Scandal în Piața Orizont din Călărași! Un tânăr de 29 de ani a fost săltat ieri după-amiază de jandarmi, chiar în timp ce încerca să vândă zeci de parfumuri cu nume de branduri de lux. Produsele ridicau suspiciuni serioase că ar fi contrafăcute.

👮 La vederea patrulei, individul a încercat să ascundă marfa și să dispară printre tarabe, dar a fost imediat oprit și dus la sediul Inspectoratului de Jandarmi pentru cercetări.

📦 Nu mai puțin de 28 de parfumuri au fost confiscate, iar dosarul bărbatului merge acum mai departe către organele competente.

⚠️ Jandarmii atrag atenția că astfel de produse pot fi periculoase și îi îndeamnă pe oameni să NU cumpere de la comercianți dubioși.

Advertisement

☎️ Dacă observați asemenea situații, sunați imediat la 112!

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis avertizări severe de vreme rea pentru următoarele ore, care vizează și județul Călărași.

🟠 COD PORTOCALIU de vânt

• Valabil: 2 octombrie, ora 20:00 – 3 octombrie, ora 23:00

• Județe afectate: Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Brăila, Buzău, Ilfov și București

• Intensificări: rafale de 70 – 90 km/h, cu risc de avarii în rețeaua electrică, căderi de copaci și probleme în trafic.

💦 În paralel, județele din Sud-Muntenia Teleorman, Argeș, Dâmbovița și Prahova sunt sub COD PORTOCALIU de ploi abundente, cu acumulări de 70 – 90 l/mp, în timp ce în Oltenia (Dolj și Olt) a fost emis COD ROȘU, cel mai grav nivel de alertă meteo.

📌 Ce înseamnă pentru Călărași:

Advertisement

• Rafalele de vânt pot depăși 80 km/h, punând în pericol circulația rutieră, în special pe drumurile deschise și poduri.

• Se pot înregistra căderi de crengi și arbori, avarii la acoperișuri sau panouri publicitare.

• Posibile întreruperi de energie electrică, mai ales în localitățile rurale expuse.

Autoritățile recomandă populației din Călărași să evite deplasările inutile în perioada avertizării, să asigure bunurile din curți și balcoane și să urmărească permanent mesajele oficiale transmise prin RO-ALERT sau ISU Călărași.

Gaița albastră, cunoscută în botanică sub numele științific Garrulus glandarius, este una dintre cele mai fascinante păsări din familia corvidelor (Corvidae), care include și ciorile sau corbii. Această pasăre de talie medie, cu o lungime de aproximativ 32-35 cm și o greutate de circa 170 de grame, este un adevărat artist al naturii, recunoscută nu doar pentru penajul său spectaculos, ci și pentru inteligența și comportamentul său complex. În România, unde este comună în pădurile de foioase, gaița albastră – sau matiaș, cum îi spun localnicii – reprezintă un simbol al sălbăticiei urbane și rurale, adesea observată în parcuri sau grădini, unde își face apariția cu un țipăt ascuțit și zgomotos.

Aspectul exterior al gaiței albastre este un spectacol de culori contrastante, perfect adaptat pentru a se strecura prin frunzișul dens al pădurilor. Penajul predominant este cenușiu-roșcat, cu nuanțe calde pe piept și abdomen, dar adevărata minune vine de la aripile și coada sa: un mozaic pestriț de albastru intens, presărat cu dungi negre și pete albe, care par a fi pictate cu pensula unui maestru. Capul este încununat de o creastă discretă, iar ciocul puternic, de un galben-pal, este instrumentul perfect pentru a sparge nuci sau a săpa gropițe în sol. Femelele și masculii sunt similari ca aspect, deși exemplarele tinere au culori mai estompate, câștigând strălucirea cu fiecare năpârlire. Această combinație de culori nu este doar estetică; albastrul iridescent ajută la camuflaj printre umbrele copacilor, în timp ce petele albe servesc ca semnale sociale în timpul curierii.

Habitatul natural al gaiței albastre se întinde pe întreg teritoriul Europei, inclusiv România, unde preferă pădurile mixte de stejar, fag sau carpen, dar se adaptează remarcabil și la zonele periurbene. Este o pasăre sedentară, care migrează doar ocazional în căutarea hranei, și poate fi zărită tot anul, de la câmpiile deluroase până la altitudini de peste 1.500 de metri în Carpați. Gaițele trăiesc în cupluri sau mici grupuri familiale, teritorializându-și un areal de câțiva kilometri pătrați, pe care îl patrulează cu vigilență. Sunt păsări diurne, active mai ales dimineața și seara, și au o speranță de viață impresionantă – până la 16 ani în sălbăticie, deși prădătorii precum șoimii sau vulpile reduc adesea această cifră.

Ce face din gaița albastră o pasăre cu adevărat remarcabilă este inteligența sa excepțională, demnă de un corvid adevărat. Este faimoasă pentru rolul de “distribuitor de stejari”, colectând anual mii de ghinde și nuci, pe care le îngroapă în sol la adâncimi mici, acoperindu-le cu frunze și crengi. Multe dintre aceste provizii sunt uitate, germinând ulterior în noi arbori – un mecanism natural care contribuie la regenerarea pădurilor. Dieta sa variată include nu doar semințe și fructe de pădure, ci și insecte, viermi, rozătoare mici, ouă și chiar pui de alte păsări, făcând-o un oportunist culinar. Gaița este, de asemenea, un mim impecabil: poate imita perfect țipetele altor specii, de la haiducii pădurii la chemările de alarmă ale ciocănitorilor, folosindu-și repertoriul vocal pentru a nu confunda prădătorii cu semenii. Țipătul său caracteristic, un “gaia-gai” răgușit, poate fi auzit de la sute de metri, servind atât ca avertisment, cât și ca chemare socială.

Advertisement

Reproducerea are loc primăvara târziu, între aprilie și iunie, când cuplurile construiesc cuiburi solide din crengi, rădăcini și mușchi, ascunse în coroanele copacilor înalți. Femela depune 3-7 ouă verzi-măslinii, pe care le clocesc timp de 16-18 zile, în timp ce masculul asigură hrana. Puii eclozează orbi și imberbi, dar cresc rapid, părăsind cuibul după doar trei săptămâni. Deși gaița albastră nu este amenințată la nivel global, în România populațiile sale pot fi afectate de defrișări sau urbanizare, motiv pentru care conservarea pădurilor este esențială pentru supraviețuirea sa.

În folclor și cultură, gaița albastră apare adesea ca un mesager al pădurii, un spirit ștrengar care ascunde comori sau prevestește schimbări. În mitologia europeană veche, era asociată cu înțelepciunea și viclenia, asemănătoare vulpii, datorită abilităților sale de supraviețuire. Astăzi, observarea unei gaițe în grădină este un semn de biodiversitate sănătoasă, iar mulți pasionați de ornitologie o consideră o “pasăre de noroc” pentru curiozitatea sa nesfârșită.