Originar din insula Sardinia, Italia, Casu Marzu este una dintre cele mai neobișnuite și controversate delicatese din lume. Această brânză tradițională, preparată din lapte de oaie, este cunoscută pentru procesul său unic de fermentare, care implică prezența larvelor vii ale unei specii de muscă, Piophila casei. Deși poate părea ciudat sau chiar respingător pentru unii, Casu Marzu este considerat un simbol al patrimoniului culinar sardinian, reflectând o tradiție veche și o legătură profundă cu resursele locale.

Procesul de producție

Casu Marzu pornește ca o brânză tradițională Pecorino Sardo, o brânză tare din lapte de oaie. Ceea ce o face unică este etapa de fermentare: producătorii lasă intenționat brânza expusă pentru a atrage muștele de brânză (Piophila casei), care își depun ouăle în crustă. Larvele eclozează și încep să consume brânza, digerând grăsimile acesteia cu ajutorul enzimelor lor. În timpul acestui proces, larvele excretă un acid care descompune textura tare a brânzei, transformând-o într-o masă cremoasă, moale și ușor tartinabilă, cu un gust intens, picant și ușor înțepător.

Textura finală variază, dar este adesea descrisă ca fiind untoasă, iar larvele, care pot avea până la 8 mm lungime, sunt vizibile în interiorul brânzei. Unele variante sunt consumate cu larvele încă active, în timp ce altele sunt tratate pentru a le elimina înainte de servire.

Gust și consum

Gustul Casu Marzu este extrem de intens, cu note sărate, picante și un postgust care poate persista mult timp. Pentru localnicii din Sardinia, brânza este o delicatesă care se consumă în cantități mici, de obicei tartinată pe pâine tradițională sardiniană, numită pane carasau. Consumul brânzei implică și o decizie personală: unii aleg să mănânce larvele odată cu brânza, în timp ce alții le îndepărtează. Pentru a evita disconfortul, cei care consumă brânza cu larve sunt sfătuiți să le zdrobească, deoarece larvele pot supraviețui în stomac dacă sunt înghițite întregi.

Advertisement

Aspecte culturale și legale

În Sardinia, Casu Marzu este mai mult decât o simplă brânză – este o parte a identității culturale, transmisă de-a lungul generațiilor. Este adesea pregătită în gospodării și servită la ocazii speciale, simbolizând ospitalitatea și legătura cu tradițiile rurale. Cu toate acestea, comercializarea sa este controversată. Din cauza riscurilor pentru sănătate asociate consumului de alimente cu larve vii, Casu Marzu este interzisă în Uniunea Europeană și în alte țări, fiind considerată nesigură conform standardelor alimentare moderne. Totuși, brânza continuă să fie produsă și consumată în mod tradițional, în cercuri restrânse, iar în ultimii ani au existat eforturi pentru a reglementa producția sa în condiții mai sigure.

Riscuri și controverse

Consumul de Casu Marzu nu este lipsit de riscuri. Larvele pot provoca disconfort digestiv dacă sunt ingerate vii, iar igiena precară în timpul producției poate duce la contaminarea brânzei. În plus, gustul său extrem de intens și prezența larvelor pot fi descurajante pentru cei neobișnuiți cu acest preparat. Cu toate acestea, pentru cei care apreciază unicitatea sa, Casu Marzu reprezintă o experiență culinară de neuitat.

Casu Marzu este mai mult decât o simplă curiozitate gastronomică; este o mărturie a diversității culinare și a modului în care tradițiile pot sfida normele moderne. Deși nu este pentru toată lumea, această brânză cu viermi rămâne un simbol al moștenirii sardiniene, oferind o experiență gustativă unică pentru cei suficient de curajoși să o încerce. Pentru iubitorii de gastronomie aventuroasă, Casu Marzu este o provocare fascinantă, care îmbină istoria, cultura și gustul într-un mod cu adevărat neobișnuit.

Advertisement

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1667 – S-a născut matematicianul elvețian Johann Bernoulli; (d. 1 ianuarie 1748), cunoscut și ca Jean ori John.

1777 – S-a născut poetul scoțian Thomas Campbell.

1793 – Revoluția Franceză – Robespierre intră în Comitetul Salvării Publice și devine conducătorul acestuia.

Advertisement

1794 – Lovitură de stat în Franța La 9 Thermidor, anul II al Revoluției, Robespierre și colaboratorii săi sunt arestați, punându-se capăt Terorii Iacobine. Începe guvernarea Convenției thermidoriene.

1807 – Constantin Ipsilanti devine domn pentru a treia oară în Țara Românească.

1824 – S-a născut Alexandre Dumas fiul, romancier și dramaturg francez; romanul “Dama cu camelii” i-a adus celebritatea, inspirând și libretul cunoscutei opere de G. Verdi, “Traviata”.

1830 – Începutul celor „Trei zile glorioase” ale Revoluției din 1830; largi pături ale populației pariziene s-au ridicat împotriva domniei regelui Carol al X-lea, silindu-l să abdice.

