Știri
VIDEO. Alin Ceacărescu despre societatea din Călărași care defavorizează romii
Pe raza județului Călărași, minoritatea romă nu depășește 24.000 de persoane, potrivit datelor din ultimul recensământ realizat în anul 2011. Municipiul Călărași ar avea aproximativ 2.000 de cetățeni care își recunosc etnia din care fac parte.
În diferite perioade ale anului, numărul romilor din județul Călărași variază de la un sezon la altul. O bună parte a acestora preferă să plece în țări precum Italia și Anglia pentru a-și câștiga existența prin diferite forme, preț de câteva luni bune din an, revenind acasă la început de vară până spre toamnă.
Fenomenul a fost analizat și de Partida Romilor Călărași, iar constatările sunt evidente. Minoritatea se confrunta frecvent cu episoade de discriminare în societate din cauza unor percepții create în urma unor incidente. Scandaluri stradale, furturi, distrugeri, interzicerea accesului în localurile publice pe criterii rasiale, sunt doar câteva exemple formate de societate.
Președintele Partidei Romilor, Alin Ceacărescu, ne-a vorbit într-un interviu despre toate aceste fenomene analizate, cât și despre un sprijin primit din partea autorităților din Călărași prin DGASPC prin care se va acorda un sprijin important minorității pentru integrarea școlară a copiilor și conștientizarea părinților.
La nivelul județului, câți romi avem înregistrați oficial?
Alin Ceacărescu: Prin datele de la recensământul din 2011 erau în jur de 24.000, spre 25.000 la nivelul județului. Acum, noi la acest recensământ ne-am implicat mult mai mult decât s-au făcut în anii anteriori. Totuși, din punctul meu de vedere, dar poate sunt mai exigent, cred că se putea face mult mai mult. De exemplu, noi am numit, printr-un protocol făcut de cei de la centru la București, recenzori de etnie romă, cunoscuți mai bine în comunitate, să îi încurajeze să se declare. Impactul nu a fost așa cum cel puțin eu mi l-am dorit. A fost un pas înainte și cred că o să fie o ușoară creștere.
În municipiul Călărași despre ce număr putem vorbi?
Alin Ceacărescu: Din datele oficiale care au fost, reiau, la recensământul anterior vorbim de un număr de circa 2.000 și ceva de persoane care s-au declarat. Acum nu vreau să arăt cu degetul, nu sunt eu genul, dar au fost anumite piedici. Unele de jena asta de a nu te declara rom că vei fi discriminat, unele că nu vor mai primi ajutor social și multe alte impedimente care i-au oprit să se declare. Numărul ar fi mult mai mare.
În spațiul online de-a lungul timpului au apărut mai multe evenimente nefericite în care romii erau acuzați de distrugeri, de vandalism, acte lipsite de moralitate în spațiul public, în parcuri..
Și anul acesta am avut niște probleme, pentru că știm, la noi în municipiu foarte multe persoane de etnie romă lucrează în străinătate și vin aici în sezonul estival pentru nunțile tradiționale și atunci populația orașului este lărgită, să spun așa. S-au întâmplat mai multe incidente și anul ăsta. Personal am aflat despre acestea, nu ne poartă mândrie, nu ne reprezintă pe noi, romii, nu reprezintă toată etnia romă și persoanele implicate vor răspunde în fața legii. Am purtat o discuție și cu cei implicați. Am încercat să port o discuție și cu cealaltă parte, dar când am mers atunci să fac discuția persoana era indignată pe bună dreptate, încât nici nu am mai avut curajul să o abordez. Am încercat să mediez situația și am făcut-o cât am putut de bine. Acum vă dați seama că legea își ia cursul și nu poate interveni nimeni mai mult decât își doresc părțile.
Pe partea de implicare în activitatea pe care o desfășurați și dumneavoastră aveți alături administrația județeană prin DGASPC, care a venit cu o inițiativă. Despre ce este vorba?
