La zi
Prognoza meteo pentru județul Călărași în următoarele zile

La zi
Charlie Kirk, liderul Turning Point USA, împușcat în timpul unui discurs la Universitatea Utah Valley

Incidentul armat de la Universitatea Utah Valley, în care activistul conservator Charlie Kirk a fost împușcat, s-a soldat cu decesul acestuia, iar atacatorul nu a fost identificat, conform autorităților. Evenimentul a avut loc în contextul unei escaladări a violenței politice în Statele Unite, care a inclus asasinarea unei deputate din Minnesota și a soțului acesteia în luna iunie, incendierea unei parade în Colorado pentru eliberarea ostaticilor de către Hamas și atacul asupra casei guvernatorului evreu al statului Pennsylvania în aprilie. Cel mai cunoscut caz recent a fost împușcarea fostului președinte Donald Trump la un miting electoral anul trecut.
Fostul congresman republican Jason Chaffetz, prezent la eveniment, a relatat pentru Fox News că a auzit o împușcătură și l-a văzut pe Kirk prăbușindu-se. „Părea un foc tras de la mică distanță”, a declarat Chaffetz, vizibil afectat. Acesta a subliniat că prezența poliției era limitată, iar securitatea lui Kirk insuficientă. „Utah este considerat unul dintre cele mai sigure state, astfel de incidente sunt rare”, a adăugat el.
Turning Point USA, fondată în 2012 în suburbiile orașului Chicago de Charlie Kirk, pe atunci în vârstă de 18 ani, și activistul Tea Party William Montgomery, promovează în campusurile universitare principii conservatoare, precum impozite reduse și un guvern cu puteri limitate. Deși inițial organizația nu a avut succes, abordarea combativă a lui Kirk față de liberalismul academic a atras finanțatori conservatori influenți. După nominalizarea lui Donald Trump în 2016, Turning Point USA l-a susținut cu entuziasm, iar Kirk a devenit o figură frecventă în emisiunile TV conservatoare, colaborând îndeaproape cu Donald Trump Jr. și lăudându-l constant pe fostul președinte.
Detalii despre incident
Charlie Kirk, invitat de un grup de studenți, susținea un discurs în curtea Sorensen Center când un foc de armă a fost tras dintr-o clădire situată la aproximativ 200 de metri distanță.
„Cu profund regret confirmăm că Charlie Kirk a fost împușcat și a decedat”, a declarat Aubrey Laitsch, director de relații publice al Turning Point USA.
Imagini publicate pe rețelele sociale surprind momentul în care Kirk vorbea la microfon sub un cort alb, inscripționat cu mesajele „The American Comeback” și „Prove Me Wrong”. O împușcătură se aude, iar Kirk își duce mâna dreaptă la gât, sângele țâșnind din partea stângă. Spectatorii, șocați, au început să țipe și să fugă. Associated Press a verificat autenticitatea videoclipurilor, confirmând că au fost filmate în campusul universității.
Evenimentul, organizat de Turning Point USA, a generat controverse în campus. O petiție online, care cerea interzicerea apariției lui Kirk, a strâns aproape 1.000 de semnături. Universitatea a apărat dreptul la libera exprimare, invocând Primul Amendament și angajamentul pentru dialog constructiv.
Președintele Donald Trump și mai mulți oficiali republicani au exprimat condoleanțe pe rețelele sociale. „Trebuie să ne rugăm pentru sufletul lui Charlie Kirk, un om extraordinar. Dumnezeu să-l odihnească!”, a scris Trump pe Truth Social.
Fostul premier român Victor Ponta a apărut în acest an într-un interviu la emisiunea „Charlie Kirk Show” (dublat în română), discutând despre anularea alegerilor din România, într-un studio al publicației Gândul.
Cine a fost Charlie Kirk
La 31 de ani, Charlie Kirk a fost tatăl a doi copii și directorul executiv al Turning Point USA, o organizație de referință pentru tinerii conservatori din SUA. Prin activitatea sa, Kirk a promovat cu pasiune valorile conservatoare, devenind o voce influentă în politica americană.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
11 Septembrie: 24 de ani de la ziua care a schimbat lumea

