La zi
Descoperire neobișnuită făcută de un localnic pe un drum agricol. Bărbatul a sunat imediat la 112

La zi
5 ceaiuri antistres care îți aduc liniștea

Ceaiurile antistres sunt o metodă naturală și accesibilă pentru a reduce tensiunea, a îmbunătăți starea de spirit și a promova relaxarea. Plantele folosite în aceste ceaiuri au proprietăți calmante, susținute de studii și utilizate de secole în medicina tradițională. Mai jos, vei găsi o selecție de ceaiuri eficiente pentru combaterea stresului, modul corect de preparare și recomandări pentru utilizare.
1. Ceai de mușețel
Proprietăți: Mușețelul (Matricaria chamomilla) este recunoscut pentru efectele sale calmante asupra sistemului nervos. Conține apigenină, un compus care ajută la reducerea anxietății și îmbunătățirea somnului.
Mod de preparare:
-
Folosește 1-2 lingurițe de flori uscate de mușețel sau un pliculeț de ceai la 250 ml de apă fierbinte.
-
Lasă la infuzat 5-10 minute, apoi strecoară.
-
Bea 1-3 căni pe zi, preferabil seara, pentru a te relaxa înainte de culcare.
Recomandări:
-
Ideal pentru insomnie ușoară sau stres moderat.
-
Evită dacă ești alergic la plante din familia Asteraceae (cum ar fi margaretele).
-
Poate fi combinat cu miere pentru un gust mai plăcut.
2. Ceai de lavandă
Proprietăți: Lavanda (Lavandula angustifolia) are un efect calmant, reducând agitația și favorizând relaxarea. Aroma sa ajută la scăderea nivelului de cortizol, hormonul stresului.
Mod de preparare:
-
Adaugă 1 linguriță de flori uscate de lavandă la 250 ml de apă fierbinte.
-
Infuzează timp de 5-7 minute.
-
Strecoară și consumă 1-2 căni pe zi.
Recomandări:
-
Excelent pentru momentele de anxietate sau neliniște.
-
Poate fi combinat cu mușețel pentru un efect sinergic.
-
Consumă cu moderație, deoarece aroma intensă poate fi copleșitoare.
3. Ceai de tei
Proprietăți: Florile de tei (Tilia cordata) sunt folosite tradițional pentru proprietățile lor sedative blânde. Ajută la calmarea nervilor și reducerea tensiunii.
Mod de preparare:
-
Pune 1-2 lingurițe de flori uscate de tei la 250 ml de apă fierbinte.
-
Lasă la infuzat 10 minute, apoi strecoară.
-
Bea 1-2 căni pe zi, mai ales după-amiaza sau seara.
Recomandări:
-
Recomandat pentru stres cronic sau iritabilitate.
-
Evită consumul excesiv dacă ai tensiune arterială scăzută.
-
Adaugă lămâie pentru un plus de vitamina C.
4. Ceai de mentă
Proprietăți: Menta (Mentha piperita) are un efect revigorant, dar și calmant asupra sistemului digestiv, care este adesea afectat de stres. Mentolul din mentă ajută la relaxarea mușchilor.
Mod de preparare:
-
Folosește 1 linguriță de frunze uscate de mentă sau 5-6 frunze proaspete la 250 ml de apă fierbinte.
-
Infuzează 5-7 minute și strecoară.
-
Consumă 1-3 căni pe zi.
Recomandări:
-
Ideal pentru stres asociat cu probleme digestive (balonare, crampe).
-
Nu consuma în exces dacă suferi de reflux gastroesofagian.
-
Poate fi servit rece pentru o băutură răcoritoare.
5. Ceai de roiniță (melisă)
Proprietăți: Roinița (Melissa officinalis) este cunoscută pentru capacitatea sa de a reduce anxietatea și de a îmbunătăți starea de spirit. Are un efect ușor sedativ și ajută la claritatea mentală.
Mod de preparare:
-
Adaugă 1-2 lingurițe de frunze uscate de roiniță la 250 ml de apă fierbinte.
-
Lasă la infuzat 7-10 minute, apoi strecoară.
-
Bea 1-2 căni pe zi, dimineața sau seara.
Recomandări:
-
Potrivit pentru stres asociat cu oboseala mentală.
-
Poate fi combinat cu valeriană pentru un efect mai puternic asupra somnului.
