În fiecare an, la 50 de zile după Paști, creștinii ortodocși sărbătoresc Rusaliile – o zi cu semnificații profunde, aflată la granița dintre teologie și tradiție populară. Istoricul călărășean Constantin Tudor aduce în atenția publicului, într-o postare pe Facebook, un portret complex al acestei sărbători, care unește în mod unic sacrul creștin cu magia miturilor românești.

O sărbătoare cu două chipuri: spiritual și folcloric

Pe de o parte, Rusaliile – cunoscute și ca Pogorârea Sfântului Duh – comemorează momentul în care Duhul Sfânt a coborât asupra Apostolilor, dând naștere misiunii Bisericii în lume. Slujbele din această zi sunt marcate de rugăciuni speciale, iar credincioșii poartă în mâini ramuri verzi de tei sau nuc, simboluri ale reînnoirii și înțelepciunii.

Pe de altă parte, spune istoricul Constantin Tudor, Rusaliile sunt și o sărbătoare „cu față tainică”, marcată de prezența unor ființe mitice – ielele, numite în popor tot „Rusalii”. Aceste zâne capricioase, care apar în credințele din Muntenia și Oltenia, pot aduce boli și suferințe celor care nu le respectă zilele. În trecut, dansul ritualic al Călușarilor era menit să alunge spiritele necurate și să protejeze comunitatea.

Advertisement

Confuzii și suprapuneri: Rusalii, Sânziene și Rosalia

De-a lungul timpului, în imaginarul colectiv s-au suprapus mai multe tradiții. În unele zone ale țării, Rusaliile sunt confundate cu Sânzienele – sărbătorite pe 24 iunie – deși acestea au altă origine. Ambele au în comun elemente magice, feminitatea și legătura cu fertilitatea și vegetația.

Originea cuvântului „Rusalii” este și ea semnificativă: provine din latinescul Rosalia, o sărbătoare romană a trandafirilor și a comemorării morților. Astfel, Rusaliile de azi păstrează și o dimensiune de legătură cu lumea nevăzută și cu ritualurile de trecere.

„O punte între rugăciune și descântec”

Constantin Tudor concluzionează că Rusaliile nu pot fi trăite doar prin participarea la slujbele religioase sau doar prin păstrarea tradițiilor populare. Ele cer un echilibru între lumină și întuneric, între revelație și mister. Sunt o moștenire vie a spiritului românesc, care unește verticala credinței cu orizontul mitologic al strămoșilor.

Advertisement

„Știm că Rusaliile sunt o mare sărbătoare creștină. Dar nu știm (sau uităm) că ele sunt și o mărturie a memoriei străvechi a poporului nostru”, scrie istoricul.

Deputatul PNL de Călărași, Ciprian Pandea, a participat duminică, 26 mai 2025, la ceremonia oficială de depunere a jurământului de către președintele ales al României, Nicușor Dan. Evenimentul s-a desfășurat în plenul reunit al Parlamentului și a marcat începutul unui nou mandat prezidențial, în fața unei audiențe formate din parlamentari, foști șefi de stat, membri ai Guvernului, Patriarhul României și reprezentanți ai instituțiilor fundamentale ale statului.

Prezența lui Ciprian Pandea la acest moment simbolic vine în contextul în care liderul PNL Călărași s-a numărat printre susținătorii activi ai lui Nicușor Dan în campania electorală. Înaintea turului decisiv, deputatul liberal le transmitea românilor un apel la unitate: „Votați pentru o Românie a oamenilor uniți și mândri de țara lor, o țară respectată în Uniunea Europeană și NATO”.

După ceremonia solemnă, Ciprian Pandea a reafirmat sprijinul echipei liberale din județul Călărași pentru noul președinte:
„Avem în față un mandat prezidențial care trebuie să readucă echilibrul, încrederea și coerența în viața publică. Ne vom alinia tuturor inițiativelor care pun cetățeanul în centrul preocupărilor statului. România merită un parcurs european consolidat, un stat funcțional și lideri care să nu uite nicio clipă de interesele românilor”.

Jurământul depus de Nicușor Dan deschide o nouă etapă pentru România, una în care clasa politică este chemată să colaboreze pentru stabilitate, dezvoltare și bună guvernare.

Advertisement

România se află într-un moment de răscruce, iar Romina Gingașu, una dintre cele mai influente românce de peste hotare, nu rămâne tăcută. Cu un discurs clar și curajos, ea trage un semnal de alarmă împotriva pericolului pe care îl reprezintă George Simion pentru viitorul democratic al țării.

Într-o postare video, Romina Gingașu denunță faptul că AUR nu a realizat absolut nimic în ultimii cinci ani pentru românii din diaspora. Ba mai mult, consideră că această comunitate a fost folosită doar ca un instrument electoral și financiar, fără a beneficia de vreun sprijin concret. “Diaspora a fost doar un vehicul politic pentru AUR, o sursă de voturi și de fonduri, dar ignorată complet după alegeri”, spune ea.

Romina citează un raport internațional care avertiza încă din 2020 asupra ascensiunii mișcărilor naționaliste, iar profilul AUR era deja descris acolo: anti-european, anti-globalizare, anti-LGBTQ și nostalgic după unirea cu Republica Moldova. Gingașu punctează ipocrizia lansării partidului în diaspora, la Londra, sub sloganul “Partidul Diasporei Românești”, deși această comunitate trăiește în societăți stabile, pro-europene, complet opuse valorilor promovate de AUR.

În plus, ea atrage atenția asupra incoerenței politice a liderului AUR, pe care îl descrie ca un fost „huligan de stadion” ce a transformat radicalismul în carieră politică. „Simion a organizat proteste împotriva valorilor occidentale, apoi a mers să ceară sprijin de la românii din diaspora, cei care trăiesc în exact acele sisteme democratice pe care le critică.”

Advertisement

„De ce vreți schimbarea în România dacă trăiți în societăți care acceptă diversitatea și respectă drepturile omului?”, întreabă Gingașu retoric, adresându-se românilor din diaspora care simpatizează cu AUR.

Ea avertizează că ascensiunea extremismului ar putea compromite definitiv imaginea României, atrăgând oprobriul internațional și izolarea geopolitică.

[Foto:] Romina Gingașu participând la conferința despre responsabilitate socială, organizată în House of Lords, Parlamentul Regatului Unit, Londra, Anglia.

Advertisement