Alin Ceacărescu: “Am fost contactat zilele trecute și cu plăcere am răspuns. Mi-a plăcut foarte mult ideea. Nu numai cu DGASPC suntem și fac uz de oportunitatea asta. Noi, prin strategia de îmbunătățire a situației romilor care s-a semnat lunile trecute, la nivelul prefecturii, avem format un grup de lucru mixt pentru romi care se ocupă cu rezolvarea problemelor, sau ar trebui să se ocupe cu rezolvarea problemelor romilor din județ. În cadrul acestui grup de lucru mixt se află câte un reprezentant de la cele mai importante servicii de concentrate pentru a rezolva aceste probleme. În grupul mixt fac parte și eu. Revenind la DGASPC, unde și acolo avem un reprezentant, ni s-a propus să mergem în comunitățile de romi din jud. Călărași pentru a-i informa pe persoanele de etnie romă de drepturile pe care le au și cum pot fi ajutați de DGASPC. Mi se pare o inițiativă foarte bună, pentru că știm bine că avem o carență la studii ca etnie, de aia avem acele recomandări și locuri speciale pe care le oferim elevilor an de an, la liceu și facultate. E bine că venim la ei și le punem informația pe masă, să le aprindem beculețul – uite, am și eu dreptul ăsta, pot să mă încadrez și eu la chestia asta, să beneficiez… e un lucru foarte bun, pentru că atunci când nu știi și ești luminat parcă simți că vine Dumnezeu.”
https://youtu.be/B1wCq9AMS6E
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Comisia de apărare a Senatului a aprobat „majoratul online”: tinerii devin majori în mediul digital la 16 ani
Comisia de apărare a Senatului a dat luni raport favorabil propunerii legislative care introduce conceptul de „majorat online”, stabilind vârsta de 16 ani ca limită minimă de acces independent la platformele digitale și la conținutul online. Minorii sub această vârstă vor putea accesa servicii online doar cu acordul verificabil al părinților.
„Noi stabilim vârsta majoratului online – 16 ani. Dacă avem o vârstă a majoratului în offline, în viaţa de zi cu zi, atunci şi în viaţa online, acolo unde copiii petrec o perioadă mare de timp, avem nevoie de reguli clare. Trebuie să știm de la ce vârstă copiii noștri pot înțelege explicit conținutul pe care îl primesc pe aceste rețele”, a declarat Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei de apărare.
ANCOM va elabora regulile de aplicare
Pentru punerea în practică a legii, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) va elabora, în termen de șase luni, normele și procedurile specifice.
„Avem un regulament european care vorbește despre conținutul destinat copiilor, dar responsabilitatea și mecanismele de implementare vor fi stabilite de ANCOM”, a explicat Pauliuc.
Un proiect susținut de mai multe partide
Inițiativa legislativă este semnată de un grup de parlamentari PNL, PSD și UDMR și urmărește protejarea minorilor de conținutul dăunător din mediul online, precum și sprijinirea dezvoltării lor fizice, mentale și morale.
Proiectul a primit anterior aviz favorabil din partea comisiilor juridică, pentru comunicații și de cultură, iar Senatul va fi prima Cameră sesizată pentru dezbaterea finală a legii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Eveniment GAL „Bărăganul de Sud-Est” la Dorobanțu: Strategia de Dezvoltare Locală, prezentată comunității
Primăria Dorobanțu îi invită pe cetățeni să participe la întâlnirea cu reprezentanții Grupului de Acțiune Locală „Bărăganul de Sud-Est”, care desfășoară o serie de evenimente în mai multe localități din județul Călărași, pentru a prezenta oportunitățile de finanțare și proiectele ce pot fi implementate la nivel local.
Scopul acestor întâlniri este de a informa locuitorii, fermierii, antreprenorii și reprezentanții autorităților despre fondurile disponibile prin noua strategie de dezvoltare, finanțată din fonduri europene, și despre modalitățile prin care aceștia pot accesa sprijin pentru inițiativele proprii.
Caravana GAL „Bărăganul de Sud-Est” a început pe 3 octombrie și va continua până pe 9 octombrie, oprindu-se în peste 20 de localități din zona de sud a județului, printre care Independența, Cuza Vodă, Ulmu, Modelu, Jegălia și Borcea.
📍 Evenimentul de la Dorobanțu:
-
Data: 7 octombrie 2025
-
Ora: 12:00
-
Locație: Căminul Cultural Dorobanțu
Primăria și reprezentanții GAL îi încurajează pe cetățeni să participe activ și să profite de această ocazie pentru a afla cum pot transforma ideile lor în proiecte concrete, cu sprijin european.
