Actualitate
436 de copii internați în Căminul Spital Plătăreşti din Călărași au murit în perioada comunistă. Dosarul anchetei, la Parchetul General
Peste 15.000 de copii care erau internați în căminele-spital sau orfelinatele din România au pierit în timpul perioadei comuniste. Conform celei mai recente investigații, s-a descoperit că peste 400 dintre acești copii și-au găsit sfârșitul în căminul-spital Plătărești din Călărași. Aici, peste opt sute de copii au fost plasați, iar cei care au supraviețuit au fost tratați într-un mod inuman de către cei responsabili cu îngrijirea lor.
Dintre toate lagărele lui Ceaușescu documentate până acum de cercetătorii de la IICCMER, căminul-spital nr. 4 de la Plătărești (jud. Călărași) iese în evidență sub multe aspecte. A fost instituția destinată asistaților considerați “de lux” – copii proveniți din familii privilegiate.
Acesta este locul care lasă în urmă o imagine fidelă a sistemului – copii ținuți în condiții de frig extrem până la deces, cu aprovizionare insuficientă de hrană, iar cei responsabili erau intimidați și sancționați dacă îndrăzneau să reclame lipsurile.
Căminul de la Plătărești este și locul în care istoricii-anchetatori au descoperit cel mai bogat material documentar, oferindu-le posibilitatea de a contura trăsăturile unui regim care, prin deciziile luate la nivel înalt, dar și prin acțiunile fiecărui angajat în parte, a condamnat la moarte copii cu diferite grade de handicap, neglijați și lăsați în voia sorții.
„După ce mâncau, îi băga infirmiera într-un colț, unii în alții așa, și punea două-trei pături pe ei și, suflând unii în alții, să încălzeau”Fănica Ivanov, fostă infirmieră-șefă cămin Plătărești (sursa: Europa Libera / România)
Copii înghesuiți unul peste altul, într-un colț de încăpere, cu mâinile și picioarele degerate, acoperiți cu cearșafuri și pături ude, imposibil de uscat. Se încălzesc suflând unul spre celălalt – este imaginea copiilor cu deficiențe psihice sau fizice, ajunși în căminele spital din România anilor 80. Scena este descrisă de Fănica Ivanov, fostă infirmeră-șefă în secția de minori a spitalului-cămin din Plătărești, de la doar 20 de kilometri de București, notează Europa Libera.
Una dintre cele mai grave probleme legate de viaţa în Căminul spital nr. 4 Plătărești era frigul. Atunci când în întreaga Românie caloriferele erau reci, iar românii inventau tot felul de metode de a se încălzi, în spitalele-cămin nimeni nu se chinuia să inoveze ceva pentru copiii nimănui.
În căminul de la Plătărești, în iernile grele din anii ’80, erau 7-8 grade în calorifere.
„Ai grijă de ei, că ei îți dau de mâncare”
La o aruncătură de băț de București, într-o comună ce numără în prezent aproape 4.000 de locuitori, exista în perioada premergătoare Revoluției din ’89 o clădire destinată găzduirii a 881 de copii cu dizabilități severe. Dintre acești copii, 436 au pierit în circumstanțe considerate, după mai bine de 30 de ani, suspecte.
Deși autoritățile au renunțat la spitalul pentru copii puțin timp după 1989, secția pentru adulți a continuat să funcționeze până acum câțiva ani. Închiderea căminului a adus un sentiment de regret în sat. Mulți dintre locuitori au beneficiat de pe urma activității „Spitalului de nebuni” din zonă. Unii au fost angajați acolo, în timp ce alții își vindeau animalele sau produsele agricole către spital, care avea nevoie de ele.
Spitalul pentru adulți a fost construit în anii ’60 în clădirile insalubre care fuseseră parte a unei mănăstiri din secolul al XVII-lea și care găzduise o închisoare politică pentru femei în primii ani ai regimului comunist.
În 1978, odată cu construirea unei noi clădiri, la Plătărești s-a inaugurat și o secție dedicată copiilor, în special celor proveniți din București.
