La zi
Catacombele de sub Călărași. Ce rol aveau aceste galerii și cine putea intra în ele
Călărașiul ascunde sub pământ un secret fascinant: tunelurile subterane, cunoscute sub numele de catacombe. Aceste galerii subterane au fost subiectul multor legende și speculații de-a lungul timpului. De la ascunzătoare pentru oamenii din timpul invaziilor străine, până la construcții misterioase realizate de o civilizație dispărută sau locuri de aterizare pentru extratereștri, imaginile care însoțesc aceste povești fascinează și intrigă în egală măsură.
Ultima actualizare privind informațiile despre aceste tuneluri a fost făcută în anul 2018. Ziarul Observator de Călărași a publicat un material în care au fost prezentate mai multe perspective.
“În ultimii ani, pe raza municipiului reşedinţă de judeţ şi nu numai, au fost descoperite mai multe tipuri de excavaţii. Astfel, tunelurile secrete sunt în realitate fose septice, hrube pentru depozitarea alimentelor la o temperatură constantă sau tuneluri care făceau legătura între pivniţă şi magazinul în care erau comercializate produsele depozitate.” se arăta în articol.
Anii au trecut, curiozitatea oamenilor a crescut
Odată cu cercetările recente, s-a constatat că aceste tuneluri erau, de fapt, fose septice, hrube pentru depozitarea alimentelor la temperaturi constante și tuneluri de legătură între pivniță și magazinele în care se comercializau produsele depozitate. Rolul lor practic și util în viața cotidiană a locuitorilor din acea perioadă a fost confirmat de descoperirile recente.
Cu toate acestea, există și un anumit mister în jurul câtorva locații notabile din oraș. De exemplu, la clădirea Prefecturii, lucrătorii care au participat la lucrările de reabilitare au descoperit o arcadă care a fost confundată inițial cu un tunel. În realitate, aceasta era intrarea într-o fosă septică, parte din sistemul de igienă al clădirii construite în perioada 1895-1898.
Misterul tunelurilor de la Prefectură a creat un interes deosebit în rândul localnicilor, generând tot felul de speculații. Cu toate acestea, după cercetări amănunțite, s-a constatat că aceste construcții nu au nicio legătură cu catacombele sau cu povestea lor.
O altă ipoteză interesantă este că tunelurile puteau fi legate între ele, oferind o cale de acces practică și sigură între case și magazine. În trecut, drumurile din Călărași nu erau asfaltate sau pietruite, ceea ce făcea transportul mărfurilor prin tunelurile uscate o opțiune mai convenabilă decât lupta cu noroiul adânc.
Tunelurile aveau legături între ele?
În trecut, tunelurile se dovedeau a fi o soluție ingenioasă pentru a facilita legătura între case și magazinele unde oamenii își comercializau produsele. Cu drumurile nefinisate și pline de noroi acum peste o sută de ani, în Călărași, transportarea mărfurilor prin aceste tunele uscate era mult mai practică decât încercarea de a trage o căruță prin mocirlă.
În majoritatea cazurilor, aceste tuneluri erau situate la o adâncime de 6 metri. Inițial, coborai 1,5 – 2 metri într-o pivniță, având aceeași dimensiune ca camera de deasupra, iar apoi urcai sau coborai pe un plan înclinat cu sau fără trepte, în funcție de gradul de uzură al tunelului, care avea o înălțime de 1,8 metri la bază și o lungime medie de 10 metri.
Pereții acestor tuneluri erau acoperiți cu cărămidă și acoperiți cu un amestec de pământ galben, var și nisip, iar unele dintre ele erau pur și simplu acoperite cu pământ galben. Aceste tuneluri au fost descoperite sub clădirea Tribunalului, pe strada Plevna, pe strada București, pe strada Sfântul Nicolae, unde se află un tunel în formă de litere H, în comuna Roseți, sub Direcția Județeană pentru Cultură și pe strada Sloboziei. De exemplu, pe strada Plevna, în fosta locație a Școlii de fete, Liceul industrial, Arhivele Forțele de Muncă sau fostul sediu al Jandarmeriei, există un tunel care pornește pe diagonală în curte.