-
Evită dacă iei medicamente pentru tiroidă, deoarece poate interacționa.
Sfaturi generale pentru consum
-
Calitatea ingredientelor: Folosește plante de calitate, de preferat din surse organice, pentru a evita pesticidele.
-
Hidratare: Ceaiurile antistres nu înlocuiesc apa, așa că asigură-te că bei suficientă apă zilnic.
-
Momentul potrivit: Consumă ceaiurile seara pentru relaxare sau dimineața pentru o stare de calm pe parcursul zilei.
-
Consult medical: Dacă iei medicamente sau ai afecțiuni cronice, consultă un medic înainte de a consuma ceaiuri în mod regulat, deoarece unele plante pot interacționa cu medicamentele.
Atenționări
-
Nu exagera cu consumul de ceaiuri, chiar dacă sunt naturale. Excesul poate duce la efecte secundare, cum ar fi somnolență sau disconfort gastric.
-
Femeile însărcinate sau care alăptează ar trebui să evite anumite ceaiuri (de exemplu, lavanda în cantități mari) fără acordul medicului.
-
Dacă stresul persistă sau devine copleșitor, consultă un specialist pentru soluții personalizate.
Ceaiurile antistres sunt un aliat excelent pentru a gestiona momentele tensionate, dar pentru rezultate optime, combină-le cu tehnici de relaxare, cum ar fi meditația, respirația profundă sau plimbările în natură.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
Tawny Frogmouth: Maestrul camuflajului din pădurile australiene

Tawny Frogmouth este o pasăre nocturnă fascinantă, originară din Australia, Tasmania și sudul Noii Guinee. Deși este adesea confundată cu o bufniță datorită aspectului său, aparține familiei Podargidae, fiind mai apropiată de caprimulgiforme. Această pasăre este renumită pentru camuflajul său excepțional și comportamentul discret, care o ajută să se integreze perfect în mediul său natural.
Tawny Frogmouth are o lungime de 34-53 cm și o greutate de aproximativ 200-600 de grame, cu diferențe între sexe (masculii sunt de obicei mai mari). Penajul său variază între nuanțe de gri, maro și bej, cu modele pestrițe care imită scoarța copacilor. Capul mare, cu ochi galbeni mari și ciocul lat, îi conferă un aspect distinct, iar „sprâncenele” de pene lungi de deasupra ciocului adaugă un aer comic. Picioarele sunt scurte, dar ghearele sunt puternice, adaptate pentru a se agăța de crengi.
Tawny Frogmouth preferă pădurile deschise, zonele împădurite și savanele, dar poate fi întâlnită și în parcuri sau grădini suburbane. Ziua, se odihnește pe crengi, adoptând o postură rigidă, cu ciocul ridicat, imitând o ramură ruptă pentru a evita prădătorii. Noaptea devine activă, vânând insecte, păianjeni, viermi sau ocazional vertebrate mici, folosindu-se de zborul silențios și ciocul lat pentru a prinde prada.
Sezonul de reproducere are loc primăvara (august-noiembrie în Australia). Tawny Frogmouth este monogamă, formând perechi pe viață. Cuibul este o platformă simplă din crengi, construită în copaci. Femela depune 1-3 ouă, iar ambii părinți participă la clocire (aproximativ 30 de zile) și la îngrijirea puilor. Puii devin independenți după circa 2 luni.
Dietă
Hrana sa constă în principal din insecte mari, cum ar fi gândaci, molii sau greieri, dar poate consuma și șopârle mici sau rozătoare. Vânează stând nemișcată pe o creangă și plonjând rapid asupra prăzii.
Camuflajul său extraordinar face ca Tawny Frogmouth să fie greu de observat, dar este vulnerabilă la pierderea habitatului și coliziunile cu vehiculele, datorită tendinței de a vâna insecte atrase de faruri. Nu este considerată o specie pe cale de dispariție, dar protecția habitatelor sale este esențială.
Curiozități
- Tawny Frogmouth emite un sunet jos, „oom-oom-oom”, asemănător unui murmur, folosit pentru comunicare.
- În cultura aborigenă australiană, pasărea este uneori asociată cu spirite sau mesageri nocturni.
- Spre deosebire de bufnițe, nu are gheare lungi sau cioc ascuțit, fiind mai puțin agresivă.