Fănica Ivanov a fost angajată ca infirmieră la spitalul din Plătărești din 1975. În 1978, s-a transferat la secția de copii și, în scurt timp, a devenit infirmieră-șefă. A continuat să lucreze acolo până în 1995, când s-a pensionat.
La vârsta de 81 de ani, Fănica își amintește multe dintre evenimentele din cămin. Desigur, recunoaște neajunsurile sistemului, dar nu le percepe ca pe niște greșeli majore. Știau ce probleme existau, însă „așa funcționa atunci”. Personalul depunea eforturi considerabile pentru a-i trata pe asistați cu umanitate, susține Fănica, împreună cu foștii ei colegi. Cu resursele pe care le aveau, încercau să asigure îngrijirea adecvată. „Aveți grijă de ei, că ei vă dau de mâncare”, le spusese primul director al instituției. Acest cuvânt i-a rămas întipărit în minte Fănicei. Desigur, recunoaște că unele dintre ororile trăite de copii erau reale, dar erau acceptate ca parte a sistemului de atunci.
Frigul
Frigul a fost sursa principală a ratei crescute a deceselor de la Plătărești. Jumatate dintre cei 881 de copii internați aici din 1978 și până în 1990 au murit – 203 au trecute în certificatele de deces cauzele: bronho-pneumonie sau pneumonie, scrie Europa Libera.
Plătărești – notă privitoare la lipsa combustibilului
„Menţionăm că afecţiunile neuropsihice foarte avansate, mai ales la copii tratați în unitatea noastră, solicită în primul rând asigurarea de spaţii călduroase necesare ţinerii în viaţă a copiilor care, deşi sunt între 3 -18 ani, cântăresc 15-20kg, foarte mulţi fiind imobilizaţi.
În concluzie dorim să vă învederăm că toate cazurile de la copii nu pot supravieţui fără căldura corespunzătoare în saloane, fără condiţii de igienă corespunzătoare şi fără hrana necesară – toate acestea realizându-se numai cu ajutorul energiei termice.
Nu exagerăm, dar suntem pe deplin conştienţi că niciunul din copiii internaţi în unitatea noastră nu pot supravieţui 24 de ore fără căldură şi hrană. De aceea se impune ca în sezonul rece stocul pe care îl putem depozita, de 60 tone, să fie permanent asigurat, pentru a evita lipsa de combustibil din cauza eventualelor înzăpeziri ale şoselei, care leagă pe o distanţă de 20k comunitatea de Depozitul Peco Titan.”
Notă a conducerii spitalului, directorul Gheorghiu Panait către Ministerul Aprovizionării – 7 octombrie 1983.
Gheorghiu Panait, directorul Căminului Plătărești din anii 80, a trimis numeroase memorii către Ministerul Aprovizionării – spunea în scrisori că drumul Bucureşti – Plătăreşti (circa 20 de km) este deseori blocat de zăpezi și că spitalul nu are cum să se aprovizioneze.
Din cauza lipsei de căldură – spune fostul director într-una dintre scrisori – „copiii prezentau degerături ale extremităţilor şi ajungeau să moară «pur şi simplu din cauza frigului»”, pentru că „din cauza cotelor mici de combustibil uşor ce ni se repartizează lunar, temperatura în saloane nu poate depăşi 7-8 grade, iar spălarea lenjeriei se face foarte greu şi mai ales uscarea (spălătoria fiind complet mecanizată) fapt ce ne obligă să-i învelim cu lenjerie umezită care determină diferite boli care până la urmă duc la decese.” (sursa: Memoriu Gherorghiu Panait către Ministerul Aprovizionării, 23 decembrie 1985)
Niciunul dintre copii nu avea la dispoziţie suficiente schimburi; majoritatea erau ţinuţi mai mult dezbrăcaţi. De altfel, lipsa hainelor este un element comun găsit în toate spitalele cercetate pînă acum de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER).
Situaţia se agravează în a doua jumătate a anilor ’80, când măsura raţionalizării consumului de gaze naturale şi energie electrică prevede o diminuare a consumului cu 30%.