Cotloane subterane, folosite pentru ascunzătoare
O teorie răspândită susținea că oamenii se refugiau în aceste tuneluri atunci când trecerea turcilor era iminentă. Cu toate acestea, Florin Rădulescu contrazice această ipoteză afirmând: “Turcii nu au pătruns niciodată în orașul Călărași, cel puțin nu așa cum știu eu. Ei au fost în zona Modelu. Există o insulă cu o localitate numită Trămșani, care însă a dispărut încă din 1828. Deci, dacă luăm în calcul că orașul a fost fondat în 1851, turcii nu mai erau prezenți aici.”
Tunelurile traversează Borcea?
De-a lungul timpului, s-a speculat adese a că aceste tuneluri trec pe sub brațul Borcea. În legătură cu acest aspect, Rădulescu a precizat într-un articol pentru Observator de Călărași a adăugat: “Cel mai lung tunel în care am intrat este cel de sub Tribunal. Se întinde de la strada București până la strada Progresul. În anumite puncte, în tavanul tunelului există deschideri prin care pătrunde aer curat. Este posibil ca acest flux de aer să producă un sunet asemănător unui vuiet de apă. În cazul în care tunelul ar ajunge la o sursă de apă, aceasta ar eroda, prăbuși sau s-ar crea o conexiune cu un pânze freatică.”
Specialiștii în istorie locală spun că mulți dintre călărășeni au intrat într-un astfel de tunel, frecventând diverse baruri înființate în aceste structuri subterane de pe strada București, fără a realiza că se află într-un tunel construit încă din 1800.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
O băutură naturală care susține sănătatea ficatului și a colonului poate fi preparată din ingrediente simple, bogate în nutrienți și antioxidanți. Această rețetă combină proprietățile detoxifiante ale unor alimente cunoscute pentru efectele lor benefice asupra sistemului digestiv și hepatic. Ficatul și colonul joacă un rol esențial în eliminarea toxinelor din organism, iar susținerea lor prin alimentație poate contribui la o stare generală de bine.
Ingrediente:
-
1 lămâie proaspăt stoarsă – bogată în vitamina C și antioxidanți, ajută la stimularea producției de bilă și la detoxifierea ficatului.
-
1 linguriță de ghimbir proaspăt ras – are proprietăți antiinflamatoare și sprijină digestia, reducând balonarea și stimulând eliminarea toxinelor.
-
1 linguriță de miere naturală (opțional) – oferă un gust plăcut și proprietăți antibacteriene, susținând sănătatea intestinală.
-
1 măr verde (curățat și tăiat cuburi) – conține fibre (pectină) care ajută la curățarea colonului și la reglarea tranzitului intestinal.
-
1 cană de apă caldă – hidratează și facilitează procesul de detoxifiere.
-
1 vârf de cuțit de turmeric – un puternic antiinflamator și antioxidant, protejează ficatul și stimulează funcția sa.
Mod de preparare:
-
Stoarce sucul de la o lămâie și amestecă-l cu apa caldă într-un blender.
-
Adaugă ghimbirul ras, cuburile de măr, mierea și turmericul.
-
Mixează până obții o compoziție omogenă.
-
Strecoară amestecul (dacă preferi o textură mai fină) sau consumă-l ca atare pentru a beneficia de fibrele din măr.
-
Bea această băutură dimineața, pe stomacul gol, pentru rezultate optime.
Beneficii:
-
Detoxifierea ficatului: Lămâia și turmericul stimulează enzimele hepatice, ajutând ficatul să proceseze și să elimine toxinele mai eficient.
-
Curățarea colonului: Fibrele din măr și proprietățile antiinflamatoare ale ghimbirului susțin sănătatea colonului, promovând un tranzit intestinal regulat.
-
Îmbunătățirea digestiei: Ghimbirul și mierea reduc balonarea și susțin microbiota intestinală.
-
Protecție antioxidantă: Ingredientele sunt bogate în antioxidanți, care combat stresul oxidativ din organism.
Recomandări:
-
Consumă această băutură de 2-3 ori pe săptămână, ca parte a unei diete echilibrate.
-
Evită consumul excesiv dacă ai afecțiuni gastrice (cum ar fi gastrita), deoarece lămâia și ghimbirul pot fi iritante în cantități mari.
-
Consultă un medic înainte de a introduce această băutură în rutina ta, mai ales dacă urmezi un tratament medical sau ai probleme hepatice ori digestive.
