Știri
Catamaranul electric al bulgarilor intră în testare pe Dunăre. Nava urmează să transporte pasageri între Silistra și Călărași
Primăria din Silistra începe testarea primului catamaran electric bulgar pe Dunăre. Nava va oferi o legătură de transport și de comunicare pe fluviu între orașele Silistra și Călărași. Catamaranul a costat în jur de două milioane de euro și a fost achiziționat în cadrul unui proiect transfrontalier între Silistra și Consiliul Județean Călărași, transmite Agerpres, citată de G4Media. De pe malul județului Călărași va pleca un autobuz amfibie, o premieră pentru România.
Primarul din Silistra, Alexander Sabanov, spune că proiectul a fost finalizat pe partea bulgară, iar catamaranul este pregătit deja să transporte pasageri, însă nu poate intra oficial în funcțiune până când românii vor construi un chei unde acesta poate acosta.
„Ne aşteptăm ca nava să plece atunci când românii îşi vor termina partea lor din proiect şi vor construi un chei unde aceasta să poată acosta. Scopul navei este să transporte pasageri de la Silistra la Călăraşi şi înapoi. La început vom pune o taxă pe călătorie; prin design nu ar trebui să profităm de acest serviciu, dar asta nu înseamnă că nu ar trebui să ne acoperim costurile”, a declarat primarul din Silistra, citat de G4Media.
Catamaranul electric are 12 metri lungime şi şase metri lăţime. Nava este echipată cu două motoare electrice şi poate atinge viteze de până la 13 km/h. Capacitatea sa este de până la 28 de pasageri şi un echipaj de două persoane.
Nava are 12 metri lungime, șase metri lățime și poate atinge viteze de până la 13 km/h cu ajutorul a două motoare electrice. Catamaranul poate transporta 28 de pasageri și un echipaj de două persoane.
Administrația călărășeană a optat în schimb pentru achiziționarea unui autobuz amfibie care poate circula și pe șosea și pe apă, o premieră în țara noastră. Acesta a costat aproximativ 900.000 de euro și a fost achiziționat din Ungaria, unde astfel de vehicule circulă pe Dunăre din 2009. Vehiculul plutitor are 35 de locuri și va fi condus de doi oameni, unul pe uscat și un căpitan naval pe Dunăre.
În ianuarie 2024, autobuzul amfibie a trecut cu brio printr-o serie de testări și urma ca prima călătorie să aibă loc în luna mai, însă lucrările de la portul turistic și promenadă au întârziat iar acest lucru nu s-a întâmplat încă. Lucrări au fost necesare și pe partea bulgărească pentru autobuzul plutitor – o rampă de acces și o gară fluvială.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Locuri de muncă sunt, dar oamenii nu mai vor să muncească! Zeci de posturi rămân neocupate la Călărași
Deși Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Călărași publică săptămânal zeci de posturi vacante, tot mai puțini oameni par interesați să se angajeze. Oferta pentru perioada 6 – 12 octombrie 2025 include posturi bine plătite și cu program normal de lucru, însă candidații lipsesc aproape complet.
📋 Exemple de locuri disponibile
Printre posturile rămase „în aer” se numără:
-
Inginer / Inginer chimist la ABA Buzău-Ialomița – salariu brut 7.946 lei, concurs programat pentru 17 octombrie;
-
Călcătoareasă la MARTCONF SRL – trei posturi disponibile în municipiul Călărași.
Deși diferența de pregătire și domeniu e evidentă, ambele oferte au ceva în comun: lipsa de interes.
Unii spun că salariile nu reflectă munca depusă, alții recunosc deschis că preferă să stea acasă decât să lucreze pe sume considerate „prea mici”.
„Toată lumea se plânge că nu sunt bani, dar nici nu vine nimeni la interviu”
Reprezentanți ai firmelor locale și ai AJOFM spun că situația a devenit cronică.
„Avem locuri de muncă în fiecare săptămână, dar vin foarte puțini să întrebe, și mai puțini să se angajeze efectiv. Toată lumea se plânge că nu sunt bani, dar nici nu vine nimeni la interviu”, spun surse din cadrul instituției.
O realitate dură: lipsă de motivație, neîncredere și comoditate
Pe de o parte, angajatorii nu oferă întotdeauna condiții atractive – salarii competitive, transport asigurat, bonuri de masă sau program flexibil.
Pe de altă parte, mulți dintre șomerii locali preferă să rămână în evidențele AJOFM pentru ajutorul de șomaj sau să lucreze ocazional „la negru”, fără contract.
Sociologii spun că este un cerc vicios: lipsa de motivație personală se combină cu lipsa de încredere în piața muncii.
„Mulți tineri nu mai cred că pot face o carieră stabilă aici. Se gândesc că oricum vor pleca din țară. Ce rost are să te angajezi pentru două-trei luni?”, explică un specialist în resurse umane.
Călărașiul muncii… care nu se mai face
Realitatea este simplă: munca cinstită devine tot mai rară, iar interesul pentru locurile vacante scade de la o lună la alta.
În timp ce companiile și instituțiile locale caută oameni calificați sau măcar dispuși să învețe, mulți preferă confortul subvențiilor, al ajutoarelor sociale sau al unui trai improvizat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Copiii navetiști, în pericol din cauza vremii și a transportului deficitar: „Unii rămân în drum peste o oră”
Zeci de elevi din județul Călărași pornesc zilnic la drum în zori, pe frig și ploaie, doar ca să ajungă la școală. Mulți dintre ei așteaptă zeci de minute în șir autobuze care nu mai opresc în stație, iar unii rămân chiar în drum, în timp ce părinții privesc neputincioși.
„Fetița mea este răcită cobză… La clasa unde sunt diriginte, cu excepția a doi copii, toți sunt navetiști. Se trezesc devreme și așteaptă apoi în stație să vină autobuzul. Dacă este plin, șoferii nu opresc. Așteaptă următorul… uneori rămân în drum peste o oră!”, a povestit un părinte pentru Călărași Press.
Situația devine tot mai gravă odată cu scăderea temperaturilor. În timp ce județul Constanța a decis deja suspendarea cursurilor pentru ziua de miercuri, părinții din Călărași se întreabă dacă autoritățile locale vor lua măsuri similare pentru protejarea copiilor.
„Mi-e milă de copiii noștri navetiști. În clasa fiicei mele, din 34 de copii, doar 6 sunt din Călărași. Restul fac naveta zilnic. Nu cred că este ok pentru ei”, a mai spus tatăl elevei.
Părinții cer autorităților să analizeze cu atenție situația transportului elevilor și să ia decizii care să țină cont de siguranța acestora, mai ales în zilele cu condiții meteo extreme.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Comisia de apărare a Senatului a aprobat „majoratul online”: tinerii devin majori în mediul digital la 16 ani
Comisia de apărare a Senatului a dat luni raport favorabil propunerii legislative care introduce conceptul de „majorat online”, stabilind vârsta de 16 ani ca limită minimă de acces independent la platformele digitale și la conținutul online. Minorii sub această vârstă vor putea accesa servicii online doar cu acordul verificabil al părinților.
„Noi stabilim vârsta majoratului online – 16 ani. Dacă avem o vârstă a majoratului în offline, în viaţa de zi cu zi, atunci şi în viaţa online, acolo unde copiii petrec o perioadă mare de timp, avem nevoie de reguli clare. Trebuie să știm de la ce vârstă copiii noștri pot înțelege explicit conținutul pe care îl primesc pe aceste rețele”, a declarat Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei de apărare.
ANCOM va elabora regulile de aplicare
Pentru punerea în practică a legii, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) va elabora, în termen de șase luni, normele și procedurile specifice.
„Avem un regulament european care vorbește despre conținutul destinat copiilor, dar responsabilitatea și mecanismele de implementare vor fi stabilite de ANCOM”, a explicat Pauliuc.
Un proiect susținut de mai multe partide
Inițiativa legislativă este semnată de un grup de parlamentari PNL, PSD și UDMR și urmărește protejarea minorilor de conținutul dăunător din mediul online, precum și sprijinirea dezvoltării lor fizice, mentale și morale.
Proiectul a primit anterior aviz favorabil din partea comisiilor juridică, pentru comunicații și de cultură, iar Senatul va fi prima Cameră sesizată pentru dezbaterea finală a legii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Iarna 2025/2026: Europa se pregătește pentru un sezon rece și ninsori abundente
Accident rutier în comuna Mănăstirea, județul Călărași – trei persoane rănite după impactul dintre două mașini
Locuri de muncă sunt, dar oamenii nu mai vor să muncească! Zeci de posturi rămân neocupate la Călărași
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