Aceasta a presupus oprirea curentului electric pe timpul zilei între orele 07:00 şi 18:00. Nimeni, spuneau autoritățile comuniste, nu avea voie să folosească surse alternative de încălzire – reşouri şi calorifere electrice.
Directorul Centrului Plătărești, Gheorghiu Panait, spune, în 1985: atunci „când proiectul de buget a fost întocmit, temperatura medie în saloane era stabilită prin lege la 22 grade Celsius, astăzi este stabilită la 18 grade Celsius, ceea ce înseamnă o reducere a temperaturii la 18 grade Celsius, ceea ce înseamnă o reducere a temperaturii medii cu 20%, procent cu care normal trebuia să se producă şi cota anuală de combustibil. Din calcul rezultă că cota a fost redusă cu 50% , neexistând corespondenţa legală dintre cotă şi temperatură, la care se mai adaugă şi temperaturile foarte scăzute care s-au înregistrat în ultima vreme”. (sursa: Memoriu Gherorghiu Panait către Ministerul Aprovizionării, 23 decembrie 1985)
Insuficienţa combustibilului a fost constantă şi cu atât mai gravă spre finele regimului comunist, iar eforturile conducerii căminului au întâmpinat adeseori obtuzitatea, dezinteresul, indolenţa, lipsa de empatie a celor care ar fi putut să amelioreze condiţiile inumane de trai din cămin – afirmă cercetătorii IICCMER.
Într-o notă scrisă pe memoriul adresat Ministerului Aprovizionării, directorul Panait Gheorghiu menţionează că „în ziua de 23.12.1985 m-am prezentat la C. PECO Tov. ing Ionaşcu din partea tovarăşei Degeratu MACT şi nici nu m-a primit pe poartă”.
Nota directorului de la Plătărești pentru lipsa combustibilului
„Unitatea adăposteşte 250 de copii, ponderea cea mai mare fiind (a celor- n.r.) permanent imobilizaţi într-un pat gatoşi (care făceau pe ei- n.r.), cu echipament şi cazarmament limitat de un barem care încă nu este adaptat nevoilor speciale ale acestui tip de bolnavi. Frigul intens care s-a instalat şi se menţine în iarna aceasta a scăzut substanţial rezistenţa bolnavilor noştri, favorizând îmbolnăviri grave, urmate multe de decesul bolnavilor.”
Printre cei care au ajuns la Plătărești au fost copii de generali, ingineri, actori sau pictori. Toți aveau deficiențe și nu erau „bine-văzuți” de sistemul care considera că nu corespund cerințelor. Mai mult, partidul comunist român avea nevoie de oameni ai muncii activi, iar un copil cu probleme însemna concedii medicale și extragerea părinților din câmpul muncii – ceva total inacceptabil pentru regim, scrie Europa Libera.
Pe 29 februarie 1978, ora 14:30, a fost internat primul minor la secția de copii. Era Luiza Bugeac, în vârstă de 17 ani, născută în București pe 30 mai 1960. Diagnosticul ei: leuconevraxită și debilitate mintală, boli care necesitau tratament continuu.
Motivul internării a fost că „provenea dintr-o familie numeroasă care ridică probleme de ordin sanitar”.
Căminul s-a umplut repede. Numai în primii doi ani de funcționare, secţia de minori de la Căminul nr. 4 Plătărești a fost populată până la capacitate maximă. Până în 1990 numărul celor internaţi a fost constant peste capacitate. Suprapopularea a fost o problemă constantă până în 1990, în pofida ratei foarte mari a deceselor. Încă din 1979, în urma unui control al Centrului Sanitar Antiepidemic Ilfov, s-a constatat că în fiecare salon stau câte 15-20 de copii, cei mai mulţi câte doi într-un pat.
Anual, numărul mediu al copiilor internați în cămin a fost de aproximativ 200, cu un vârf de 212, în 1989.
Din datele cumulate privind numărul de internări, se poate avansa un număr total de 881 de minori internaţi în Căminul-spital nr. 4 Plătăreşti în perioada 1978-1990. Lipsesc datele privind internările pentru prima jumătate a anului 1991, însă cel mai probabil în această perioadă nu s-au mai făcut internări, întrucât secţia urma să fie mutată.