Tawny Frogmouth este un exemplu remarcabil al adaptării la mediu, combinând un aspect unic cu un comportament care o face un maestru al supraviețuirii în sălbăticie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
Secretele Masonilor: adevărul din spatele fraternității misterioase

Francmasoneria, cunoscută și sub numele de masonerie, este una dintre cele mai vechi și mai răspândite organizații fraterne din lume, cu rădăcini care se întind până în Evul Mediu. Masonii sunt membri ai acestui ordin inițiatic, uniți prin idealuri comune de moralitate, spiritualitate și solidaritate socială. Organizația promovează valori precum libertatea, toleranța, adevărul și caritatea, punând accent pe dezvoltarea personală și contribuția la binele comunității.
Origini și istorie
Francmasoneria își are originile în breslele medievale ale zidarilor liberi („freemasons”), meșteșugari care construiau catedrale și castele în Europa, beneficiind de privilegii, cum ar fi scutirea de taxe feudale. Acești constructori își transmiteau secretele meseriei prin ritualuri stricte, organizându-se în loji cu o ierarhie clară: ucenic, calfă și maestru. În secolul al XVII-lea, masoneria a evoluat de la o organizație „operativă” (a constructorilor propriu-ziși) la una „speculativă”, acceptând membri din afara meseriei, interesați de filozofia și valorile masonice. Prima Mare Lojă modernă a fost fondată în 1717, la Londra, marcând începutul francmasoneriei organizate așa cum o cunoaștem astăzi.
În România, masoneria a apărut în secolul al XVIII-lea, cu primele loji documentate la Galați și Iași, fondate de figuri precum Anton Maria del Chiaro și Constantin Mavrocordat. De-a lungul timpului, masoneria românească a atras personalități notabile, precum Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza sau Nicolae Bălcescu, care au contribuit la evenimente istorice majore, cum ar fi modernizarea României sau Revoluția de la 1848.
Structură și principii
Masoneria funcționează prin loji, grupuri locale de 7-50 de membri, reunite sub obediențe mai mari, precum Marea Lojă Națională din România (MLNR), fondată în 1880. Membrii trec printr-un sistem de grade (ucenic, calfă, maestru), fiecare implicând ritualuri și învățături simbolice. Simbolurile masonice, precum echerul, compasul sau „Ochiul Atotvăzător”, au rolul de a transmite principii morale și filozofice. Credința într-o „Ființă Supremă” sau „Marele Arhitect al Universului” este o condiție esențială în majoritatea ramurilor masonice, deși organizația nu este o religie și acceptă membri de diverse confesiuni.
Masoneria în prezent
Astăzi, masoneria globală numără circa 4-10 milioane de membri, majoritatea în Statele Unite și Europa. În România, MLNR, recunoscută pentru utilitate publică din 2004, susține proiecte caritabile, culturale și educaționale, promovând valori naționale și toleranța. Cu toate acestea, masoneria rămâne subiect de controverse, alimentate de natura sa discretă și de teorii conspiraționiste care o asociază cu influențe oculte sau control global. În realitate, masonii moderni se concentrează pe filantropie și auto-îmbunătățire, fără a avea o structură centralizată care să permită o astfel de influență.
Controverse și percepții
De-a lungul istoriei, masoneria a fost persecutată în regimuri totalitare, inclusiv în România comunistă, din cauza percepției că ar fi o organizație subversivă. Biserica Catolică a condamnat-o în 1738, considerând-o incompatibilă cu doctrina sa, iar teorii precum cea a lui Augustin de Barruel au legat-o de conspirații globale, acuzații respinse de istorici. În România, nume precum Radu Bălănescu sau Stelian Nistor au atras atenția în contexte recente, uneori legate de conflicte interne sau de acuzații de abuz de putere, dar acestea nu reflectă scopul general al organizației.
Concluzie
Masonii sunt membri ai unei fraternități care, pornind de la tradițiile constructorilor medievali, promovează astăzi valori umaniste și dezvoltarea personală prin ritualuri simbolice. Deși înconjurată de mituri și secrete, masoneria este mai degrabă o cale de perfecționare morală și socială decât o forță ocultă. În România, contribuțiile masonilor la istorie și cultură sunt semnificative, iar activitatea lor continuă să susțină progresul și solidaritatea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.