Știri
Primarul din Nicolae Bălcescu, Ilie Lascu, călcat de mascați la prima oră într-un dosar de delapidare
Astăzi, 2 noiembrie, polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice, sub supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, pun în aplicare 14 mandate de percheziție domiciliară în municipiul Bucureşti şi în judeţele Călărași și Ilfov, la sediul unei instituții publice, la locuințele persoanelor și la sediile/punctele de lucru ale societăților comerciale implicate în activitatea infracțională, într-o cauză în care se efectuează cercetări pentru delapidare, în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave.
În același timp, sunt puse în aplicare 5 mandate de aducere, emise pe numele bănuiților, ce vor fi conduși la sediul unității de poliție, în vederea aducerii la cunoștință a faptelor pentru care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale și audierii acestora, pentru clarificarea situației de fapt.
Printre persoanele vizate de anchetă se află și primarul comunei Nicolae Bălcescu (Preasna), Ilie Lascu, ales în 2020 din partea Partidului Național Liberal. Anchetatorii au descins la prima oră a dimineții, atât la sediul primăriei din localitate, cât și la el acasă, însă nu a fost de găsit. Surse din anchetă susțin că ar fi implicat într-o afacere ce viza obținerea unor contracte pe care le-ar fi oferit unor autorități publice, având diferite prietenii cu cei aflați la conducerea acestora.
https://youtu.be/Z7ofKaI7Edk
Din cercetări a reieșit că, în perioada 2018 – 2022, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, 5 persoane şi-ar fi însuşit din gestiunea unei societăți comerciale 15.520.918 lei (peste 3 milioane de euro), fără ca aceștia să fie folosiți în realizarea obiectului de activitate al societăţii sau reprezentând plăţi aferente unor operațiuni comerciale care nu s-ar fi derulat în realitate.
Acțiunea beneficiază de suportul de specialitate al Direcției Operațiuni Speciale din cadrul Poliție Române.
Echipele participante la operaţiune sunt constituite din ofițeri și agenți de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. – Direcţia de Investigare a Criminalității Economice, sprijiniți de Institutul Național de Criminalistică și Serviciul pentru Intervenţii și Acţiuni Speciale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
„Maestrul din Petersburg”, romanul lui J.M. Coetzee publicat în 1994, este o meditație profundă asupra durerii, identității și moralității, țesută cu măiestria unui scriitor laureat al Premiului Nobel. Inspirat vag de viața lui Fiodor Dostoievski, romanul îl plasează pe protagonist, un scriitor rus pe nume Dostoievski, într-un Petersburg al secolului al XIX-lea, cufundat în haos politic și personal. Însă Coetzee nu oferă o biografie, ci o explorare ficțională, viscerală, a sufletului uman prins între pierdere și obsesie.
Povestea începe cu întoarcerea lui Dostoievski în Petersburg, după moartea misterioasă a fiului său vitreg, Pavel. Încercând să descifreze circumstanțele tragediei, el se afundă într-o lume de umbre, populată de revoluționari, polițiști și fantome ale propriei sale conștiințe. Coetzee construiește o narațiune densă, în care durerea paternă se împletește cu dilemele etice și cu tensiunile unui oraș aflat în pragul revoltei. Stilul său este sobru, dar încărcat de o intensitate care taie respirația, fiecare frază fiind o săgeată precisă către inima cititorului.
Personajul principal, un Dostoievski ficționalizat, este o figură chinuită, sfâșiată între iubirea pentru fiul pierdut și propriile sale demoni interiori. Coetzee nu îl idealizează, ci îl prezintă ca pe un om vulnerabil, uneori egoist, prins în plasa propriilor contradicții. Relațiile sale cu Anna, gazda sa, și cu tânărul revoluționar Neceaev adaugă straturi de complexitate, ridicând întrebări despre responsabilitate, loialitate și limitele artei în fața realității.
Ce impresionează cel mai mult este capacitatea lui Coetzee de a transforma o poveste personală într-o reflecție universală asupra condiției umane. Temele romanului – pierderea, vina, lupta cu sinele – sunt explorate cu o profunzime care te bântuie mult timp după ce închizi cartea. Totuși, ritmul lent și introspectiv ar putea descuraja cititorii care caută o acțiune alertă. Este o carte care cere răbdare, dar răsplătește din plin prin bogăția sa emoțională și intelectuală.
„Maestrul din Petersburg” este o operă care nu se citește, ci se trăiește. Coetzee nu oferă răspunsuri, ci te invită să te pierzi în întrebări, la fel ca personajul său. Pentru cei care iubesc literatura introspectivă și provocatoare, acest roman este o experiență de neuitat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Vlad Pascu a fost condamnat definitiv la zece ani de închisoare, după ce Curtea de Apel Constanța a menținut decizia primei instanțe. Pe 19 august s-au împlinit doi ani de la accidentul prin care a omorât doi tineri și a rănit alți trei.
„Dosarul 2 Mai a ajuns la final. Totul a ramas cum știți. 10 ani de închisoare pentru Vlad Pascu. O poveste tristă,tristă”, a transmis avocatul, printr-o postare pe Facebook. Continuarea, aici.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Jandarmii din Călărași, în acțiune pe Canalul Siderurgic pentru prevenirea braconajului piscicol
Inspectoratul de Jandarmi Județean (IJJ) Călărași a desfășurat miercuri, 20 august, o acțiune de prevenire și combatere a pescuitului ilegal pe Canalul Siderurgic.
Pe parcursul activității, jandarmii au verificat zonele frecventate de pescari și au purtat discuții cu aceștia pentru a le reaminti prevederile legale care reglementează pescuitul sportiv și comercial.
🔹 În cadrul acțiunii:
- au fost legitimate 10 persoane;
- au fost controlate uneltele de pescuit utilizate;
- nu au fost constatate fapte de natură penală și nu s-au aplicat sancțiuni contravenționale conform O.U.G. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.
Reprezentanții Jandarmeriei Călărași transmit că astfel de controale vor continua, atât independent, cât și în colaborare cu alte instituții, pentru protejarea resurselor acvatice și prevenirea activităților ilegale din zonă.
Cetățenii sunt încurajați să semnaleze orice situație de braconaj piscicol la numărul unic de urgență 112.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Hidroelectrica spulberă zvonurile: Fără scumpiri la energie în 2025!
Cotețul sub lupă: Câte găini mai poți crește fără apă curentă în 2025?
Misteriosul Fazant de Sânge: Povestea Ithaginis cruentus
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
