Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 2°C | Anul XI Nr. 548

Știri

VIDEO. Daniel Ionașcu se dezlănțuie în fața jurnaliștilor. Avocatul lui Dumnezeu se contrazice singur

Published

on

Cazul avocatului Daniel Ionașcu, despre care mai mulți oameni vorbesc că ar fi fost escrocați  în propriile procese, merge astăzi mai departe. Avocatul vedeta l-a dat în judecată pe Mihai Toader după ce a scos la lumină cazul șocant al unor bătrâni din București, care i-au plătit acestuia peste 80.000 lei în speranța ca își vor recupera apartamentul ajuns pe mâna unor profitori care i-au păcălit pe bătrânii aflați in suferința.

Deranjat de apariția în presă a mai multor articole care prezentau cazurile oamenilor care îl acuzau pe Ionașcu de înșelăciune, acesta l-a acționat in instanța pe bărbatul din Călărași solicitându-i despăgubiri de un milion de euro și retragerea materialelor video și articolelor publicate pe seama avocatului. Nici trustul Canal  SUD nu a scăpat de mânia avocatului procesoman.

Astăzi, 19 Decembrie, la Tribunalul Călărași l-a chemat pe Ionașcu într-un nou termen preschimbat pentru a-și motiva cauza procesului.

Cu puțin timp înainte de a intra în sala de judecată, o echipă Canal SUD a reușit să obțină o reacție a avocatului Daniel Ionașcu. Vizibil nervos și deranjat de prezența jurnaliștilor, acesta a făcut mai multe precizări halucinante, care se contrazic între ele…

Advertisement

“Ați văzut că nu există procură? Ați văzut că totu-i minciună? Ați văzut toți! Ați făcut ceva? Nu!’ – au fost primele cuvinte ale avocatului Ionașcu.

Ionașcu spune că nu a fost niciodată contactat de jurnaliștii Canal SUD pentru precizări sau puncte de vedere referitoare la aspectele prezentate în materialele de presă, însă toate afirmațiile acestuia sunt puse la pământ de subiectele deja publicate, acolo unde intervenea o așa zisă secretară care ne spunea că îi va comunica avocatului intenția noastră și revine cu un răspuns. 

Ionașcu s-a fâstâcit cu explicațiile în fața camerei, având nenumărate tentative de a acapara discuția și intimida reporterul care încerca să clarifice întreaga situație care se vehiculează în jurul celebrului avocat.

“N-ați înțeles ce vă spun? Un avocat nu poate vorbi despre dosar, nici despre clienți. Cum să întreb un avocat despre client? Când ați dat dosarele, contractele… sunteți Canal SUD, știți că avem un proces, nu? Discutăm în proces.

  • Reporter: De ce ați dat în judecată trustul Canal SUD?
  • Daniel Ionașcu: Pentru că ați publicat un contract. Pentru că ați vorbit numai minuni. Pentru că, în mod evident, vorbiți cu un om care nu are procură. Pentru că toate acestea le știți și le faceți conștient. Să faceți imagine pe spatele unui om.
  • Reporter: Sunt adevărate acuzațiile care vi se aduc, domnule Ionașcu?
  • Daniel Ionașcu: Dumneavoastră nu înțelegeți că totul e minciună, v-am spus de cinci ori și dvs. mă întrebați. Știți că e minciună.

Roba, elementul care sensibilizează justiția

Daniel Ionașcu sau “Avocatul lui Dumnezeu”, așa cum ne place nouă să-l numim datorită relației speciale pe care o are cu credința, a venit astăzi îmbrăcat în negru. În robă de avocat. Pentru că nu este oricine, trimisul lui Dumnezeu a dorit să se distingă de restul oamenilor implicați în procese.

Întrebarea roșie: Când i-ați propus (n.r. 13 ian. 2022) jurnalistului de la Libertatea care va contactat la telefon pentru a lămuri aspectele cazului familiei Alboi să nu scrie despre subiectul lor, contra unui sprijin oferit de dvs. în documentarea cazului polițistului Bogdan Gigină, atunci aveați voie să vorbiți despre dosar și clienți?

Advertisement

  • Daniel Ionașcu (…) Sunteți un om de bună credință…altminteri picam amândoi în cursa unuia. De care eu trebuie să mă apăr într-un fel. Nu pot sa las așa… [ neinteligibil]. Vă rog eu frumos, cu cumva să apară mâine ceva…
  • Reporter L. Nu va apărea nimic…
  • Daniel Ionașcu Nu îl alt sens, dar trebuie să  … [neinteligibil] nu e deloc ok. Vă mulțumesc pentru înțelegere și chiar vă apreciez, vă mulțumesc pentru înțelegere. (…) În loc să lucrăm ceva serios, discutăm despre un om. Pentru treaba aceasta trebuie să vă  dau eu un subiect.
  • Reporter L. Mulțumesc!
  • Daniel Ionașcu Deci, dacă sunteți de acord, vă dau eu un subiect. Știți ce facem? Vă invit odată, când e cazul Gigina, ca avocat al familiei, evident, să punem niște probleme foarte serioase în dezbatere. Vreau să fiu și eu om cu dvs. pentru că asta înseamnă o chestiune de normalitate. Așa. Bun! Sau când este altceva, mă apelați cu toată încrederea.
  • Reporter L. Vă mulțumesc!

Este dialogul tulburător dintre avocatului lui Dumnezeu și un jurnalist dintr-un trust național pe care a încercat să-l intimideze precizând că are o relație bună cu șeful acestuia.

În apărarea sa, Mihai Toader, călărășeanul care ar trebui să-i dea lui Daniel Ionașcu daunele de UN MILION DE EURO, spune că a rămas surprins de atitudinea sfidătoare pe care Ionașcu a avut-o în fața Tribunalul Călărași.

“Dacă domnul Ionașcu spune că totul este minciună, Instanța va dispune dacă este așa sau nu. Eu mi-am dus toate materialele acolo, pe care m-am bazat atunci când am realizat materialele video de pe TikTok și Facebook. Instanța va aprecia și va constata ceea ce ar trebui să fie firesc. Nu am spus nimic în plus. Am expus faptele dânsului. Nu l-am denigrat, înjurat, așa cum spune el.” – a precizat Toader.

Cât despre vestimentația lui Daniel Ionașcu, Mihai Toader a apreciat acest gest făcut nu era de făcut.

“Eu dacă sunt fotbalist, trebuie să mă prezint la proces cu short, tricou și crampoane? Nu mi se pare corect că vine îmbrăcat în avocat, cred că vrea să impresioneze instanța. (…) S-a decis ca în ziua de 20 decembrie se va da sentința Tribunalului Călărași. Cred că rezultatul va fi unul favorabil pentru mine. Am dreptul la liberă exprimare, am destule dovezi. Cele mai multe dovezi sunt pe portalul instanțelor de judecată, informațiile sunt publice. Cazul acesta a devenit popular, oamenii au început să vorbească și să mă contacteze. Am găsit peste 30 de dosare în care își execută clienții.”  – a conchis Mihai Toader.

Ne întrebăm retoric, evident, ce ar avea de gând să facă domnul Daniel Ionașcu cu toate milioanele de euro pe care le va câștiga din procesele intentate împotriva oamenilor care își caută dreptatea prin sălile de judecată?

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Foc și sânge în ținuturile Bosniei – Ultima campanie a lui Vlad Țepeș

Published

on

Anul 1476 a fost pentru Vlad Țepeș un timp al întoarcerii în luptă, al speranței și al sfârșitului apropiat. După ani de pribegie, alianțe schimbătoare și încercări de a-și recâștiga tronul, domnul Țării Românești a fost chemat din nou la arme. De data aceasta, teatrul confruntării nu era doar în Valahia, ci și în ținuturile Bosniei, unde Imperiul Otoman își întinsese dominația, iar rezistența locală era zdrobită cu o cruzime rece.

În vara acelui an, forțele creștine conduse de regele Ungariei și de Ștefan cel Mare au pornit o campanie amplă împotriva otomanilor din Bosnia. Vlad Țepeș, repus pentru scurt timp în fruntea oștilor sale, a fost chemat să participe la această expediție. Pentru el, era o ocazie de a-și dovedi din nou loialitatea față de aliați și de a-și reafirma reputația de conducător neînduplecat.

În satele bosniace aflate sub administrație otomană, rezistența era slabă, dar ura mocnea. Trupele lui Țepeș au pătruns în zone unde populația locală era forțată să plătească biruri grele și să trimită tineri în oastea sultanului. În fața lor, garnizoane mici, formate din soldați otomani și colaboratori locali, încercau să mențină ordinea. Când au întâlnit opoziție, oamenii lui Vlad au răspuns cu aceeași metodă care îl făcuse temut în toată Peninsula Balcanică: pedeapsa exemplară.

Cronicile vremii vorbesc despre sate arse, despre prizonieri executați fără ezitare și despre o atmosferă de teroare menită să zdruncine controlul otoman. În câteva zile, regiuni întregi au fost curățate de garnizoane, iar drumul oștilor creștine s-a deschis spre cetăți mai mari. Pentru Vlad, această campanie a fost o continuare firească a luptei sale împotriva Imperiului Otoman, dar și o ultimă dovadă a felului în care înțelegea războiul: rapid, necruțător, fără loc pentru slăbiciune.

Advertisement

Masacrul din Bosnia, deși rar amintit, a fost un episod care a lăsat urme adânci. Localnicii, prinși între două puteri, au suferit cel mai mult. Unii au văzut în oastea lui Țepeș o eliberare, alții doar o altă furtună de foc. În spatele acestor evenimente se ascundea însă o realitate mai dureroasă: lumea balcanică era sfâșiată între imperii, iar fiecare campanie aducea noi valuri de sânge.

La scurt timp după această expediție, Vlad Țepeș avea să se întoarcă în Țara Românească, unde își va găsi sfârșitul într-o ambuscadă. Campania din Bosnia rămâne astfel unul dintre ultimele sale acte militare, o umbră de foc înaintea dispariției sale misterioase.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Hristu Zuba – tânărul aromân care a sfidat Securitatea în iarna lui 1952

Published

on

În urmă cu doar șaptezeci și patru de ani, în dimineața rece de 2 februarie 1952, Dobrogea trăia una dintre acele clipe care aveau să rămână ascunse decenii întregi în dosarele Securității. La Ceamurlia de Sus, un sat aromân din județul Tulcea, tânărul Hristu Zuba era ridicat de agenții regimului. Avea o poziție aparent impecabilă: secretar al organizației locale a Uniunii Tineretului Comunist. Pentru Securitate, însă, tocmai această poziție îl făcea suspect.

Nicolae Popa, unul dintre anchetatorii cunoscuți pentru brutalitatea sa, aflase că Hristu nu era ceea ce părea. În spatele loialității afișate față de structurile comuniste, tânărul sprijinea, cu discreție și risc uriaș, gruparea de rezistență armată condusă de Nicolae Fudulea. Participa la întâlniri, transmitea informații, oferea sprijin logistic și, mai ales, păstra tăcerea acolo unde alții ar fi cedat.

Arestarea lui a fost urmată de zile întregi de tortură. Securitatea voia un singur lucru: locul unde se ascundea Fudulea, liderul care reușise să țină piept autorităților și să mențină vie speranța unei Dobroge neînfrânte. Hristu Zuba a fost bătut, umilit, amenințat, dar nu a rostit numele sau ascunzătoarea celui pe care îl considera un simbol al demnității.

Tăcerea lui a salvat vieți. Curajul lui a devenit, în timp, o mărturie despre rezistența nevăzută a unor oameni simpli, care au ales să nu se plece în fața fricii. Într-o epocă în care teroarea era lege, un tânăr aromân dintr-un sat dobrogean a demonstrat că demnitatea poate fi mai puternică decât orice instrument al represiunii.

Advertisement

Povestea lui Hristu Zuba nu este doar un episod din istoria rezistenței anticomuniste, ci o lecție despre loialitate, sacrificiu și puterea de a rămâne om atunci când totul în jur îți cere să renunți.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Economie și Afaceri

Facturile la gaze riscă să explodeze din aprilie 2026: scumpiri semnificative pentru români, inclusiv pentru familiile din Călărași

Published

on

Românii se pregătesc pentru un nou val de scumpiri la gaze naturale după data de 31 martie 2026, moment în care va expira schema de plafonare a prețurilor. Primele oferte pregătite de furnizori indică majorări importante față de tarifele actuale, iar impactul se va resimți direct în facturile lunare ale populației.

Tarife mult peste nivelul actual

În prezent, prețul gazelor este menținut sub control printr-un mecanism de plafonare valabil până la 31 martie 2026. După această dată, piața va fi complet liberalizată, iar furnizorii vor avea libertatea de a stabili tarifele. Potrivit informațiilor prezentate de instituțiile abilitate, primele valori apărute indică prețuri semnificativ mai mari, în unele cazuri estimările indică creșteri de 20–40% față de tarifele actuale.

Facturi mai mari chiar din primele luni după eliminarea plafonării

Specialiștii avertizează că scumpirile nu se vor traduce doar prin câțiva lei în plus pe factură. Noile tarife vor include, pe lângă prețul gazului, costurile de transport, distribuție și taxele aferente, ceea ce va duce la facturi considerabil mai mari, mai ales în lunile de iarnă.

Pentru multe familii, acest lucru ar putea însemna sute de lei în plus pe sezonul rece, într-un context economic deja dificil, marcat de inflație și de creșterea prețurilor la alimente și servicii.

Advertisement

Liberalizarea, un risc pe termen scurt pentru consumatori

Deși liberalizarea pieței este prezentată de autorități drept o măsură menită să stimuleze concurența și să ducă la stabilizarea prețurilor pe termen lung, efectele imediate ar putea fi resimțite negativ de consumatori.

În plus, instabilitatea pieței internaționale a energiei și dependența României de importuri pot amplifica aceste creșteri, transformând perioada de după 31 martie 2026 într-una extrem de dificilă pentru consumatorii casnici.

Crește riscul de sărăcie energetică

Fără măsuri de protecție din partea statului după expirarea plafonării, tot mai multe familii riscă să nu își mai poată permite plata facturilor la gaze. Experții atrag atenția asupra extinderii fenomenului de sărăcie energetică, în special în rândul persoanelor cu venituri mici și al pensionarilor.

Calcul pentru o familie din Călărași

O familie din Călărași, care locuiește într-un apartament de dimensiuni medii și utilizează o centrală termică pe gaz, ar putea ajunge să plătească facturi lunare mai mari cu 100–200 de lei sau chiar mai mult în lunile de iarnă, după 31 martie 2026, comparativ cu situația actuală. Potrivit estimărilor specialiștilor, totalul cheltuielilor anuale pentru gaze al unei familii cu venit mediu ar putea depăși 1.500 de lei.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading