Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 28°C | Anul XI Nr. 524

Știri

Aur pentru Cristina Druga: Sportiva din Călărași a cucerit titlul mondial la canotaj U23

Published

on

Cu o determinare de fier și o abilitate deosebită pe apă, Cristina Druga, o tânără sportivă din Călărași, a reușit să transforme un vis în realitate, devenind campioană mondială în canotaj. Performanțele ei impresionante au adus o adevărată mândrie orașului din care aceasta provine cât și clubului CSM Călărași.

Anul 2022 a fost cu siguranță unul plin de reușite pentru Cristina Druga. După ce s-a impus ca cea mai bună sportivă a clubului CSM Călărași, a continuat să cucerească podiumurile europene.

Medaliile de aur la Campionatul European de canotaj pentru juniori din Franța și la Campionatul European de tineret din Belgia i-au confirmat talentul și devotamentul pentru acest sport.

Dar cea mai mare provocare se afla în fața ei: Campionatele Mondiale de Canotaj de la Plovdiv, în Bulgaria. Cristina Druga și echipajul ei format din Cires Patricia, Alexandra Ungureanu și Emanuela Ciotau au luat startul în proba de W4X, unde au concurat împotriva celor mai buni sportivi sub 23 de ani din întreaga lume.

Advertisement

Efortul lor susținut și dorința de a lupta până la capăt i-au purtat pe valurile victoriei, iar medalia de aur a devenit răsplata binemeritată pentru munca lor asiduă.

Împreună cu Cehia și Olanda, cele trei echipe au ridicat Călărașiului pe podiumul mondial al canotajului pentru tineret. Succesul lor a fost întâmpinat cu entuziasm și mândrie nu doar de către clubul CSM Călărași, ci de întreaga comunitate sportivă și de susținătorii lor fideli.

Directorul CSM Călărași, Dumitru Chirilă, a transmis felicitări călduroase celor patru sportive, recunoscând că performanțele lor sunt o sursă de inspirație pentru toți ceilalți sportivi. În plus, le-a dorit mult succes în pregătirea pentru Jocurile Olimpice de la Paris, demonstrând încredere că ele vor continua să aducă onoruri României și județului Călărași în competițiile viitoare.

Cu o astfel de campioană în rândurile lor, Călărașiul se bucură de o prezență deosebită pe harta canotajului mondial, iar numele Cristinei Druga va rămâne înscris cu litere de aur în istoria sportului românesc.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Semnificația istorică a zilei de 20 august

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

917 – În bătălia de la Acheloos, țarul Simeon I al Bulgariei înfrânge decisiv o armată bizantină.

1000 – Sfântul Ștefan întemeiază statul maghiar. Ziua este sărbătorită ca zi națională în Ungaria.

1469 – Bătălia de la Lipnic, pe Nistru: Ștefan cel Mare a învins oastea tătară.

Advertisement

1741 – Exploratorul danez Jonas Vitus Behring, aflat in serviciul Rusiei, a descoperit Alaska.

1749 – A început domnia fanariotă a lui Constantin Racoviţă în Moldova.

1779 – S-a născut chimistul și mineralogul Jöns Jakob Berzelius, unul dintre creatorii chimiei moderne (m. 7 august 1848).

1839 – A fost înființată, de către studenții români aflați la studii la Paris, “Societatea pentru învățătură poporului român”, care a contribuit la dezvoltarea conștiinței naționale românești.

1833 – S-a născut Benjamin Harrison, a fost cel de-al douăzeci și treilea președinte al Statelor Unite ale Americii pentru un singur mandat între 1889 și 1893.

Advertisement

1864 – S-a născut Ionel I.C.Brătianu, președinte al Partidului Național Liberal, de mai multe ori ministru și prim-ministru (m. 1927), membru de onoare al Academiei Române; (m. 24 noiembrie 1927).

1866 – Președintele Andrew Johnson declară oficial Războiului Civil American încheiat.

1870 – S-a născut fiica regelui Carol I şi a Elisabetei, Maria, singurul copil al familiei regale; a încetat din viață de scarlatină la vârsta de 3 ani.

1872 – A încetat din viață scriitorul Dimitrie Bolintineanu, participant la revoluția de la 1848.

1873 – S-a născut medicul internist și balneolog Anibal Theohari; a pus bazele balneologiei moderne în țara noastră.

Advertisement

1902 – A avut loc primul meci de fotbal în România, la Timișoara, între echipele orașelor Timișoara și Lugoj.

1914 – Primul Război Mondial: Forțele germane ocupă Bruxellesul.

1917 – A murit Johann Friedrich Wilhelm Adolf von Baeyer, chimist german, laureat al Premiului Nobel.

1940 – Lev Troţki (Lev Davidovici Bronstein), figură proeminentă a revoluției din 1905 – 1907 și din 1917, creatorul Armatei Roșii și tovarăș al lui Lenin în revoluția bolșevică din Rusia.

1941 – Al Doilea Război Mondial: Începe asediul german asupra orașului Leningrad.