Foto: GAL Bărăganul de Sud-Est / Primăria Dorobanțu
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Diana Șoșoacă, urmărită penal pentru 11 infracțiuni. Parchetul General cere ridicarea imunității parlamentare
Parchetul General a anunțat oficial, luni, că a fost dispusă punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva unei „inculpate, membru al Parlamentului European” – identificată drept eurodeputata Diana Șoșoacă – pentru 11 infracțiuni, printre care se numără lipsirea de libertate în mod ilegal, ultraj și promovarea ideilor fasciste și antisemite.
Potrivit comunicatului Ministerului Public, acuzațiile vizează:
-
patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal (art. 205 Cod penal);
-
patru infracțiuni privind promovarea publică a cultului persoanelor condamnate pentru crime de război, precum și a ideilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (art. 5 din OUG 31/2002);
-
promovarea ideilor antisemite (art. 3 din Legea 157/2018);
-
negarea și minimalizarea Holocaustului (art. 6 din OUG 31/2002);
-
o infracțiune de ultraj (art. 257 Cod penal).
Instituția condusă de procurorul general Alex Florența a transmis că a solicitat Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă, pentru a permite continuarea anchetei.
Dosar vechi, acuzații grave
Printre faptele cercetate se află și incidentul petrecut în urmă cu patru ani, când o echipă de jurnaliști italieni a acuzat-o pe Șoșoacă de sechestrare, în timpul unei filmări legate de măsurile din pandemie. Eurodeputata a respins public acuzațiile, însă, în fața procurorilor, a ales să se prevaleze de dreptul la tăcere și a cerut acces la întregul dosar pentru a-și pregăti apărarea.
Șoșoacă susține că declarațiile sale incriminate au fost făcute în calitate de parlamentar și consideră că nu poate fi cercetată penal pentru opinii politice exprimate în exercitarea mandatului.
Procedura în Parlamentul European
Solicitarea de ridicare a imunității europarlamentare, transmisă de autoritățile române, va fi prezentată în plen de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și va fi analizată de Comisia Juridică. În funcție de concluzii, se va decide dacă ancheta penală poate continua fără protecția imunității.
Protest în fața Parchetului
Luni, la sosirea la sediul Parchetului General, Diana Șoșoacă a fost întâmpinată de câteva zeci de susținători care au afișat pancarte cu mesajul „Solidari cu Diana Șoșoacă” și au fluturat steagurile României și ale partidului S.O.S. România. Eurodeputata le-a declarat celor prezenți că va solicita o copie completă a dosarului și că va sesiza organizații internaționale, afirmând că România se află „în pragul unei dictaturi”.
„Este momentul sacrificiului. Nu mai contează nici funcții, nici case, nici aur. Suntem noi și ei. De astăzi pornim acțiuni la nivel mondial pentru a ieși din dictatură”, a spus Șoșoacă, la ieșirea din sediul Parchetului.
Reacția eurodeputatei
Într-o declarație transmisă ulterior presei, Diana Șoșoacă a calificat dosarul drept „o tentativă de execuție politică” orchestrat de „sistemul corupt” care „tremură în fața adevărului”.
„Nu sunt vinovată de niciuna dintre acuzațiile mincinoase. Singura mea vină este că am spus adevărul și am apărat poporul român”, a afirmat aceasta.
De-a lungul timpului, Diana Șoșoacă a generat multiple controverse publice, inclusiv pentru promovarea imaginii dictatorului Nicolae Ceaușescu și elogierea unor figuri ale mișcării legionare, fapte care au făcut deja obiectul unor anchete ale Parchetului General.
Până la o eventuală decizie a Parlamentului European și o posibilă trimitere în judecată, eurodeputata beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Grădiștea se dezvoltă: investiții majore în infrastructură, educație și energie verde
COVID-19 revine în județul Călărași: 116 cazuri în ultimele 14 zile. Creșteri semnificative în mai multe localități
Comisia de apărare a Senatului a aprobat „majoratul online”: tinerii devin majori în mediul digital la 16 ani
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
