Connect with us

Știri

Ce spune europarlamentarul PSD Carmen Avram despre aderarea României și Bulgariei la Schengen

Într-o rezoluție adoptată marți, 18 octombrie, eurodeputații afirmă că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație. Acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023. Rezoluția a fost adoptată cu 547 voturi pentru, 49 împotrivă și 43 abțineri.

Carmen Avram, europarlamentarul  social-democrat în Parlamentului European, a explicat, într-o intervenție pentru Canal SUD care este situația la acest moment cât și scenariile pe care trebuie să le luam în calcul privind respingerea aderării celor două țări în zona Schengen.

Carmen Avram: România şi Bulgaria trebuie să intre în Schengen, în acest an! Asta a votat, cu majoritate covârşitoare, Parlamentul European. Rezoluţia, introdusă la cererea PSD şi sprijinită cu solidaritate de Grupul SD, solicită aderarea noastra urgentă la Schengen, neexistând absolut nicio justificare pentru o altă întârziere. 11 ani, toate criteriile îndeplinite şi modul în care românii au acționat la frontiera cu Ucraina sunt motive suficiente pentru a pune capăt acestei discriminări! Hai cu Schengen!

De ce refuză Olanda aderarea României la Schengen. Rutte: Când va fi pregătită, se va putea alătura

Premierul olandez, Mark Rutte, a reafirmat miercuri în parlamentul naţional că, în principiu, nu există nimic împotriva aderării Bulgariei şi României la Schengen, la care cele două ţări se pot alătura când sunt pregătite.

Advertisement

Advertisement

Știri

Visul Ligii a III-a, spulberat pe teren propriu: Gloria Fundeni învinsă categoric de Progresul Mogoșoaia

Gloria Fundeni a suferit o înfrângere dureroasă în prima manșă a barajului de promovare în Liga a III-a, fiind învinsă pe teren propriu de campioana județului Ilfov, A.C.S.M. Progresul Mogoșoaia, cu scorul de 1-7. Partida disputată duminică, 22 iunie 2025, pe stadionul din Fundeni, a reprezentat cel mai important meci din istoria clubului călărășean, dar și cea mai grea lovitură primită până acum.

Deși au beneficiat de sprijinul publicului local și de avantajul terenului propriu, jucătorii Gloriei au fost depășiți clar de o echipă mai rapidă, mai organizată și cu o experiență evident superioară. Progresul Mogoșoaia și-a impus ritmul de la început și a marcat de șapte ori, lăsând puține șanse de revenire în returul care se va disputa pe 29 iunie, la ora 17:30, la Mogoșoaia.

Gloria Fundeni a reușit să înscrie golul de onoare, dar diferența mare de scor pune capăt, în mare măsură, speranțelor de promovare în eșalonul superior.

Cu toate acestea, parcursul din ultimele două sezoane rămâne unul de excepție pentru o echipă tânără, înființată în urmă cu doar trei ani, care a adus trofee în județul Călărași și a atras atenția prin determinare și progres constant.

Advertisement

Clubul a transmis un mesaj de mulțumire pentru toți suporterii care au fost alături de echipă: „Mulțumim suporterilor pentru toată susținerea! 🙏”.

Continue Reading

Știri

Stare gravă pentru doi copii răniți în accidentul de pe A2. Autocarul transporta echipa de minibaschet Star Oradea spre Constinești

Doi copii se află în stare gravă la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din București, după ce autocarul în care se aflau s-a răsturnat duminică seară pe Autostrada A2, în județul Călărași. Vehiculul transporta 28 de persoane – 22 de copii și 6 adulți, majoritatea membri ai echipei de minibaschet a Asociației Sportive Star Oradea – spre Festivalul Național de Baby Baschet, ce urma să aibă loc la Constinești.

Un băiat de 9 ani a intrat în stop cardiac și a răspuns cu dificultate manevrelor de resuscitare, fiind internat în ATI în stare extrem de gravă, cu multiple traumatisme, plăgi și fractură craniană. Celălalt copil aflat în stare gravă a suferit politraumatisme, printre care multiple plăgi toracice, fractură de coastă și escoriații. Potrivit medicilor, starea sa este relativ stabilă.

În total, șapte copii au fost transportați la spitalele din Capitală. Cinci dintre aceștia au suferit traume minore, unul rămânând sub observație din cauza unui suflu cardiac congenital. Ceilalți au fost externați sau se află în afara oricărui pericol.

Accidentul s-a produs la kilometrul 50 al autostrăzii A2, în zona localității Nicolae Bălcescu, după ce o anvelopă a explodat, provocând răsturnarea autocarului pe partea dreaptă a carosabilului. Autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție, fiind mobilizate două elicoptere SMURD și zeci de echipaje de urgență.

Advertisement

Potrivit Centrului Infotrafic, în urma accidentului un adult a decedat, iar 18 persoane au fost rănite ușor – dintre care patru au fost transportate cu ambulanțele, 11 minori fără însoțitori au fost preluați cu autospeciale medicale către spitalele „Grigore Alexandrescu” și „Marie Curie”, iar alți trei copii au fost duși de părinți la spital.

Continue Reading

Știri

DE LA 1 IULIE, FACTURILE EXPLODEAZĂ: GUVERNUL OPREȘTE PLAFONAREA LA ENERGIE

După patru ani de subvenții uriașe, statul renunță la plafonarea prețurilor la energie electrică. Facturile vor crește considerabil, iar mulți consumatori nu înțeleg de ce. Agentul imobiliar Șerban Trâmbițașu explică mecanismul din spatele crizei.

Începând cu 1 iulie 2025, plafonarea prețurilor la energia electrică se va încheia oficial, iar efectele se vor resimți rapid în buzunarele consumatorilor. Măsura, aplicată încă din 2021, a permis românilor să plătească tarife reduse pentru electricitate, indiferent de venit sau consum. Însă sistemul s-a dovedit nesustenabil, costând statul peste 30 de miliarde de lei în doar patru ani.

Cum a funcționat plafonarea?

Din 2021, guvernul a plafonat prețul energiei după cum urmează:

  • 0,68 lei/kWh pentru consumatori cu un consum lunar de sub 100 kWh

  • 0,80 lei/kWh între 100 și 255 kWh

  • 1,10 lei/kWh  (chiar 1,30 lei)  pentru cei care depășesc 255 kWh

Prețul real al energiei, însă, era de aproximativ 1,5 lei/kWh, sumă care include achiziția de pe piață, transportul, distribuția și costurile operaționale ale furnizorilor. Diferența era acoperită de stat, prin subvenții plătite furnizorilor de energie.

Advertisement

Subvenții întârziate, credite bancare și profituri minime

Problema majoră identificată de Șerban Trâmbițașu este modul în care funcționa acest mecanism:
Furnizorii (precum PPC, E.ON, Engie, Electrica) erau obligați să plătească energia pe loc către producători, însă își primeau banii de la stat cu întârzieri de până la 18 luni. Pentru a acoperi aceste diferențe, firmele s-au împrumutat la bănci, cu dobânzi de 7–8%, într-un context în care profitul mediu anual din furnizarea de energie nu depășește 3%.

Această presiune a determinat retragerea unor jucători importanți de pe piață, precum ENEL și CEZ, iar alții, cum este E.ON, se pregătesc de ieșire. În locul lor, intră fonduri de investiții precum PPC Grecia, interesate de investiții în producția locală de energie.

Cine a beneficiat? Toți – și nimeni

Un alt punct sensibil este faptul că plafonarea a fost aplicată generalizat, fără a ține cont de venitul consumatorului. Astfel, atât un pensionar cu 300 de lei pe lună, cât și un proprietar cu mai multe apartamente închiriate au plătit același tarif subvenționat. Trâmbițașu atrage atenția că statul ar fi trebuit să direcționeze ajutorul doar către categoriile vulnerabile, nu către întreaga populație.

„Eu, personal, am beneficiat de reducere, dar nu aveam nevoie. Plătesc Netflix și ies la restaurant. În schimb, o persoană cu venituri minime chiar avea nevoie de acel sprijin”, spune Trâmbițașu.

Hidroelectrica, soluția de avarie?

Mulți români s-au mutat recent la Hidroelectrica, companie care produce 25% din energia națională și oferă prețuri mai mici direct către consumator. Totuși, infrastructura sa nu poate susține un număr mai mare de clienți, iar o parte din energia produsă este deja vândută altor furnizori.

Mai mult, Hidroelectrica vinde mai ieftin populației decât furnizorilor, fapt ce dezechilibrează piața și creează discrepanțe între ofertele existente.

Advertisement

Ce ar fi trebuit să facă statul?

În opinia lui Trâmbițașu, în loc să cheltuie miliarde pe subvenții, guvernul ar fi trebuit să:

  • Investigheze masiv în producția internă de energie
  • Aplice plafonarea doar pentru consumatorii vulnerabili
  • Modernizeze sistemele de monitorizare și distribuție
  • Educe populația în privința eficienței energetice

Continue Reading