Advertisement

1944 – Al Doilea Război Mondial: Începe Bătălia pentru România cu o ofensivă majoră a Uniunii Sovietice.

1945 – S-a născut Cristian Gaţu, unul dintre cei mai mari handbaliști români … si o poveste.

1950 – S-a stins din viață, la Sighet, Constantin I. C. (Dinu) Brătianu. (n. 1866).

1968 – Invazia Cehoslovaciei – Forțe militare ale Tratatului de la Varşovia (cu exceptia Romaniei, respectiv Uniunea Sovietică, RDG, Polonia, Ungaria și Bulgaria) au invadat Cehoslovacia, punând capăt perioadei de liberalizare a regimului comunist din această țară, cunoscută sub numele de “Primăvara de la Praga”.

1968 – Pe poarta uzinei de la Colibași (Pitești) a ieșit primul autoturism românesc, Dacia 1100.

Advertisement

1970 – A avut loc vizita lui Nicolae Ceaușescu în URSS unde participă la Moscova la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor membre ale Tratatului de la Varșovia.

1977 – NASA a lansat sonda Voyager 2.

1981 – Intră în vigoare acordul de încetare a atacurilor irakiene împotriva Iranului. Conflictul s-a soldat cu 300.000 de morți în rândul irakienilor.

1991 – Parlamentul eston și-a proclamat independența de stat a Estoniei, independență care a fost recunoscută de URSS la 6.09.1991. Statul independent Estonia a fost cotropit de URSS la 6.08.1940 si transformat în republica sovietică.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Zoo Călărași, paradisul șobolanilor: urșii își împart hrana cu rozătoarele flămânde

Published

on

Scene revoltătoare surprinse la Grădina Zoologică din Călărași! Animalele exotice sunt nevoite să împartă mâncarea cu șobolanii, care au invadat cuștile în căutare de hrană.

Imaginile transmise de cititorii noștri arată o realitate greu de ignorat: în cușca urșilor, cinci șobolani, slăbiți de foame, se luptă pentru o bucată de pâine, cel mai probabil mucegăită, destinată animalelor.

În loc să fie un loc de protecție și îngrijire pentru animale, Zoo Călărași pare să fi devenit raiul rozătoarelor, care se hrănesc cot la cot cu speciile exotice. Situația ridică serioase semne de întrebare cu privire la condițiile de igienă, siguranță și bunăstarea animalelor.

Ce spun oamenii:

„Am dus copilul să vadă animalele și am rămas șocați! În cușca ursului erau șobolani care mâncau din mâncarea lui. Este grav!”, a povestit un vizitator.

Astfel de imagini pun sub semnul întrebării managementul instituției și lipsa unor măsuri clare pentru combaterea dăunătorilor. În condițiile în care grădinile zoologice ar trebui să fie un exemplu de grijă și respect pentru animale, realitatea de la Călărași ne arată exact contrariul.

Advertisement

Întrebarea rămâne: cât de siguri mai sunt vizitatorii și ce se întâmplă cu sănătatea animalelor ținute în captivitate, dacă hrana lor este disputată de șobolani?

Am cerut un punct de vedere conducerii Zoo Călărași.

Revenim!

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Stație de încărcare electrică „în mijlocul câmpului”, de un an și jumătate. Localnicii: „E pentru trotinete și tractoare!”

Published

on

O adevărată „minune” stă de aproape doi ani pe marginea drumului spre comuna Luica: o stație de încărcare pentru mașini electrice, amplasată direct în câmp, fără podișcă, fără acces și – cel mai probabil – fără curent.

Dragoș Ionuț Ivan, cel care a fotografiat instalația și a postat imaginile pe Facebook, spune că de fiecare dată când trecea pe acolo rămânea uimit de „ciudățenia” rămasă nefolosită. „Nu e recentă, e acolo de vreun an jumate, poate chiar mai mult. Mă gândeam că, dacă nu o pozez, o fac ăștia mâine și gata, dispare minunea. Dar nu cred, o să mai stea așa mult și bine…”, scrie acesta.

Postarea a adunat zeci de comentarii ironice. „Perfectă pentru trotinete și trocareci”, a spus un localnic. Altul a glumit că stația ar fi „pentru tractoare”, iar un alt comentator a remarcat: „Cred că a fost gândită doar pentru Jeep-uri 4×16”.

Internauții au continuat să facă haz de necaz: „Dacă n-are nici curent, de ce să-i mai facă podișcă?”, „Poate e pentru elicoptere”, sau „O să ajungă pe masa puradeilor dacă are fier și cupru”.

Advertisement

Stația, cu panouri verzi și semne de parcare, arată ca un decor de film abandonat. „Tind să cred că-i doar un prop pentru studiouri cinematografice”, a comentat un utilizator.

Deocamdată, nimeni nu știe cine a montat-o și de ce nu funcționează, însă pentru șoferii din zonă ea a devenit deja un reper și un motiv de glume: prima stație de încărcare electrică „pentru căruțe și trotinete” din Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading