Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 21°C | Anul XI Nr. 524

Știri

Legea fumatului în dezbatere pentru interzicere. Viciile legislative îngreunează promulgarea legii

Published

on

Legea fumatului va fi modificată, la solicitarea Grupului Parlamentar PSD din Parlament. Inițiată din anul 2002, această lege cât și altele din România nu conțin o prevedere de interzicere a consumului în rândul minorilor. Pornind de la Legea 61/1991, ce sancționează consumul de alcool de către minori, ideea introducerii unui nou alineat pentru interzicerea consumului de tutun în rândul celor sub 18 ani, “în locuri publice”, a pornit de la un document elaborat de Agenția Națională Antidrog, realizat sub formă de studiu, care arată cifre îngrijorătoare în rândul numărului de minori ce consumă tutun, alcool și droguri.

Proiectul legislativ este în ultimă dezbatere la Comisia pentru Învăţământului a Senatului, fiind Camera decizională. Dacă trece de Plenul Senatului, proiectul de lege  va fi promulgat de președintele Klaus Iohannis.

Proiectul modifică legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun şi a fost semnat de 29 de deputaţi şi senatori.

„De asemenea, văzând legislaţia naţională în domeniul ordini publice, constatăm că legea 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice sancţionează contravenţional consumul de alcool de către minori, însă această lege şi nici alta nu sancţionează în niciun fel consumul de tutun (fumatul în rândul minorilor). Ca urmare a acestor evidenţe, constatăm că legislaţia din România nu conţine prevederi prin care să fie sancţionat consumul produselor din tutun de către minori şi drept urmare, eforturile autorităţilor, cadrelor didactice şi persoanelor implicate în prevenirea şi combaterea consumului produselor din tutun (fumatului) de către această categorie, sunt lipsite de rezultate”, menţionează iniţiatorii.

Advertisement

CUM ARATĂ  NOUĂ FORMĂ A LEGII

“Art. I – Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 21 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 3 după alineatul (1³) se introduce un nou alineat, alin. (1³)  cu următorul cuprins:

(1³) Se interzice consumul de tutun, persoanelor care nu au împlinit vârsta de 18 ani, în următoarele locuri publice.”

Astfel, minorii vor fi sancționați cu amendă contravențională de la 100 la 500 lei.

Totodată, proiectul legislativ definește locurile publice ca fiind: drumuri publice, parcuri, stadioane şi terenuri sportive, instituţii culturale, săli de spectacole, instituţii sau unităţi economice, mijloace de transport, autogări, gări şi aeroporturi de stat şi private şi în unităţile de învăţământ public sau privat, precum şi pe o rază de 200 m, în jurul acestora.

După primele dezbateri, Consiliul Economic și Social al Parlamentului, a transmis un punct de vedere privind un aviz favorabil din partea patronatelor și sindicatelor și un aviz nefavorabil din partea ONG-urilor. Cei din urmă au motivat faptul că minorii sunt împinși spre consum în zonele private, masurile propuse descurajând consumul doar în zonele publice. Un alt aviz, de această dată favorabil, vine din partea membrilor Consiliului Legislativ, condus de președintele Florin Iordache, ce susțin modificarea și completarea legii.

Advertisement

Dar minorii sub 14 ani cum vor fi sancționați? Această perspectivă se pare că a fost omisă de inițiatori, cauza nefiind minorul de fumează, ci locul de unde sunt cumpărate țigările.

Pericolele viciilor la minori sunt diverse si pot avea un impact negativ asupra dezvoltării acestora. Una dintre cele mai frecvente probleme cu care se confrunta minorii este consumul excesiv de alcool sau droguri. Acest lucru poate duce la dependenta si poate avea consecințe grave asupra sanătații fizice si mentale a tinerilor.

Consumul de alcool sau droguri poate duce la tulburări de comportament, cum ar fi izbucniri de furie, agresivitate sau chiar acte de violenta. Acest lucru poate avea un impact negativ asupra relațiilor sociale ale tinerilor si poate duce la izolare si depresie.

In plus, consumul de alcool sau droguri poate afecta performanta școlară a tinerilor si le poate împiedică sa își atingă potențialul maxim. Acest lucru poate avea consecințe grave asupra viitorului lor si poate limita opțiunile pe care le au atunci cand vine vorba de cariera si viața profesionala.

Pericolele din pachetele de țigări sunt numeroase. Fumatul este cunoscut ca fiind una dintre cele mai periculoase obiceiuri pentru sănătatea umana, iar fumul din țigări este plin de substanțe toxice care pot cauza probleme de sănătate grave, cum ar fi cancerul si bolile cardiovasculare.

Advertisement

De asemenea, consumul de alcool sau droguri poate duce la probleme de sănătate cum ar fi boli de ficat, probleme cardiovasculare sau chiar cancer. Acest lucru poate avea un impact negativ asupra calității vieții tinerilor si poate duce la o scurtare semnificativa a duratei de viața.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași: „Serviciul farmaceutic de noapte este un serviciu public și ar trebui susținut de autorități”

Published

on

În urma publicării materialului despre lipsa farmaciilor de gardă din municipiul Călărași, redacția Călărași Press a primit un punct de vedere din partea farmacistului Postelnicu Doru, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași.

Reamintim că, în discuția avută cu redacția noastră, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a subliniat faptul că farmaciile nu își permit să asigure program non-stop doar din resurse proprii, iar gărzile de noapte ar trebui tratate drept un serviciu public, sprijinit financiar de autoritățile locale și de Ministerul Sănătății.

Exemplul Bulgariei: cum sprijină statul farmaciile

Pentru a identifica soluții concrete, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a solicitat informații oficiale de la Uniunea Farmaceutică din Bulgaria. Într-un document transmis de președintele acesteia, Dimitar Marinov, sunt prezentate măsuri aplicate peste Dunăre pentru a susține continuitatea serviciilor farmaceutice.

Advertisement

Printre acestea:

  • Sprijin financiar direct pentru farmaciile deschise 24/7 sau pentru cele aflate în zone izolate.
  • Plăți suplimentare pentru serviciile de eliberare a medicamentelor compensate, de până la 15% din valoarea produsului (nu mai mult de 12,50 euro).
  • Reguli clare de adaos comercial, diferențiate în funcție de prețul medicamentului, pentru a asigura un echilibru între sustenabilitate și accesibilitate.
  • Control digitalizat al medicamentelor, care a redus fraudele și concurența neloială.

„În Bulgaria, farmacistul care face gardă de noapte nu mai este lăsat singur să suporte costurile. Statul intervine și compensează financiar acest serviciu public. Este un model pe care și România ar trebui să îl ia în calcul”, a subliniat farmacistul Postelnicu Doru.

În timp ce la Călărași oamenii rămân fără acces la medicamente după ora 23:00, vecinii bulgari au găsit soluții concrete prin care să mențină farmacii deschise non-stop sau să sprijine unitățile aflate în zone greu accesibile.

Întrebarea care rămâne este: cine își va asuma în România rolul de a transforma serviciul farmaceutic de noapte într-un adevărat serviciu public, așa cum se întâmplă deja peste graniță?

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Femeia înjunghiată la Centrul Maternal din Călărași avea plângeri anterioare împotriva fostului concubin. Agresorul a fost arestat preventiv

Published

on

Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Călărași a transmis o precizare privind cazul femeii de 36 de ani, înjunghiată pe 17 august în incinta Centrului Maternal din municipiu, de către fostul său concubin.

Potrivit anchetatorilor, conflictul dintre cei doi a izbucnit spontan, iar bărbatul a agresat-o pe femeie cu un obiect tăietor-înțepător, după care a fugit. Victima a fost transportată de urgență la spital, fiind conștientă la momentul intervenției echipajelor medicale. În cauză s-a deschis dosar penal pentru tentativă de omor.

Polițiștii l-au identificat rapid pe agresor și, în urma probatoriului, acesta a fost prezentat procurorilor și apoi Tribunalului Călărași, care a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile.

Existau sesizări anterioare

Advertisement

IPJ Călărași a verificat și antecedentele conflictului. În octombrie 2024, victima a apelat 112 reclamând neînțelegeri cu fostul partener privind custodia copiilor. Incidentul nu a implicat violență fizică, fiind vorba despre o ceartă verbală.

Câteva zile mai târziu, femeia a depus o sesizare scrisă la poliție, solicitând emiterea unui ordin de protecție. În urma evaluării riscului, s-a concluzionat că nu exista un pericol iminent, iar documentul a fost semnat de victimă pe propria răspundere. Totuși, i s-a oferit formularul-tip pentru a cere ordin de protecție în instanță.

Ulterior, în decembrie 2024, a fost deschis un dosar penal pentru violență în familie și amenințare, înaintat unității de parchet competente.

IPJ: „Violența domestică, prioritate zero”

Poliția Călărași precizează că în prezent se desfășoară verificări interne privind modul de gestionare a cazului din 2024. „Reamintim faptul că infracțiunile de violență în familie sunt tratate cu responsabilitate de polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Călărași, fiind considerate prioritate zero”, se arată în comunicat.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Semnificația istorică a zilei de 20 august

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

917 – În bătălia de la Acheloos, țarul Simeon I al Bulgariei înfrânge decisiv o armată bizantină.

1000 – Sfântul Ștefan întemeiază statul maghiar. Ziua este sărbătorită ca zi națională în Ungaria.

1469 – Bătălia de la Lipnic, pe Nistru: Ștefan cel Mare a învins oastea tătară.

Advertisement

1741 – Exploratorul danez Jonas Vitus Behring, aflat in serviciul Rusiei, a descoperit Alaska.

1749 – A început domnia fanariotă a lui Constantin Racoviţă în Moldova.

1779 – S-a născut chimistul și mineralogul Jöns Jakob Berzelius, unul dintre creatorii chimiei moderne (m. 7 august 1848).

1839 – A fost înființată, de către studenții români aflați la studii la Paris, “Societatea pentru învățătură poporului român”, care a contribuit la dezvoltarea conștiinței naționale românești.

1833 – S-a născut Benjamin Harrison, a fost cel de-al douăzeci și treilea președinte al Statelor Unite ale Americii pentru un singur mandat între 1889 și 1893.

Advertisement

1864 – S-a născut Ionel I.C.Brătianu, președinte al Partidului Național Liberal, de mai multe ori ministru și prim-ministru (m. 1927), membru de onoare al Academiei Române; (m. 24 noiembrie 1927).

1866 – Președintele Andrew Johnson declară oficial Războiului Civil American încheiat.

1870 – S-a născut fiica regelui Carol I şi a Elisabetei, Maria, singurul copil al familiei regale; a încetat din viață de scarlatină la vârsta de 3 ani.

1872 – A încetat din viață scriitorul Dimitrie Bolintineanu, participant la revoluția de la 1848.

1873 – S-a născut medicul internist și balneolog Anibal Theohari; a pus bazele balneologiei moderne în țara noastră.

Advertisement

1902 – A avut loc primul meci de fotbal în România, la Timișoara, între echipele orașelor Timișoara și Lugoj.

1914 – Primul Război Mondial: Forțele germane ocupă Bruxellesul.

1917 – A murit Johann Friedrich Wilhelm Adolf von Baeyer, chimist german, laureat al Premiului Nobel.

1940 – Lev Troţki (Lev Davidovici Bronstein), figură proeminentă a revoluției din 1905 – 1907 și din 1917, creatorul Armatei Roșii și tovarăș al lui Lenin în revoluția bolșevică din Rusia.

1941 – Al Doilea Război Mondial: Începe asediul german asupra orașului Leningrad.

Advertisement

1944 – Al Doilea Război Mondial: Începe Bătălia pentru România cu o ofensivă majoră a Uniunii Sovietice.

1945 – S-a născut Cristian Gaţu, unul dintre cei mai mari handbaliști români … si o poveste.

1950 – S-a stins din viață, la Sighet, Constantin I. C. (Dinu) Brătianu. (n. 1866).

1968 – Invazia Cehoslovaciei – Forțe militare ale Tratatului de la Varşovia (cu exceptia Romaniei, respectiv Uniunea Sovietică, RDG, Polonia, Ungaria și Bulgaria) au invadat Cehoslovacia, punând capăt perioadei de liberalizare a regimului comunist din această țară, cunoscută sub numele de “Primăvara de la Praga”.

1968 – Pe poarta uzinei de la Colibași (Pitești) a ieșit primul autoturism românesc, Dacia 1100.

Advertisement

1970 – A avut loc vizita lui Nicolae Ceaușescu în URSS unde participă la Moscova la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor membre ale Tratatului de la Varșovia.

1977 – NASA a lansat sonda Voyager 2.

1981 – Intră în vigoare acordul de încetare a atacurilor irakiene împotriva Iranului. Conflictul s-a soldat cu 300.000 de morți în rândul irakienilor.

1991 – Parlamentul eston și-a proclamat independența de stat a Estoniei, independență care a fost recunoscută de URSS la 6.09.1991. Statul independent Estonia a fost cotropit de URSS la 6.08.1940 si transformat în republica sovietică.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading