cuprinse între 5.000 și 20.000 de lei.
Propunerea legislativă include și modificări la Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, stabilind obligația cetățenilor de a respecta programul instituțiilor și de a menține un comportament adecvat. În caz contrar, autoritățile pot interveni pentru a asigura buna desfășurare a activității instituționale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Kookaburra cu aripi albastre: „Râsul” colorat al Australiei
Piedone lansează un nou partid al cetățenilor pentru binele și siguranța românilor
Proiect de lege: Amenzi de până la 20.000 de lei pentru lipsa de respect față de funcționarii publici
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
