Știri
Românii au cheltuielile pentru băuturi și tutun, de opt ori mai mari decât cele pentru investiții
Veniturile medii în gospodăriile din România au înregistrat o creștere semnificativă în 2022, ajungând la 6.464 de lei, într-o creștere de 13,8% față de anul precedent, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Cu toate acestea, majoritatea veniturilor provin din salarii, iar procentul alocat investițiilor este extrem de scăzut.
Potrivit studiului, cheltuielile de consum ocupă o pondere mare, reprezentând aproximativ 61,5% din bugetul gospodăriilor românești, în timp ce doar 0,5% din venitul lunar este alocat pentru investiții. În contrast, se constată că suma lunară cheltuită pentru băuturi alcoolice și tutun este de aproximativ 4,09% din venitul total. Principalul motiv pentru această situație îngrijorătoare este lipsa educației financiare adecvate, teama de a pierde bani și lipsa de încredere în bănci și în alte instituții financiare.
România se situează în prezent pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește educația financiară. Mulți români nu sunt conștienți de importanța investițiilor și nu au suficiente cunoștințe despre instrumentele și strategiile de investiții. În plus, aproximativ 70% dintre persoanele din România se bazează pe sfaturi financiare primite de la social media sau de la prieteni, ceea ce poate afecta calitatea informațiilor financiare obținute. Acest lucru este reflectat și într-o evaluare slabă a nivelului de educație financiară, cu o notă de doar 2,2 din 10, plasându-ne pe ultimul loc în Europa.
Unul dintre factorii care contribuie la alocarea redusă pentru investiții este nivelul scăzut de educație financiară. Într-un exemplu relevant, se arată că 8 din 10 clienți ai consultantului financiar independent Ion Soltinschi se confruntă pentru prima dată cu investițiile sau discută pentru prima oară cu un specialist în acest domeniu. Cu toate acestea, 90% dintre români sunt interesați de investiții pentru asigurarea unei retrageri decente din activitate, pentru obținerea unei stabilități financiare și pentru asigurarea unei educații de calitate pentru copii.
Pentru mulți români, satisfacerea nevoilor de bază, cum ar fi mâncarea, locuința sau educația, primează înaintea investițiilor pe termen lung. Situația economică dificilă și veniturile scăzute reprezintă obstacole în economisirea și investițiile pe termen lung.
Lipsa de încredere în sistemul financiar este un alt motiv pentru care românii alocați puțini bani pentru investiții. Istoria economică a României, inclusiv crizele financiare și instabilitatea politică din trecut, au erodat încrederea în sistemul financiar și în investiții. Neîncrederea în bănci și în alte instituții financiare poate determina evitarea investițiilor și preferința pentru opțiuni mai conservatoare, cum ar fi economisirea în numerar. De asemenea, reticența românilor în a-și asuma riscuri și frica de a pierde bani contribuie la această situație.
Aceste temeri și ezitări au consecințe semnificative. Neparticiparea la investiții poate duce la deprecierea banilor din cauza inflației și poate afecta puterea de cumpărare pe termen lung. De asemenea, lipsa investițiilor poate duce la ajustarea obiectivelor sau la incapacitatea de a le atinge vreodată. Dependența exclusivă de veniturile active, cum ar fi salariile lunare, limitează creșterea financiară, deoarece aceste venituri pot fi instabile sau stagnante în timp.
Experții în investiții financiare subliniază importanța investițiilor în construirea unui viitor financiar sigur. Neglijarea investițiilor poate avea consecințe negative asupra creșterii patrimoniului, puterii de cumpărare și realizării obiectivelor financiare pe termen lung. Prin urmare, este recomandat ca cei interesați de investiții să stabilească obiective precise, precum asigurarea unor venituri la retragerea din activitate, oferirea unui start bun în viața copiilor sau asigurarea unei siguranțe financiare.
Specialiștii subliniază că există diverse soluții de investiții pe piață, iar chiar și o sumă minimă de 150 de lei pe lună, investită pe o perioadă de 20 de ani, poate genera un randament de până la 8% și economii de peste 80.000 de lei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Vlad Pascu a fost condamnat definitiv la zece ani de închisoare, după ce Curtea de Apel Constanța a menținut decizia primei instanțe. Pe 19 august s-au împlinit doi ani de la accidentul prin care a omorât doi tineri și a rănit alți trei.
„Dosarul 2 Mai a ajuns la final. Totul a ramas cum știți. 10 ani de închisoare pentru Vlad Pascu. O poveste tristă,tristă”, a transmis avocatul, printr-o postare pe Facebook. Continuarea, aici.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Jandarmii din Călărași, în acțiune pe Canalul Siderurgic pentru prevenirea braconajului piscicol
Inspectoratul de Jandarmi Județean (IJJ) Călărași a desfășurat miercuri, 20 august, o acțiune de prevenire și combatere a pescuitului ilegal pe Canalul Siderurgic.
Pe parcursul activității, jandarmii au verificat zonele frecventate de pescari și au purtat discuții cu aceștia pentru a le reaminti prevederile legale care reglementează pescuitul sportiv și comercial.
🔹 În cadrul acțiunii:
- au fost legitimate 10 persoane;
- au fost controlate uneltele de pescuit utilizate;
- nu au fost constatate fapte de natură penală și nu s-au aplicat sancțiuni contravenționale conform O.U.G. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.
Reprezentanții Jandarmeriei Călărași transmit că astfel de controale vor continua, atât independent, cât și în colaborare cu alte instituții, pentru protejarea resurselor acvatice și prevenirea activităților ilegale din zonă.
Cetățenii sunt încurajați să semnaleze orice situație de braconaj piscicol la numărul unic de urgență 112.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași: „Serviciul farmaceutic de noapte este un serviciu public și ar trebui susținut de autorități”
În urma publicării materialului despre lipsa farmaciilor de gardă din municipiul Călărași, redacția Călărași Press a primit un punct de vedere din partea farmacistului Postelnicu Doru, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași.
Reamintim că, în discuția avută cu redacția noastră, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a subliniat faptul că farmaciile nu își permit să asigure program non-stop doar din resurse proprii, iar gărzile de noapte ar trebui tratate drept un serviciu public, sprijinit financiar de autoritățile locale și de Ministerul Sănătății.
Exemplul Bulgariei: cum sprijină statul farmaciile
Pentru a identifica soluții concrete, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a solicitat informații oficiale de la Uniunea Farmaceutică din Bulgaria. Într-un document transmis de președintele acesteia, Dimitar Marinov, sunt prezentate măsuri aplicate peste Dunăre pentru a susține continuitatea serviciilor farmaceutice.
Printre acestea:
- Sprijin financiar direct pentru farmaciile deschise 24/7 sau pentru cele aflate în zone izolate.
- Plăți suplimentare pentru serviciile de eliberare a medicamentelor compensate, de până la 15% din valoarea produsului (nu mai mult de 12,50 euro).
- Reguli clare de adaos comercial, diferențiate în funcție de prețul medicamentului, pentru a asigura un echilibru între sustenabilitate și accesibilitate.
- Control digitalizat al medicamentelor, care a redus fraudele și concurența neloială.
„În Bulgaria, farmacistul care face gardă de noapte nu mai este lăsat singur să suporte costurile. Statul intervine și compensează financiar acest serviciu public. Este un model pe care și România ar trebui să îl ia în calcul”, a subliniat farmacistul Postelnicu Doru.
În timp ce la Călărași oamenii rămân fără acces la medicamente după ora 23:00, vecinii bulgari au găsit soluții concrete prin care să mențină farmacii deschise non-stop sau să sprijine unitățile aflate în zone greu accesibile.
Întrebarea care rămâne este: cine își va asuma în România rolul de a transforma serviciul farmaceutic de noapte într-un adevărat serviciu public, așa cum se întâmplă deja peste graniță?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Lovitură devastatoare în Marea Neagră: Ucraina scufundă un vas rusesc, niciun supraviețuitor la bord
Dragoste, afaceri și complicații periculoase în „Materialiștii”, la Cinema Călărași
Unde să urmărești meciurile FCSB, CFR Cluj și Universitatea Craiova în Europa League și Conference League
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