Anii ’90 au adus în România jurnaliști din întreaga lume, șocați de imaginile cu căminele de copii ajunse în ziare, reviste și la televiziuni. Printre cei care au ajuns la Plătărești a fost și ziaristul român Mihai Tatulici, care lucra atunci la TVR.
Jurnalistul a filmat în mai multe rânduri cum erau ținuți copiii în condiții mizere, dezbrăcați și legați de pat.
După 30 de ani, Mihai Tatulici și alți jurnaliști occidentali au devenit martori în dosarul întocmit de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului. În baza acestor declarații și a documentelor strânse din arhivele de la Călărași, istoricii au reușit să pună cap la cap întreaga istorie a ceea ce s-a întâmplat la Plătărești.
După 34 de ani, ei trimit, în decembrie 2023, Parchetului General, un denunț de 120 de pagini cu mărturii și probe care demonstrează, spun istoricii-anchetatori, exterminarea unei categorii sociale lipsite de apărare. Un sistem pus la punct de statul comunist și întreținut și de oamenii simpli care au lucrat în cămin.
În perioada de funcționare, între februarie 1978-iunie 1991, Căminul Spital nr. 4 Plătărești a fost condus de doi directori, Gheorghiu Panait (februarie 1978-iunie 1986) și Ioana Melinte (iulie 1986 – iulie 1991).
Gheorghiu Panait, primul director, a lăsat mărturii scrise despre ceea ce se întâmpla de fapt în spital. Documentele lui sunt probe esențiale 30 de ani mai târziu. El a plecat la spitalul de la Bălăceanca în urma unui scandal cu unul dintre angajați. Între timp, a murit.
Despre cealaltă directoare, Ioana Melinte, anchetatorii au date că ar fi în viață.
„Din cei 436 de minori decedați la Plătărești, un număr de 208 au decedat în perioada în care la conducerea Căminului-spital nr. 4 Plătăreşti s-a aflat Ioana Melinte, în calitate de medic-director. În această funcţie, prin acţiuni şi inacţiuni sistematice, a contribuit la decesul celor 208 minori, la care se adaugă aproximativ 160 de minori decedaţi în perioada în care aceasta a activat ca medic principal neuropsihiatru la secţia pentru minori a Căminului-spital”, se arată în denunțul IICCMER.
La acuzațiile de neglijență în tratarea bolnavilor se mai adaugă una.
„Mai putem afirma, fără dubiu, faptul că o bună parte din mâncarea destinată beneficiarilor era sustrasă în mod constant de către angajaţii centrului, de multe ori cu complicitatea conducerii. Pot fi invocate aici sancţiunile aplicate angajaţilor, prezente în dări de seama sau dosarele personale”, se mai arată în documentul trimis de IICCMER la Parchetul General.
Practica a fost surprinsă mai ales în primii ani de după 1990, atunci când bunuri sosite ca ajutoare umanitare din țară sau din Occident au fost furate efectiv de către personalul centrului – „dovadă” – spune IICCMER – „sunt atât mărturiile ataşate, cât şi dosarele de furt întocmite şi condamnările în instanţă”.
Pe lista lungă a istoricilor sunt numele tuturor angajaților de la Plătărești de la înființare până la închidere. Unii au murit, alții sunt încă în viață, dar nu înțeleg care ar mai fi rolul lor după atâta vreme. Au ascultat ordinele și au respectat legile. Așa cum erau ele atunci.
Actualitate
Societatea Drumuri și Poduri Călărași, la Bursa Generală a Locurilor de Muncă din Călărași
Pe data de 17 mai 2024, Societatea Drumuri și Poduri Călărași a participat la Bursa Generală a Locurilor de Muncă, un eveniment organizat de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași. În cadrul acestui târg, au fost disponibile peste 303 locuri de muncă din diverse domenii, oferind numeroase oportunități pentru cei în căutarea unui loc de muncă.
‘Societatea Drumuri și Poduri Călărași a fost prezentă cu numeroase oferte de muncă, venind în sprijinul călărășenilor care au diverse calificări. A fost o plăcere să vedem interesul celor prezenți și suntem mândri că am putut contribui la acest eveniment. Mulțumim tuturor celor care au venit la standul nostru și AJOFM Călărași pentru organizare!” transmit reprezentanții DPC Călărași pe o rețea de socializare.
Societatea Drumuri și Poduri Călărași a venit cu o ofertă diversificată, punând la dispoziție mai multe posturi vacante. Printre acestea se numără două posturi de economist, un post de tehnician, mecanic auto, șofer, asfaltator, motostivuitorist, lăcătuș mecanic, strungar și sudor.
Persoanele interesate de aceste posturi sunt invitate să își depună CV-ul la sediul societății Drumuri și Poduri Călărași, situat pe Prelungirea Independenței, numărul 5A. Acest târg de locuri de muncă reprezintă o oportunitate valoroasă pentru cei care doresc să-și găsească un loc de muncă stabil și bine remunerat în domeniul infrastructurii rutiere.
Actualitate
Românii cu carduri de alimente vor avea un nou beneficiu. Legea intră în vigoare începând cu luna iunie
Pensionarii cu venituri modeste care primesc carduri de alimente au parte de o surpriză: vor putea folosi voucherele și pentru a cumpăra medicamente.
În România, aproximativ 2.700.000 de cetățeni, în special pensionari cu venituri mici, primesc ajutoare alimentare sub formă de bani pe card. În momentul de față, cardurile sunt alimentate o dată la două luni cu suma fixă de 250 de lei. În 2024, programul de acordare a acestor sume este stabilit pentru lunile februarie, aprilie, iunie, august, octombrie și decembrie. Astfel, beneficiarii primesc un total de 1.500 de lei pe an, iar următoarea tranșă este planificată pentru luna iunie.
Fondurile pot fi folosite doar pentru cumpărarea de bunuri de consum esențiale și pot acoperi, de asemenea, costurile pentru mese calde.
Prin intermediul unei propuneri legislative recente, se urmărește extinderea posibilității de utilizare a cardurilor de alimente pentru achiziționarea de medicamente.
Propunerea legislativă vizează modificarea Legii 63/2022, pentru a permite utilizarea cardurilor de alimente în achiziționarea medicamentelor prescrise de către medici. În acest fel, pensionarii și persoanele defavorizate ar putea plăti și coplata pentru medicamentele compensate mai puțin de 100% direct de pe cardurile lor de alimente.
Este foarte probabil ca această propunere să fie pusă în practică începând cu luna iunie, odată cu încărcarea cardurilor alimentare cu suma obișnuită de 250 de lei.
Cine poate beneficia de cardurile de alimente
Din acest an, persoanele vulnerabile cu venituri nete sub 2.000 sunt cele care vor primi carduri sociale pentru alimente și mese calde în valoare de 250 lei la fiecare 2 luni. Anterior, aceste ajutoare erau acordate persoanelor cu venituri sub 1.700 lei.
De asemenea, începând cu acest an, aceleași categorii de persoane vulnerabile primesc și pachete cu alimente de două ori pe an.
Beneficiarii de tichete sociale pe suport electronic pentru alimente şi mese calde sunt:
- a) Pensionarii sistemului public de pensii cu venituri lunare mai mici sau egale cu 2.000 lei;
- b) Persoanele – copii și adulți – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, cu venituri lunare proprii mai mici sau egale cu 2.000 lei;
- c) Familiile cu cel puțin doi copii în întreținere, cu venituri lunare pe membru de familie mai mici sau egale cu 675 lei;
- d) Familiile monoparentale, cu venituri lunare pe membru de familie mai mici sau egale cu 675 lei;
- e) Familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul de incluziune, conform Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările și completările ulterioare;
- f) Persoanele fără adăpost, conform reglementărilor legale în vigoare.
Sumele disponibile pe card vor fi valabile 12 luni de la data încărcării lor.