Această băutură nu este un remediu minune, dar, combinată cu un stil de viață sănătos, poate susține funcțiile naturale de detoxifiere ale organismului. Hidratează-te bine, consumă alimente bogate în fibre și evită procesatele pentru a maximiza efectele.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Originar din insula Sardinia, Italia, Casu Marzu este una dintre cele mai neobișnuite și controversate delicatese din lume. Această brânză tradițională, preparată din lapte de oaie, este cunoscută pentru procesul său unic de fermentare, care implică prezența larvelor vii ale unei specii de muscă, Piophila casei. Deși poate părea ciudat sau chiar respingător pentru unii, Casu Marzu este considerat un simbol al patrimoniului culinar sardinian, reflectând o tradiție veche și o legătură profundă cu resursele locale.
Procesul de producție
Casu Marzu pornește ca o brânză tradițională Pecorino Sardo, o brânză tare din lapte de oaie. Ceea ce o face unică este etapa de fermentare: producătorii lasă intenționat brânza expusă pentru a atrage muștele de brânză (Piophila casei), care își depun ouăle în crustă. Larvele eclozează și încep să consume brânza, digerând grăsimile acesteia cu ajutorul enzimelor lor. În timpul acestui proces, larvele excretă un acid care descompune textura tare a brânzei, transformând-o într-o masă cremoasă, moale și ușor tartinabilă, cu un gust intens, picant și ușor înțepător.
Textura finală variază, dar este adesea descrisă ca fiind untoasă, iar larvele, care pot avea până la 8 mm lungime, sunt vizibile în interiorul brânzei. Unele variante sunt consumate cu larvele încă active, în timp ce altele sunt tratate pentru a le elimina înainte de servire.
Gust și consum
Gustul Casu Marzu este extrem de intens, cu note sărate, picante și un postgust care poate persista mult timp. Pentru localnicii din Sardinia, brânza este o delicatesă care se consumă în cantități mici, de obicei tartinată pe pâine tradițională sardiniană, numită pane carasau. Consumul brânzei implică și o decizie personală: unii aleg să mănânce larvele odată cu brânza, în timp ce alții le îndepărtează. Pentru a evita disconfortul, cei care consumă brânza cu larve sunt sfătuiți să le zdrobească, deoarece larvele pot supraviețui în stomac dacă sunt înghițite întregi.
Aspecte culturale și legale
În Sardinia, Casu Marzu este mai mult decât o simplă brânză – este o parte a identității culturale, transmisă de-a lungul generațiilor. Este adesea pregătită în gospodării și servită la ocazii speciale, simbolizând ospitalitatea și legătura cu tradițiile rurale. Cu toate acestea, comercializarea sa este controversată. Din cauza riscurilor pentru sănătate asociate consumului de alimente cu larve vii, Casu Marzu este interzisă în Uniunea Europeană și în alte țări, fiind considerată nesigură conform standardelor alimentare moderne. Totuși, brânza continuă să fie produsă și consumată în mod tradițional, în cercuri restrânse, iar în ultimii ani au existat eforturi pentru a reglementa producția sa în condiții mai sigure.
Riscuri și controverse
Consumul de Casu Marzu nu este lipsit de riscuri. Larvele pot provoca disconfort digestiv dacă sunt ingerate vii, iar igiena precară în timpul producției poate duce la contaminarea brânzei. În plus, gustul său extrem de intens și prezența larvelor pot fi descurajante pentru cei neobișnuiți cu acest preparat. Cu toate acestea, pentru cei care apreciază unicitatea sa, Casu Marzu reprezintă o experiență culinară de neuitat.
Casu Marzu este mai mult decât o simplă curiozitate gastronomică; este o mărturie a diversității culinare și a modului în care tradițiile pot sfida normele moderne. Deși nu este pentru toată lumea, această brânză cu viermi rămâne un simbol al moștenirii sardiniene, oferind o experiență gustativă unică pentru cei suficient de curajoși să o încerce. Pentru iubitorii de gastronomie aventuroasă, Casu Marzu este o provocare fascinantă, care îmbină istoria, cultura și gustul într-un mod cu adevărat neobișnuit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1667 – S-a născut matematicianul elvețian Johann Bernoulli; (d. 1 ianuarie 1748), cunoscut și ca Jean ori John.