1862 – Printr-un decret al domnitorului Al. I. Cuza a fost înființat Ministerul Afacerilor Străine. Decretul a fost publicat la 1 august 1862 în „Monitorul. Jurnal Oficial al Principatelor Unite”.

Advertisement

1880 – Trupele britanice sunt învinse de către afganii conduși de Mohammed Ayub Khan în Bătălia de la Maiwand, în timpul celui de-al Doilea Război Anglo-Afgan.

1890 – Vincent van Gogh s-a împușcat și a murit două zile mai târziu.

1917 – A fost încheiat un protocol între împuterniciții guvernelor rus și român și ai Casei de Economii și Consemnațiuni din România, privind depozitarea, la Moscova, a unor valori românești însumând 7,5 miliarde de lei.

1921 – Cercetătorii de la Universitatea din Toronto conduși de biochimistul Frederick Banting demonstrează că insulina hormonală reglează nivelul de zahar din sânge.

1922 – Înființarea Uniunii Internaționale de Geografie.

Advertisement

1930 – România a concesionat serviciul național de telefoane companiei americane „International Telephone and Telegraph Corp.”

1940 – Personajul de desene animate Bugs Bunny a debutat pe micile ecrane, în filmul “A Wild Hare”

1949 – Zborul inițial al de Havilland Comet, primul avion cu reacție.

1953 – S-a semnat după trei ani de lupte sângeroase, armistițiul în Războiul din Coreea, peninsula Coreea fiind împărțită între Coreea de Nord comunista și Coreea de Sud.

1956 – România devine membru al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură – UNESCO.

Advertisement

1963 – Fostul Ministru de Finanțe, Vasile Luca, a murit în detenție la Aiud.

1968 – Formația britanică de muzica pop-rock Pink Floyd lansează în SUA albumul “A Saucerful of Secrets”.

1974 – Camera Reprezentanților a SUA decide punerea sub acuzare a președintelui Richard Nixon, în cadrul anchetei afacerii Watergate; la 8 august 1974, acesta își înaintează demisia.

1976 – Vizita de prietenie în Bulgaria a lui Nicolae Ceaușescu.

1990 – Proclamarea suveranității Republicii Belarus.

Advertisement

1990 – Parlamentul a decis ca “1 Decembrie” să devină Ziua Națională a României.

1996 – La Jocurile Olimpice de la Atlanta, SUA, are loc un atentat cu bombă; două persoane au fost ucise și 111 rănite.

2006 – Cercetătorii americani de la Universitatea din Maryland au obținut un vaccin împotriva sindromului respirator acut sever, boală declanșată în 2003 în Guangdong – China și care s-a răspândit în întreaga lume, provocând moartea a peste opt mii de persoane.

2012 – Ceremonia de deschidere a Jocurile Olimpice de vară de la Londra.

2018 – Cea mai lungă eclipsă totală de Lună din secolul XXI găsește Luna la apogeu în cel mai îndepărtat punct al orbitei sale în jurul Pământului.

Advertisement

2019 – Muntele Etna, din Sicilia, Italia, cel mai înalt și cel mai activ vulcan din Europa, a erupt din nou.

Sărbătoarea „Zilele Comunei Dragalina”, desfășurată în perioada 26-27 iulie 2025, a adus împreună comunitatea locală, artiști consacrați și invitați de onoare din sfera politică. Un moment special al evenimentului a fost prezența senatorului partidului SOS, Cristian Rusu, care a urcat pe scenă alături de primarul Gabriel Stanciu, pentru a transmite un mesaj important cetățenilor din Dragalina.

Senatorul Cristian Rusu s-a adresat locuitorilor cu un discurs echilibrat, în care a subliniat că, dincolo de orice apartenență politică, prioritare rămân dezvoltarea și susținerea comunităților locale:

“Bună ziua Dragalina! Bună ziua domnule primar Gabriel Stanciu. Este o onoare pentru mine în calitate de senator al călărășenilor să fiu invitat la această mare sărbătoare a locuitorilor din Dragalina. Dincolo de culoarea politică, vă asigur că voi face în Parlamentul României tot ce este posibil pentru dezvoltarea județului Călărași. Felicit Consiliul Local și primarul pentru eforturile depuse pentru dezvoltarea comunei și organizarea ‘Zilelor Comunei Dragalina’. La mulți ani, Dragalina! La mulți ani, cetățeni din Dragalina!”

Mesajul senatorului a fost bine primit de public și a accentuat importanța unei colaborări constructive între autoritățile locale și reprezentanții parlamentari, indiferent de partid.

Advertisement

Evenimentul, organizat de Primăria Dragalina și Consiliul Local, a fost completat de concerte susținute de nume mari ale scenei muzicale românești, precum Emilia Ghinescu, Alina Roșca & Profesional Orchestra, Cristina Turcu Preda, Lorenna, Aleena și AMME, oferind două zile de sărbătoare autentică în inima județului Călărași.