Beneficiarii de pachete de alimente sunt:
- a) familiile şi persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul de incluziune, în condiţiile Legii nr. 196/2016, cu modificările şi completările ulterioare;
- b) membrii familiilor beneficiare de ajutor pentru familia cu copii acordat în baza Legii nr. 196/2016, cu modificările şi completările ulterioare;
- c) persoanele/familiile aflate temporar în situaţii critice de viaţă stabilte în urma anchetelor sociale efectuate la nivelul autorităților locale.
Actualitate
Polițiștii călărășeni, amenzi usturătoare pentru comercianți, după ce au descoperit sute de kilograme de brânză vândută ilegal și detergent contrafăcut
Miercuri, pe data de 15 mai, Inspectoratul de Poliție Județean Călărași a transmis, prin intermediul unui comunicat, faptul că polițiștii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice au descoperit o serie de practici ilegale în comerț, prin intermediul unei acțiuni pentru verificarea legalității activităților comerciale din magazine, piețe, târguri și centre agroalimentare.
Într-o societate comercială din municipiul Călărași s-au descoperit 500 de kilograme de brânză telemea, destinate vânzării, fără documente de proveniență corespunzătoare. Acesta nu a fost singurul caz. În paralel, au fost identificate și confiscate opt pungi de detergent praf, cu o marcă similară cu una înregistrată, semn că metoda contrafacerii este o tot mai răspândită și în acest domeniu.
Autoritățile au intervenit prompt în acest caz. Împreună cu Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Călărași, au aplicat o amendă de 10.000 de lei pentru nerespectarea legislației și au dispus confiscarea întregii cantități de brânză telemea. Acest demers nu numai că are consecințe financiare semnificative pentru comerciantul în cauză, dar și asupra siguranței alimentare a populației locale.
În plus, dosarul penal deschis pentru punerea în circulație a unor produse contrafăcute subliniază gravitatea situației. Astfel de practici nu numai că aduc prejudicii economiei, dar și pun în pericol sănătatea și siguranța consumatorilor.
Această acțiune a polițiștilor demonstrează necesitatea continuării eforturilor de combatere a criminalității economice. Dincolo de cazurile individuale, aceste investigații arată o rețea complexă de activități ilegale, cu consecințe grave asupra economiei și societății.
Prin urmare, angajamentul autorităților de a continua investigațiile în acest domeniu este crucial pentru protejarea intereselor economice și a sănătății publice. Numai prin abordarea fermă a acestor probleme poate fi asigurat un mediu de afaceri corect și sigur pentru toți cetățenii.
VIDEO: Primarul Gheorghiță Cărtușanu din Fundeni prezintă lucrările de amenajare a curții exterioare de la grădiniță
Societatea Drumuri și Poduri Călărași, la Bursa Generală a Locurilor de Muncă din Călărași
VIDEO. Amelia Giurcan: În ultimii ani, PSD-ul și primarul Dulce ne-a îmbătat orașul cu visuri utopice, în timp ce realitatea ne lovește dur
VIDEO. Un apartament a fost cuprins de flăcări din cauza unei lumânări aprinse. Vecinii au sunat la 112
VIDEO. Mii de români din Belgia, prezenți la Parohia Antwerpen în noaptea de Înviere. Imaginile vorbesc de la sine
VIDEO. Viața după succes: Vicecampionul european la box, Grecu Boxerul, despre lupta din afara ringului de box
-
Știri2 ani agoLehliu Gară: Un refugiat din Ucraina și-a ucis mama în casa românilor care îi găzduiau în Călărași
-
Știri2 ani agoAccident rutier în Oltenița, un motociclist și-a pierdut viața
-
Știri12 luni agoDorina Moga s-a stins din viață
-
Știri2 ani agoCălărași: Accident rutier grav cu 7 victime rănite. Două elicoptere au fost solicitate să intervină
-
Știri2 ani agoVIDEO. Un bărbat a rămas fără degete, după o bătaie cu săbii în Călărași
-
Știri2 ani agoUn tânăr de 18 ani a murit înecat sub privirile a zeci de oameni
-
Știri2 ani agoFrăsinet: Un bărbat de 50 de ani și-a găsit sfârșitul la pescuit, pe balta Pupăza
-
Știri2 ani agoANM: Toate regiunile din țară vor fi afectate de o furtună electrică