1777 – S-a născut poetul scoțian Thomas Campbell.
1793 – Revoluția Franceză – Robespierre intră în Comitetul Salvării Publice și devine conducătorul acestuia.
1794 – Lovitură de stat în Franța La 9 Thermidor, anul II al Revoluției, Robespierre și colaboratorii săi sunt arestați, punându-se capăt Terorii Iacobine. Începe guvernarea Convenției thermidoriene.
1807 – Constantin Ipsilanti devine domn pentru a treia oară în Țara Românească.
1824 – S-a născut Alexandre Dumas fiul, romancier și dramaturg francez; romanul “Dama cu camelii” i-a adus celebritatea, inspirând și libretul cunoscutei opere de G. Verdi, “Traviata”.
1830 – Începutul celor „Trei zile glorioase” ale Revoluției din 1830; largi pături ale populației pariziene s-au ridicat împotriva domniei regelui Carol al X-lea, silindu-l să abdice.
1862 – Printr-un decret al domnitorului Al. I. Cuza a fost înființat Ministerul Afacerilor Străine. Decretul a fost publicat la 1 august 1862 în „Monitorul. Jurnal Oficial al Principatelor Unite”.
1880 – Trupele britanice sunt învinse de către afganii conduși de Mohammed Ayub Khan în Bătălia de la Maiwand, în timpul celui de-al Doilea Război Anglo-Afgan.
1890 – Vincent van Gogh s-a împușcat și a murit două zile mai târziu.
1917 – A fost încheiat un protocol între împuterniciții guvernelor rus și român și ai Casei de Economii și Consemnațiuni din România, privind depozitarea, la Moscova, a unor valori românești însumând 7,5 miliarde de lei.
1921 – Cercetătorii de la Universitatea din Toronto conduși de biochimistul Frederick Banting demonstrează că insulina hormonală reglează nivelul de zahar din sânge.
1922 – Înființarea Uniunii Internaționale de Geografie.
1930 – România a concesionat serviciul național de telefoane companiei americane „International Telephone and Telegraph Corp.”
1940 – Personajul de desene animate Bugs Bunny a debutat pe micile ecrane, în filmul “A Wild Hare”
1949 – Zborul inițial al de Havilland Comet, primul avion cu reacție.
1953 – S-a semnat după trei ani de lupte sângeroase, armistițiul în Războiul din Coreea, peninsula Coreea fiind împărțită între Coreea de Nord comunista și Coreea de Sud.
1956 – România devine membru al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură – UNESCO.
1963 – Fostul Ministru de Finanțe, Vasile Luca, a murit în detenție la Aiud.
1968 – Formația britanică de muzica pop-rock Pink Floyd lansează în SUA albumul “A Saucerful of Secrets”.
1974 – Camera Reprezentanților a SUA decide punerea sub acuzare a președintelui Richard Nixon, în cadrul anchetei afacerii Watergate; la 8 august 1974, acesta își înaintează demisia.
1976 – Vizita de prietenie în Bulgaria a lui Nicolae Ceaușescu.
1990 – Proclamarea suveranității Republicii Belarus.
1990 – Parlamentul a decis ca “1 Decembrie” să devină Ziua Națională a României.
1996 – La Jocurile Olimpice de la Atlanta, SUA, are loc un atentat cu bombă; două persoane au fost ucise și 111 rănite.
2006 – Cercetătorii americani de la Universitatea din Maryland au obținut un vaccin împotriva sindromului respirator acut sever, boală declanșată în 2003 în Guangdong – China și care s-a răspândit în întreaga lume, provocând moartea a peste opt mii de persoane.
2012 – Ceremonia de deschidere a Jocurile Olimpice de vară de la Londra.
2018 – Cea mai lungă eclipsă totală de Lună din secolul XXI găsește Luna la apogeu în cel mai îndepărtat punct al orbitei sale în jurul Pământului.
2019 – Muntele Etna, din Sicilia, Italia, cel mai înalt și cel mai activ vulcan din Europa, a erupt din nou.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Băutura care detoxifică ficatul și curăță colonul
Neurothemis fluctuans: Libelula cu aripi roșii din Asia
Recomandare e carte – „Euforie” de Elin Cullhed
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