Pe 11 septembrie 2001, la ora 8:46 dimineața, zborul American Airlines 11, deturnat de teroriști Al-Qaeda, s-a izbit de Turnul de Nord al complexului World Trade Center din New York. La ora 9:03, un al doilea avion, United Airlines 175, a lovit Turnul de Sud. În decurs de două ore, ambele clădiri s-au prăbușit, provocând moartea a aproape 3.000 de persoane și rănirea a mii de altele. Imaginile transmise în direct au devenit simbolul unei tragedii globale.
În aceeași dimineață, alte două avioane au fost deturnate. Unul s-a prăbușit în aripa de vest a Pentagonului, sediul Departamentului Apărării al SUA, iar celălalt, zborul 93, s-a prăbușit pe un câmp din Pennsylvania, după ce pasagerii au încercat să preia controlul. Acest ultim gest de curaj a împiedicat un al patrulea atac devastator, cel mai probabil asupra Capitoliului sau Casei Albe.
Atacurile au fost revendicate de rețeaua teroristă Al-Qaeda, condusă de Osama bin Laden. Motivația a fost legată de politica externă americană în Orientul Mijlociu și de prezența militară a SUA în regiune. Răspunsul Statelor Unite a fost rapid și radical: lansarea „Războiului împotriva terorismului”, invazia Afganistanului, înlăturarea regimului taliban și adoptarea unor măsuri legislative precum Patriot Act, care au extins puterile de supraveghere ale autorităților.
Impactul atacurilor s-a resimțit nu doar în plan militar și politic, ci și în viața cotidiană. Securitatea aeroportuară a fost regândită complet, iar noțiunea de „risc terorist” a devenit parte din vocabularul global. În plan economic, distrugerea spațiilor de birouri din Lower Manhattan a generat pierderi de zeci de miliarde de dolari, afectând piețele financiare și industria aeriană.
La 24 de ani de la acea zi, memoria colectivă păstrează vie amintirea victimelor și a eroilor care au intervenit. Ground Zero, locul unde se aflau Turnurile Gemene, este astăzi un spațiu de reculegere și comemorare. One World Trade Center, cunoscut și sub numele de „Freedom Tower”, se înalță ca un simbol al rezilienței și al speranței.
11 septembrie nu este doar o dată în calendar. Este o lecție dureroasă despre fragilitatea lumii moderne, despre curajul în fața terorii și despre nevoia de solidaritate într-un timp marcat de incertitudini. Evenimentele din acea zi au schimbat definitiv modul în care privim securitatea, libertatea și responsabilitatea globală.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Fostul ofițer moldovean, arestat pentru trădare și divulgare de secrete de stat

Spion moldovean, a fost arestat pentru 30 de zile în România, fiind acuzat de tentativă de trădare prin transmiterea de informații secrete de stat către ofițeri ai KGB-ului din Belarus. Potrivit DIICOT, suspectul, identificat de surse ca fiind Alexandru Bălan, fost adjunct al șefului Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova, a fost reținut luni, 9 septembrie 2025, pe aeroportul din Timișoara, în baza unui mandat de aducere.
Operațiune de amploare sub coordonarea EUROJUST
Ancheta, derulată cu sprijinul serviciilor de informații din România, Ungaria, Cehia și Republica Moldova, precum și al procurorilor din aceste țări, a relevat că suspectul ar fi divulgat informații secrete de stat, punând în pericol securitatea națională a României. Investigațiile au fost realizate în colaborare cu Direcția de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul Poliției Române și cu suportul Jandarmeriei Române.
Întâlniri suspecte în Ungaria
Probele strânse indică faptul că, în perioada 2024-2025, Bălan s-a întâlnit de două ori în Budapesta cu ofițeri ai Comitetului Securității de Stat (KGB) din Belarus. Aceste întrevederi ar fi avut ca scop transmiterea de instrucțiuni și realizarea de plăți pentru informațiile furnizate. DIICOT susține că activitățile suspectului au fost de natură să compromită securitatea națională.
Alexandru Bălan a ocupat funcția de adjunct al șefului SIS al Republicii Moldova din martie 2016, în timpul guvernării conduse de Pavel Filip, sub influența oligarhului Vladimir Plahotniuc. Absolvent al Academiei de Studii Economice din Chișinău în anul 2000, Bălan a deținut diverse poziții în cadrul SIS. Presa moldoveană a relatat că acesta a fost implicat în trecut într-un scandal legat de evadarea bloggerului rus Eduard Baghirov, cercetat pentru organizarea protestelor din 7 aprilie 2009 în Moldova.
Serviciul Român de Informații (SRI) a subliniat complexitatea operațiunii, realizată în cooperare cu serviciile de informații din Cehia, Polonia, Ungaria și Republica Moldova. În paralel, autoritățile cehe au expulzat un diplomat belarus în legătură cu acest caz, confirmând dimensiunea internațională a investigației.
SIS-ul moldovean a confirmat că un fost angajat de rang înalt este vizat de ancheta din România, fără a oferi detalii suplimentare despre funcțiile ocupate de Bălan, invocând confidențialitatea. După audieri de peste șapte ore la sediul DIICOT din București, suspectul a fost reținut și nu a făcut declarații presei.
Ancheta continuă sub coordonarea EUROJUST, cu implicarea autorităților din mai multe țări, pentru a clarifica toate aspectele legate de activitățile suspectului și impactul acestora asupra securității regionale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.